Creştinism Ortodox

miercuri, 31 octombrie 2018

RUGĂCIUNE catre MANTUITORUL a SFANTULUI DIMITRIE AL ROSTOVULUI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


   “Mantuieste-ma, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, dupa bunatatea Ta, si nu dupa faptele mele! Tu voiesti a ma mantui, Tu stii in ce chip sa ma mantuiesti. Mantuieste-ma, dar, dupa cum voiesti, dupa a Ta putere, dupa cum stii cu judecatile pe care numai Tu le cunosti, mantuieste-ma! Intru Tine, Dumnezeul meu, imi pun nadejdea si voii Tale Sfinte ma incredintez - sa faci cu mine dupa cum voiesti! De voiesti sa ma aduci intru lumina, FII BINECUVANTAT! De voiesti sa ma tii intru intuneric, FII IARASI BINECUVANTAT!! De-mi vei deschide usile milostivirii Tale, prea bine va fi atunci si nespus de frumos. De vei inchide inaintea mea usile milostivirii Tale, binecuvantat vei fi Tu, Cel ce m-ai ferecat intru dreptate. De nu ma vei nimici pe mine dimpreuna cu faradelegile mele, slava milostivirii Tale celei nemarginite! De ma vei prapadi dimpreuna cu faradelegile mele, slava judecatii Tale celei drepte! Precum voiesti, tocmeste pentru mine lucrul!”
   🙏 Sfinte Dimitrie al Rostovului, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!

                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

Invidia-i drăcească

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Invidia drăcească în om mereu se luptă
În inimă se-nfige și vrea s-o vadă ruptă
Să sfărâme-n bucăți ceea ce n-a creat
Si duce la-ntuneric în pas de marș forțat
Își varsă turbarea și-și lasă veninul
Transformă în oțet în butoaie vinul
Are îndrăzneală și mereu cutează
Și este nebună atunci când turbează
Se încălzește din furt , la lumina solară
Ar da doar odată , ca însutit să ceară
Calcă apăsat și mărunt la pas
Indiferentă este , ce-n urmă a rămas
Pe suflete-i stăpână , amar le hulește
Mereu iși face loc , peste tot domnește
Iar din tot ce prinde , ea iși face pradă
Întunecă privirea ,n-o lasă să vadă
Se arată dulce , dar este spinoasă
Pătează suflarea , calea nu-i frumoasă
Plină de ambiții , lipsită de cântare
Goală e de mila de care nu-i în stare
În pornirea ei , tot disprețuiește
Orbită de vedere , mult nesocotește
Merge înainte , nu privește-n urmă
La cei din jur se uită , socotindu-i turmă
S-ascunde în minciună , goală de virtute
E fără omenie în sufletele brute
Diavolul cel negru le este părinte
Cu poftă mare râde și atunci când minte.
31 Oct.2018
Preot Ion Predescu

marți, 30 octombrie 2018

ÎMI ERA DOR..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

de Preot Sorin Croitoru
Îmi era așa de dor de Tine..
Te doream în inimă nespus..
Oboseam de-atâtea lungi suspine,
Ori de câte ori priveam în sus..
Mă topeam din foame de iubire,
Sentiment ce nu-i de pe pământ..
Sufeream, căci omeneasca-mi fire
Își cerea Mântuitorul Sfânt..
Dacă nu Te-aș fi văzut, Iisuse,
Într-un timp când Îți plăceam mai mult,
Vremuri ce-s de-acum de mult apuse,
Când și eu voiam să Te ascult,
Astăzi nu aș ști ce e mâhnirea,
Căci în viață nu-i nimic la fel
Cu durerea ce o dă iubirea
Celui care plânge după EL..
Și Te-am căutat în Cartea Sfântă..
Te zăream departe, printre rânduri..
Auzindu-Ți vocea cum cuvântă,
Bucuria mi-a-ncolțit în gânduri..
Izvorai ca apa din versete,
Ca dintr-un izvor atât de clar..
Te sorbeam, Iisuse, pe-ndelete,
Bucuros că ești cu mine iar!
Și Te-am însoțit iar prin pustie
Și priveam minuni ce Tu făceai,
Mă uitam la morții ce învie,
La mulțimi de oameni ce hrăneai..
Mă uitam la peștii din năvoade,
La bolnavi atinși de mâna Ta,
Mă uitam cum mângâiai noroade
Fericite, Doamne, a-Ți urma..
Când închis-am scoarțele Scripturii,
La icoana Ta eu am căzut
Și-ncepând cu rugăciunea gurii,
O lumină-n suflet am văzut..
Mă uitam la Tine din icoană,
Te vedeam și înlăuntrul meu,
Împărat cu sceptru și coroană,
Minunatul Domn și Dumnezeu!..
Înțeles-am, Doamne, că pe Tine
Te primește cel ce Te-a dorit,
Omul care Ți-a jertfit suspine
Și a plâns în sufletu-i smerit..

miercuri, 24 octombrie 2018

MI-E DOR DE VREMURILE SIMPLE..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Mi-e dor de vremurile simple și smerite, mi-e dor de casele de paie cu oameni de aur în ele.. Mi-e dor de oamenii care se scotoceau prin buzunare și din doi bănuți pe care-i găseau, unul îl puneau în palma săracului.. Mi-e dor de săraci, mi-e dor de oamenii smeriți.. M-am săturat de oja de pe unghii și de lacul de pe pantofi! M-am săturat de cravata de la gât! M-am săturat de brățările scumpe de la ceasuri! M-am săturat de salbele grele de aur la care atârnă câte o cruce în scop estetic, nu duhovnicesc! Unde să mai găsesc, Doamne, SFÂNTA TA SIMPLITATE?.. Îmi vine să-mi fac o colibă în mijlocul pădurii și să trăiesc printre animalele ei, care au mai rămas încă simple și smerite.. Creștinismul acesta este prea "soft" pentru mine!
Mi-e dor de Dumnezeul meu Cel născut în iesle, mi-e dor de Iisusul meu Cel cu bătături în palme.. Mi-e dor de pâinea aceea câștigată cu sudoarea frunții de tâmplarul Iosif și de ucenicul său Iisus.. Mi-e dor de simplitate, de sărăcie, de smerenie.. Mi-e dor de Iisusul meu Cel Care stă flămând zile întregi, pentru că "El mănâncă o altă pâine", împărtășind lumii cuvintele Celui ce L-a trimis pe pământ.. Mi-e dor de Hristosul meu "Care nu are unde să-Și plece capul".. Mi-e dor de cinele acelea sărăcăcioase, în care Domnul împarte pâinea neagră și peștii fripți pe cărbuni cu ucenicii Săi.. Mi-e dor de apostolii Domnului Hristos care colindau lumea cu o singură pereche de sandale până se rupea.. Mi-e dor de primii creștini, dintre care mulți erau sclavi la nobilii romani.. Mi-e dor de eremiții care mâncau câte o măslină la două zile.. Mi-a dor de fiicele de împărați care părăseau palatele părintești din dragoste de Hristos.. Mi-e dor de ofițerii romani care preferau lanțurile la picioare și obezile pe gât onorurilor împăratului de la Roma, iubind Iubirea Întrupată..
Ce-a mai rămas din religia Celui Care a sărăcit pentru noi, Celui Care S-a deșertat de slavă pentru mântuirea noastră?.. Ce-a mai rămas din umilința acelor vremuri de început?.. Ar fi trebuit să transformăm bisericile în palate și casele noastre în peșteri smerite.. Pentru că biserica este "locul sălașluirii slavei lui Dumnezeu" și "casa Tatălui lui Hristos" merită să fie împodobită cu tot ce este mai frumos pe pământ. Dar viețile noastre trebuie să fie smerite, sărăcăcioase și simple, așa cum a fost viața Mântuitorului nostru..
Doamne, smerește-ne Tu, căci noi nu mai știm, nu mai putem să ne smerim.. Sărăcește-ne Tu, căci noi nu mai avem puterea de-a ne desprinde de averi.. Îmbogățește-ne Tu cu harul Tău, căci iată, săraci suntem în cele duhovnicești.. Eliberează-ne Tu de mintea acestui neam desfrânat și păcătos, căci iată, întunericul a pus stăpânire pe noi.. Ție fie slava și Tatălui Tău Celui fără de început și Duhului Tău Celui de viață făcător, acum și pururea și în vecii vecilor, amin!
Preotul Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)

marți, 16 octombrie 2018

ȚINEȚI MINTE DE LA MINE!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

de Preot Sorin Croitoru
Țineți minte de la mine,
C-am trecut prin multe-n viață
Și cunosc și foarte bine
Ceea ce Scriptura-nvață:
Orice gând de răzbunare,
Mai târziu sau mai devreme,
Va aduce întristare
Pentru multă, multă vreme..
Celui ce îndură rele
Nu-i e dat să se răzbune ,
Ci să-ncerce să le spele,
Răsplătind cu cele bune.
Când îți omenești dușmanul,
Remușcarea îl cuprinde:
Fața lui precum șofranul,
De rușine se aprinde!
Inima, ce-i bate tare,
Îi devine un cărbune
Și-o amară întristare
Peste suflet i se pune..
Îl va mistui regretul,
Chiar de nu-ți va spune ție..
Tu, încetul cu încetul,
Vei fi plin de bucurie,
Fiindcă, demonstrând iertare,
Domnul tău te luminează,
Tatăl te iubește tare,
Duhul Sfânt te-nmiresmează!
Ale tale vechi păcate
Într-o clipă ți se iartă,
Prin urmare, conștiința
De acum nu te mai ceartă..
Iar acel ce mai 'nainte
Ți-a făcut necazuri grele,
Suspinând acum cuminte,
Se căiește pentru ele!..
Vezi acum tu câte daruri
Poți primi, iertând dușmanii?..
Nu primești atâtea haruri,
De te-ai osteni cu anii!
Cerurile-ți sunt deschise
Și te-așteaptă cu iubire,
Iar pe cel ce te rănise
Îl ajuți la mântuire..
Deci să m-ascultați pe mine,
C-am văzut destule-n viață
Și cunosc destul de bine
Ceea ce Scriptura-nvață!

Postări populare

Arhivă blog

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXA AUDIO