Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridic
at de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
(Coronavirus???
Autor Nicu Fasola.
Trimite Dumnezeu de sus,
Azi semne mari precum a spus,
Razboaie, boli de fel si fel,
Ca prea ne-am departat de El.
Fug toti de frica disperati,
Din loc in loc inspaimantati,
Si se feresc si se ascund,
De groaza mortii suspinand.
Cel care-l are pe Iisus,
E fericit oriunde-i pus,
Si orisice s-ar întampla,
El stie ca-i doar voia Sa.
O, daca Dumnezeu ar vrea,
Si fara virus te-ar lua,
Caci zilele de pe pamant,
Sunt randuite de Cel Sfant.
Nu-i virus mai primejdios,
Ca omul fara de Hristos,
E virusul numit PACAT,
Ce de Iisus ne-indepartat.
Pacatul ce-a facut mereu,
Zid intre om si Dumnezeu,
De-aceea mult nu va mai fi,
Cand si sfarsitul va veni.
Omor si crime intre frati,
Pe strazi copii abandonati,
Batrani ce plang intr-un azil,
Uitati de propriul lor copil.
Mii de copii nevinovati,
Mor azi de mame avortati,
Un cimitir de ingeri Sfinti,
Facut de cei numiti parinti.
Acesta-i virusul cel greu,
Fiindc-am uitat de Dumnezeu,
Deci, Dragi crestini, sa nu uitam,
Primim n-apoi ce meritam”.
at de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
(Coronavirus???
Autor Nicu Fasola.
Trimite Dumnezeu de sus,
Azi semne mari precum a spus,
Razboaie, boli de fel si fel,
Ca prea ne-am departat de El.
Fug toti de frica disperati,
Din loc in loc inspaimantati,
Si se feresc si se ascund,
De groaza mortii suspinand.
Cel care-l are pe Iisus,
E fericit oriunde-i pus,
Si orisice s-ar întampla,
El stie ca-i doar voia Sa.
O, daca Dumnezeu ar vrea,
Si fara virus te-ar lua,
Caci zilele de pe pamant,
Sunt randuite de Cel Sfant.
Nu-i virus mai primejdios,
Ca omul fara de Hristos,
E virusul numit PACAT,
Ce de Iisus ne-indepartat.
Pacatul ce-a facut mereu,
Zid intre om si Dumnezeu,
De-aceea mult nu va mai fi,
Cand si sfarsitul va veni.
Omor si crime intre frati,
Pe strazi copii abandonati,
Batrani ce plang intr-un azil,
Uitati de propriul lor copil.
Mii de copii nevinovati,
Mor azi de mame avortati,
Un cimitir de ingeri Sfinti,
Facut de cei numiti parinti.
Acesta-i virusul cel greu,
Fiindc-am uitat de Dumnezeu,
Deci, Dragi crestini, sa nu uitam,
Primim n-apoi ce meritam”.
