Semnul Sfintei Cruci

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

O, creştine, nici un lucru să nu faci, până nu faci semnul Sfintei Cruci. Crucea este biruinţă, Crucea este steagul lui Hristos, Crucea este arma cu care Hristos a biruit puterile iadului şi ale morţii. Deci, vai şi amar de acela care nu se închină cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos!

O, creştine, nici un lucru să nu faci, până nu faci semnul Sfintei Cruci, când pleci în călătorie, când începi lucrul, când te duci să înveţi carte, când eşti singur şi când eşti cu mai mulţi; pecetluieşte-ţi cu Sfânta Cruce fruntea ta, trupul tău, pieptul tău, inima ta, buzele tale, ochii tăi, urechile tale şi toate ale tale să fie pecetluite cu semnul biruinţei lui Hristos asupra iadului. Şi nu te vei mai teme atunci de farmece sau de descântece sau de vrăji. Că acelea se topesc de puterea Crucii, ca ceara de la faţa focului şi ca praful în faţa vântului.

O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii, in veci. Amin

Dumnezeu, când ne iubeşte, ne pune la încercare

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

- Unora parca le sunt date numai suferinte, toata viata… - Trebuie sa intelegi ca e ca un joc intre tine si Dumnezeu. In suferinta se ascunde, de fapt, dragostea lui Dumnezeu fata de tine. Si atunci incepi sa gasesti un rost fiecarei suferinte. 

Fara Dumnezeu, totul sfarseste intr-un mare absurd. Si cea mai mica suferinta te doboara. Nu mai intelegi nimic si ajungi sa-ti pui capat zilelor. Cu Dumnezeu, cea mai mare suferinta e umpluta de sens si e mereu urmata de bucurie. Trebuie sa nu uiti niciodata ca Dumnezeu te iubeste si te pune la incercare. 

Te incearca, pentru ca vrea sa-ti dea ceva. Dar cu un pret! Trebuie sa meriti darul, sa te ridici spiritual la nivelul la care il poti primi. 

Nivelul urmator al jocului. 

Oricum, darul e intotdeauna cu mult mai mare decat suferinta pe care o treci ca sa ajungi la el. Dumnezeu nu ne poate darui liber, ca atunci ne-ar asfixia cu iubirea lui, ne-ar distruge fiinta, nu ne-ar mai lasa sa inflorim liber. Dumnezeu, cand ne iubeste, ne pune la incercare, ca pe argint in topitoare. Pentru ca vrea sa scoata din noi esenta cea mai pura. 

- Ce ar trebui sa facem ca sa fim fericiti? 

- Trebuie sa pornim in cautarea adevarului iubirii, cu toate fortele noastre. Sa nu ne angajam steril, de suprafata, ci sa ne daruim total, tuturor oamenilor si, prin ei, lui Dumnezeu. Si sa o facem pe viata. Fericirea adevarata exista. Si exista aici, pe pamant. 

Ea nu e decat o cale pe care inaintam. Doar in masura in care stim sa daruim, o sa si primim. Pentru ca Dumnezeu ne chinuie uneori, dar ne si rasplateste cu asupra de masura. Se joaca cu noi, ne face sa vrem mai mult, sa ne dorim mai mult, sa devenim mai mult. Fericirea nu e un dat, o pleasca, o incremenire care pica pe tine. O fericire statica ne-ar strivi sub o plictiseala cumplita.

 Fericirea se munceste, se castiga in fiecare zi. E un urcus continuu, o dinamica ce se adapteaza permanent nevoilor noastre. Fericirea e devenire.

STIU FAPTELE TALE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Dragii mei, ne spune Dumnezeu in Biblie: “Stiu faptele tale: Ca nu esti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi RECE sau FIERBINTE! 

Astfel, fiindca esti CALDICEL - nici fierbinte nici rece -, am sa te vars din gura mea. Fiindca tu zici: sunt bogat si m-am imbogatit si de nimic nu am nevoie, si nu stii, ca tu esti cel TICALOS si VREDNIC DE PLANS, si SARAC si ORB si GOL. Te sfatuiesc sa cumperi de la Mine, aur lamurit in foc ca sa te imbogatesti, si vesminte albe, ca sa te imbraci si sa nu te dea pe fata rusinea goliciunii tale, si alifie de ochi ca sa-ti ungi ochii si sa vezi” (Apocalipsa 3:18).

Pe cei RECI, (adica ateii) si pe cei CALDICEI (crestini ortodocsi de suprafata, doar cu numele), ii va varsa din gura Sa, adica, vor fi trimisi in osanda iadului. Unii se cred BOGATI, material sau spiritual, dar se inseala, fiindca, toate sunt ale lui Dumnezeu.

Multi oameni sunt TICALOSI (pacatosi), chiar VREDNICI DE PLANS (pentru ca staruie in pacate), SARACI (in fapte bune), ORBI (sufleteste) si GOI (de Harul Duhului Sfant).

 De la Dumnezeu trebuie sa cumparam (sa cerem prin rugaciuni): AUR (credinta crestin ortodoxa, care este ca aurul, fiind cea adevarata, stramoseasca si mantuitoare.

 LAMURIT IN FOC, doar Dumnezeu stie numarul mucenicilor, martirilor si marturisitorilor dreptei credinte, ba unii chiar au fost arsi in foc si nu s-au lepadat de Iisus Hristos. Bogat, este un crestin ortodox, fiindca prin botez s-a imbracat in Iisus Hristos. 

Crestinul ortodox, va avea “vesmantul sufletului”, alb, prin Spovedanie si Impartasanie.

Iar citind Biblia Ortodoxa Vietile Sfintilor si scrierile Sfintilor Parinti, invataturile acestea vor fi ca o alifie si i se vor deschide ochii sufletului.

 Si acum intrebare: “Reci” nu suntem, dar, SUNTEM NOI OARE, FIERBINTI IN CREDINTA???
                                                                                                   Preot Ioan .

Binecuvantare...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!

“Noi traim dupa voia noastra si ne chinuim pe noi insine. Cine traieste dupa voia lui Dumnezeu, e BUN, VESEL si are ODIHNA IN SUFLET. Preda-te voi lui Dumnezeu: intristarea se va imputina si va fi mai usoara, pentru ca sufletul va fi in Dumnezeu si va afla in El mangaiere, fiindca Domnul iubeste sufletul care s-a predat pe sine voi lui Dumnezeu si parintelui duhovnic” (Sfantul Siluan Athonitul).

Doamne, stiu ca: “Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorand de la Tine, Parintele Luminilor”. De aceea spun asa: Doamne, precum vrei si precum stii, miluieste! Faca-se voia ta, precum in cer, asa si pe pamant! Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse! Miluieste-ma, Maica Prea Sfanta, Prea Curata, Pururea Fecioara Maria! Asa-mi trebuie pentru pacatele mele!

Dumnezeu Tatal, si Dumnezeu Fiul, si Dumnezeu Sfantul Duh, Treimea cea intru tot Sfanta si de o Fiinta, si incepatoare de viata, o Dumnezeire și o Imparatie, sa te binecuvanteze pe tine, in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau.

                                                                                                                              Amin si Aliluia!

                                                                                                                                  Preot Ioan 🛎

DĂ-NE IARĂȘI DUHUL SFÂNT!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

de Preot Sorin Croitoru

Tu, Iisuse, Cel ce poți
Doar cu o privire
Să ne încălzești pe toți
Cu a Ta iubire,

Fă ca dragostea pe noi
Blând să ne cuprindă,
Inimile noastre sloi
Iarăși să se-aprindă!

Nu lăsa ca ce-ai zidit
Să se risipească,
Fiindcă tare s-a răcit
Firea omenească,

Azi se mai găsește rar
Om de omenie..
Poate "OM" nu-i nici măcar
Unul dintr-o mie..

Doamne, Duhul Tău Cel Sfânt
Dă-ni-L iarăși nouă,
Să coboare pe pământ
Tainic ca o rouă,

Pe al inimii altar
Să-Ți jertfim iubirea,
Lumea să cunoască iar
Ce e fericirea

Și-n lumina Ta trăind
Plini de bucurie,
Să îmbătrânim privind
Către veșnicie..

CUVANT DE INVATATURA DESPRE FRICA

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, asa scrie in Biblie: “Nelegiuitul fuge fara sa-l goneasca nimeni, dreptul ca un leu sta fara grija” (Pildele lui Solomon 28:1). Frica este cel dintai rod al pacatului. 

Cand Adam a pacatuit, El s-a ascuns de la fata Lui Dumnezeu. Iar cand Dumnezeu l-a strigat, Adam a raspuns: “Am auzit glasul Tau in rai si m-am temut, fiindca, sunt gol, si m-am ascuns” (Facerea 3: 10).

 Mai înainte de a păcătui, Adam nu cunoștea frica, nici nu se ascundea de la fața lui Dumnezeu, si mai vartos se grabea pururea intru intampinarea lui Dumnezeu. Dar de indata ce a pacatuit, el s-a temut. Iar dreptul ca un leu stea fără grijă. Fără de păcat, prin urmare fara teama si fara slabiciune. 

Cel ce nu pacatuieste este puternic, puternic foarte si plin de barbatie. Drepții sunt tari și neînfricați. Astfel sunt drepți și numai drepți. Frica nu este de la Dumnezeu, este de la vicleanul diavol si atunci tu sa zici asa: “Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi.” (Isaia 8:9). “Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme? Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?” (Psalm 26:1-2).

🙏 O, Doamne, Atotputernice, izbaveste-ne pe noi de frica cea desarta, dar mai-nainte de aceasta, pazeste-ne de pacatul cel care zamisleste frica. Amin si Aliluia!
                                                                                                                                            Preot Ioan 🛎.

Pravila de rugaciune pentru toata lumea

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Această rugăciune mi-a umplut sufletul de bucurie si nadejde! O recomand din toata inima celor care vor să-și pună sufletul pentru aproapele și să simtă o împlinire duhovnicească! Ea poate deveni o pravilă de rugăciune zilnică împlinind astfel porunca de a ne ruga unii pentru alții. Este o rugăciune atotcuprinzătoare prin care ni se amintesc toate necazurile prin care trece omenirea și că uneori și noi putem ajunge în acea postură. Pe de altă parte această rugăciune ne deschide orizontul și ne face să mulțumim clipă de clipă pentru Grija lui Dumnezeu. Doar așa putem învăța cum sa ne vindecăm, cum sa ne tratăm cum sa ne izbăvim sufletele!

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Doamne Dumnezeule Cel în Treime, miluiește cu mila Ta cea fără de sfârșit pe bolnavi, pe văduve, pe orfani, pe săraci, pe cei întemnițați, pe cei flămânzi, pe cei însetați, pe cei goi, pe cei călători, pe cei străini, pe cei năpăstuiți, pe cei ocărâți, pe cei prigoniți din pricina Ta, pe cei rătăciți, pe cei căzuți, pe cei părăsiți, pe cei învăluiți în primejdii, pe cei ce Te caută și pe cei ce Te-au găsit, pe cei împietriți, pe cei nepricepuți, pe cei neputincioși, pe cei uitați, pe cei robiți, pe cei lipsiți de răbdare, pe cei deznădăjduiți, pe cei ce plâng, pe cei osteniți, pe cei ce au luat jugul Tău asupra lor, pe cei pierduți, pe cei împovărați, pe cei zdrobiți cu inima, pe cei atacați sau stăpâniți de demoni, pe cei ce sunt pe patul de moarte și pe cei ce ce se însănătoșesc, pe cei descumpăniți, pe cei aflați în îndoială, pe cei ce pun acum început bun vieții lor, pe cei ce se pocăiesc în ceasul acesta, pe cei ce nu pot împărtăși dureri străine, pe cei ce iubesc și pe cei ce nu iubesc zidirea Ta, pe cei ce nu au îndrăzneală în rugăciune, pe cei ispitiți, pe cei purtători de chinuri, pe cei zămlisiți în fărădelegi și născuți în păcate, pe cei obosiți de mâhnire și întristare, pe cei din ceasul nedumeririlor, pe cei osândiți, pe cei goi de fapte bune, pe robii Tăi cei tăinuiți în mijlocul lumii, pe cei izgoniți, pe părinții fără de copii, pe cei ce duc lupta cea bună, pe cei învrăjbiți, pe cei disprețuiți, pe cei ce sunt pe calea înfrânării, pe cei cotropiți, pe cei asupriți în judecăți, pe cei ce sunt căzuți în datorii grele, pe cei ce vin la Tine în întâiul și în al unsprezecelea ceas, pe cei ce tocmai o veste rea au primit, pe cei prădați, pe cei ce iau cununi de martiri, pe cei neînțelepți, pe cei împovărați de griji și de păcate, pe cei ce-și poartă crucea, pe cei ce se căiesc acum în fața Ta, pe cei ce slăbesc în credință, pe cei încercați, pe cei ce sunt la judecata Ta, pe cei ce muncesc, pe cei ce învață, pe cei supărați de farmece sau cuprinși de năluciri, pe cei înviforați, pe cei descumpăniți, pe cei ce înfruntă vremuri de batjocorire a credinței, pe cei din primejdii, pe cei din nevoi, pe cei din războaie, pe cele ce nasc, pe cei ce cântă și Te preaînalță întru toți vecii, pe cei ce sunt în ceasul rugăciunii și în zi de postire, pe cei săraci cu duhul, pe cei ce plâng, pe cei flămânzesc și însetează de dreptate, și pe cei ce pentru dreptate prigoniți, pe cei care nu-i iubește nimeni, pe cei ce ne iubesc și pe cei ce ne urăsc pe noi, pe cei rătăciți de la dreapta credință, pe cei ce nu Te-au cunoscut încă.

Asemenea Doamne, miluiește-i și pe cei care-i cercetează și-i miuluiesc pe aceștia toți. Întărește-i vindecă-i, ridică-i, ocrotește-i cu puterea Ta, luminează-i cu lumina Sfintei Treimi, binecuvântează-i și pomenește-i întru Împărăția Ta, ca să se slăvească prin ei numele Tău cel Sfânt.

Miluiește-i, binecuvintează-i și-i pomenește întru împărăția Ta și pe vrăjmașii noștri, și îmbunează inima lor, ca să nu răpim prin răutatea noastră prilejul mântuirii lor.

Doamne miluiește și ne binecuvântează pe noi, căci a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

sursa:http://www.catehetica.ro

SFATUL DUHOVNICESC, DUPA EL MA PRAPADESC!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

   Bucuria mea, asa se spune in poporul roman: “Vorba dulce mult aduce!” Dar am putea spune si asa: “Sfatul duhovnicesc de la Sfintii Parinti, in scris, sau spus in grai, te poate duce in Rai”. Sfintitul Parinte,

 Teofil Paraian, zicea: "Unde este omul care il poarta in sufletul sau pe Dumnezeu, acolo este cerul, acolo este bucuria". Foarte adevarat, dar pentru asta dupa cuvantul Inalt Prea Sfintitului Pimen: "Trebuie sa patimim iertand celui care ne greseste, pentru ca, daca nu este iertare, nu este nici dragoste." 

Sfantul Parinte, Teofan Zavoratul zice: “Nu va intimidati, tulburarea va trece. Veti spune: “Cum de altii sunt linistiti?”. Este doar o aparenta a linistii. Duhul le este mort: viaţa lor sufleteasca si cea trupeasca le este o viata tulbure, lipsita de bucurii. De s-ar trezi cat de putin, atunci ar rosti altfel de vorbe. Asa ca, va rog, nu va indoiti din cauza lor. Nu aveti destule marturii? Dar mangaierile launtrice, dar apropierea Maicii Domnului, dar ajutorul neaşteptat si grabnic primit si multe altele? Ce mai vreti? Vreti s-ajungeti in Cer dintr-o data! Asteptati! Toate isi au vremea lor. Iar faptul ca firul vieţii se impleteste neuniform, asa se intampla la toti. Tulburarea va trece. Incepeti sa va rugati, si totul se va linisti”.
Sfantul Parinte, Dionisie Ignat, Muntele Athos ne-a lasat acest cuvant de invatatura: “Noi sa facem rabdare, ca se apropie timpurile cele mai critice. Sa facem rabdare si sa ne pregatim, mai cu seama noi, poporul roman. Trebuie bagare de seama si sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne lumineze mintea, ca acuma conducatorii omenirii asculta de vrajmasul."

 Si iata si un sfat duhovnicesc al Sfantului Parinte, Paisie Aghioritul: “Cheia reusitei este ca pe om sa-l doara. Daca nu-l doare, poate sta ore intregi cu metania in mana si rugaciunea lui sa nu aduca nici un rezultat. Daca exista durere pentru problema pentru care te rogi, chiar și cu un suspin faci rugaciune din inima. Sa incercam sa traim mai duhovnicește, sa fim mai aproape de Hristos si sa nu va temeti de nimic - si de va trebui, vom si marturisi.”

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, sa te intareasca in credinta si sa te mantuiasca. Amin si Aliluia!
                                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

HRANESTE-TE PRIN OSTENEALA si RAMAI VEGHETOR PRIN RUGACIUNE!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!".

       Bucuria mea, iata, a inceput o noua saptamana si implicit o noua zi de munca. Dupa ce ti-ai spus Rugaciunile diminetii, ia sa vedem ce ne sfatuieste un traitor, un batran si duhovnicesc parinte crestin ortodox: “Trezindu-te in zori, sa zici intru sine-ti: TRUPULE, osteneste-te pentru a te hrani, SUFLETE, vegheaza ca sa te mantuiesti si sa mostenesti Imparatia lui Dumnezeu”. 

Acestea nu sunt vorbe desarte, adica, spuse la intamplare, ci, pravila multor mii de calugari de-a lungul veacurilor, pravila vietii lor, cea de fiecare zi. SE HRANEAU PRIN OSTENELILE LOR, iar, PRIN RUGACIUNE RAMANEAU VEGHETORI.

       Dar, este oare aceasta pravila buna, numai pentru calugari? Cu siguranta este buna pentru fiecare crestin ortodox, fiindca, Insusi Iisus Hristos ne-a fost pilda vadita de osteneala trupeasca si necontenita veghere la rugaciune. In casa lui Lazar din Betania, Domnul i-a spus uneia din surorile acestuia: “Marto, Marto, te ingrijesti si pentru multe te silesti; Dar un lucru trebuie: caci Maria partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea” (Luca 10: 41-42). 

Asadar, MUNCESTE si ROAGA-TE, dar sa nu uiti sa pui: MAI INTAI CAII SI APOI CARUTA, adica, MAI INTAI SUFLETUL SI APOI TRUPUL!
                                                                                                                                   Amin si Aliluia!

                                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

Bucuria mea, in aceste vremuri tulburi de incercare a credintei noastre, sa ne rugam si noi, ca si Sfantul Isaac Sirul: "Te-am parasit, Doamne, sa nu ma parasesti. Am iesit de la Tine, iesi in cautarea mea. Numara-ma intre oile turmei Tale prealese, hraneste-ma impreuna cu ele din verdeata dumnezeiestilor Tale Taine." Si apoi, sa luam aminte si la cuvantul de invatatura al Sfantului Marcu Ascetul: "Nu cugeta si nu face nimic fara un scop placut lui Dumnezeu, fiindca, cel ce calatoreste fara scop, se va osteni in zadar.”


Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

ÎN MEMORIA LUI IPS PIMEN

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Cu lacrimi se umple pământul
Din cerul ce-și plânge durerea.
Din loc opritu-s-a vântul.
Luat-a în brațe tăcerea.

Răsună bucium din vale
În Balada lui Porumbescu
Și cântul de păsări i-a jale.
Nimic nu mai este firescu!

Sperat-am cu toți în minuni!
Nu mai putem ține plânsul!
Pe cel ce ne-a spus rugăciuni
Și DOMNUL Îl vruse la Dânsul.

Cu haru-i nestins el va face
Tot rugi pentru noi din Eden.
Să-ți fie odihna în pace,
ÎNALT PREASFINȚITE PIMEN!

P. S.

sursa :Sorina Paduraru

MANDRIA si PAREREA DE SINE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, sa stii ca Sfantul Cuvios Ambrozie de la Optina, zice asa: “MANDRIA si PAREREA DE SINE, sunt mai rele decat CURVIA si UCIDEREA. Aceste din urma, l-au dus pe Proorocul David la SMERENIE si la POCAINTA, iar MANDRIA si PAREREA DE SINE, l-au condus spre cadere, precum el insusi marturiseste intr-unul din psalmi: „Eu am zis, nu ma voi clatina in veac” (Psalm 29: 6). Dupa cadere, insa, spunea cu totul altceva: „Iar eu sunt vierme si nu om, ocara oamenilor si defaimarea poporului” (Psalm 21:7). Dar tu cauta smerenia si sa primesti toate fara de carteala si fara de indoiala, fiindca, zice Sfantul Siluan Athonitul: "Daca omul incepe sa murmure si spune: Aceasta n-ar trebui sa fie asa, aceasta nu e bine, nu va avea niciodata pace in suflet.” Sfantul Parinte Arsenie Boca, ne indeamna asa: “Tu roaga-te fierbinte si nu te teme de nimic, nu te infricosa de necazuri, nu te inspaimanta de napaste fiindca, rugaciunile le vor inlatura”. Roaga-te asa:
🙏 Doamne Dumnezeule, te rog sa-mi dai puterea ca OCHII MEI, sa vada numai partea buna din oameni, INIMA MEA, sa ierte chiar si cele mai mari pacate si sa-i iubeasca pe vrajmasi, iar SUFLETUL MEU, sa nu-si piarda niciodata credinta crestin ortodoxa! SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE! 

                                                                                                            Amin si Aliluia!
                                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

DOAMNE...TE-AI OPRIT ODATĂ..!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“




Doamne Te-ai oprit odată pe cărarea vieţii mele
Când cuprins de multe gânduri,eu,mă frământam în ele,
Muncă,bani,copii şi casă,toate-acestea mă făcu-se
Când m-ai prins uşor de mână mai că...nici nu te văzu-se!

M-ai privit duios în faţă,şi mi-ai zis,că nu e bine!
Toate lucrurile-s bune,dar...ai cam uitat de Mine,
Erai mult mai bun odată şi mai credincios în toate
Dar de-un timp,vrăjmaşul caută să te-ncarce cu păcate!

-Eu,Ţi-am stat mereu alături,chiar când nu-mi cereai tu Mie
Şi te-am ocrotit în toate dându-ţi numai bucurie,
Ţi-am dat daruri minunate între fraţi,în adunare
Şi mai mult decât acestea,..
-Ţi-am dat BINECUVÂNTARE!!!

Când ai fost bolnav şi singur,Am venit să-ţi dau putere
Ziua-n muncă cu tărie,noaptea-n somn cu mângâiere,
La copii şi la soţie ajutor şi sănătate
Dragoste şi fericire din belşug Ţi-am dat...de toate!

...Astăzi,ne-ntâlnim aicea după-atâţia ani din viaţă
Şi nu văd recunoştinţă când privesc trudita-ţi faţă,
Nu văd lacrima căinţei nici a rugăciunii pace!
Vai.! opreşte-te o clipă!
Şi vezi sufletul ce-ţi face???

Şi ca să-nţelegi ce-i viaţa,Eu de astăzi te voi duce
Într-un loc ce te v-a face să te-apleci mai mult sub Cruce,
Şi acolo să renască starea ta de altădată
Iar Eu Fi-voi lângă tine!
Nu te teme,niciodată!

Căci aşa fac Eu adesea celor ce-i iubesc din lume
Îi şi mustru câteodată să nu-i pierd de lângă Mine,
Pentru tine Eu dau totul,chiar popoarele pe toate
Tu în ochii Mei ai preţul dragostei nemăsurate!

Luptă dar,şi nu te teme,fii statornic şi te-ndreaptă
Zi de zi mai mult sub Cruce urcă traptă după treaptă,
Când v-a fi pe-a ta cărare,să ne întâlnim prin lume
Să găsesc un fiu statornic!
Plin de-avânt şi fapte bune!...Amin

Text;Nicu Fasolă.

PLACEREA ADEVARULUI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



Bucuria mea, dupa cum bine stim, virtutile teologice, sau altfel spus ,,armele luminii” sunt: Credinta, Nadejdea si Dragostea. Sfantul Ignatie al Antiohiei, ne spune: ,,Credinta este inceputul vietii, dragostea este sfarsitul ei, iar legatura dintre ele este adevarul". 

Despre NADEJDE ne spune Sfantul Parinte Arsenie Papacioc: ,,Nu deznadajdui cu nici un chip. Satana poate a stiut slabiciunea ta si te-a inselat, dar inima nu i-ai dat-o si numele lui Dumnezeu din tine nu s-a sters. Asa pacatos cum esti, Dumnezeu e cu adevarat mult iubitor si, pentru ca-L recunosti multmilostiv si iertator, te va cauta El singur, te va gasi, te va imbratisa, te va lua pe umerii Lui si te va duce la stana si te va iubi mai mult decat pe alte oi, pentru ca tu, de fapt, nu L-ai parasit”. 

Iar Sfantul Marcu Ascetul ne spune: ,,A cunoaste lucruri religioase e un lucru, dar, a cunoaste Adevarul e cu totul alt lucru. Pe cat se deosebeste soarele de luna, pe atat e mai de folos cea de-a doua decat cea dintai.

 Adevarata virtute sta in PLACEREA ADEVARULUI.” Avva Dorotei, ne spune ca adevaratii crestini ortodocsi se aseamana cu niste linii care merg de la circumferinta cercului catre centru. Si cu cat se apropie de centru, cu atat se apropie una de alta. 

La fel si crestinii ortodocsi, cu cat se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atat se apropie unul de celalalt prin iubirea adevarata.

 Despre IUBIRE, Sfantul Ioan Evanghelistul (Apostolului Iubirii), la sfarsitul vietii, batran si slabit fiind si nemaiputand vorbi decat cu mare greutate, spunea doar atat: „COPILASILOR, IUBITI-VA UNII PE ALTII!”.

 Intrebat de ucenici de ce repeta la nesfarsit acest indemn, Sfantul Ioan le-a raspuns: „Aceasta este porunca Domnului si, daca o pastrati, este de ajuns“. Amin si Aliluia!                                                                                                                                             Preot Ioan 🛎.

TACEREA ESTE CA MIEREA

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, in viata trebuie sa ai Rabdare, Tacere, Ascultare, Smerenie, Dragoste si Pazirea Mintii. Si sa stii ca dobandirea Duhului Sfant nu se castiga prin grairea in desert sau cand ne petrecem ziua irosindu-ne timpul mantuirii. Sa nu vorbesti cuvinte de prisos, IUBESTE TACEREA fiindca ea naste toate virtutile si ingradeste sufletul, astfel incat sa nu fie atins de rautatile diavolului. Pe cat iti sta in putere sa pastrezi tacerea pentru a rosti cu intensitate, cu ravna si cu dorire, Rugaciunea lui Iisus: IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!

 Tacerea, Blandetea, si Rugaciunea lui Iisus, umplu sufletul de racoare cereasca. Grairea in desert, usuca lacrimile din ochii nostri, aduce raceala si uscaciune in suflet. Limba pricinuieste omului cele mai mari rele si de aceea se spune: "Mai bine este sa cazi din inaltime, decat prin limba". Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!
                                                                                                                            Preot Ioan 🛎.

FEMEIA, INSTRUMENTUL LUI DUMNEZEU

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



Femeia este soție. Femeia este mamă. Femeia este contabilă. Femeia este responsabilă cu imaginea în societate a soțului și a copiilor ei. Femeia este "locomotiva" duhovniciei în familie, adică de la ea pleacă evlavia și credința în Dumnezeu a tuturor celor din casă. Cine-i învață pe "pui" să facă cruciță?.. Cine-i trimite pe micuți la închinare seara?.. Cine-i ridică din paturi duminica dimineața, luptând cu somnolența lor: "Hai, că-s preoții în slujbă"! Cine impune în familie rânduiala posturilor? "Am spus să mâncați ASTA, altceva nu vă dau"!
Femeia, spuneam, este responsabilă de imagine. Dacă bărbatul "nu-i călcat", "se vede ce femeie are"!.. Dacă are cămașa murdară la guler: "Bietul om, cu așa femeie".. Dacă îi ies din casă copiii cu haine mototolite sau murdare.. " eh.. femeile din ziua de azi"..
Femeia este contabila casei. Soțul "aduce în casă", ea distribuie. Intrări (venituri) și ieșiri (cheltuieli).. Nu are voie să greșească nimic. Dacă acordă prea mult buget organizării spațiului locativ, adică împodobirii casei, copiii ei vor suferi de mari întristări.. "Colegul meu are PlayStation".. "Colegii mei au fost la mare cu părinții".. "Colegul meu a primit cutare lucru de Moș Crăciun".. O frustrare continuă, în timpurile acestea în care multe familii trăiesc în abundență materială.. Când vezi la alții, îți dorești și tu, e normal. Deci dacă femeia trăiește prea mult cu mintea spre viitor, făcând sacrificii mari în încercarea ei de a-l înfrumuseța, copiii vor suferi continuu în prezent. Dar dacă, dimpotrivă, va îndeplini toate dorințele și toate mofturile de moment ale familiei, va deveni prea risipitoare în acest prezent, și s-ar putea ca familia ei să sufere mai târziu..
Trebuie să fie deșteaptă, ageră la minte, sclipitoare.. Uneori se oferă oportunități în viață care nu se vor mai repeta. Ea, femeia, soție și mamă, trebuie să aibă acea intuiție dublată de curaj, care să o ajute să ia decizia cea mântuitoare. Femeia decide: "Plecăm în străinătate. Aici în țară s-au stricat treburile și ne îndreptăm spre sărăcie".. Dar tot ea va zice într-o bună zi: "Gata, ne întoarcem! Țara noastră merge în direcția cea bună".. Ea, femeia-mamă, își va sfătui băiatul sau fata spre ce sectoare de activitate să-și îndrepte studiile, căci intuiția ei va "ghici" "ce mai merge și ce nu mai merge în țara asta".. Câți tineri nu s-au îmbulzit după căderea comunismului în România la facultățile de Drept, sau la cele de Științe Economice.. Câți dintre ei au reușit să practice mai târziu ceea ce au studiat?.. Mama trebuie să aibă acel realism rece prin care să vadă clar posibilitățile REALE ale propriilor săi copii. Dacă "e făcut" pentru meserie, să-l trimită la meserie, însă dacă "are cap pentru învățătură", să-l îndrume către studiu. Îmi amintesc și acum ce mi-a spus mama într-o bună zi: "ori înveți meserie și îți câștigi o pâine muncind cu mâinile, ori înveți "rupând cartea" și faci parte dintre fruntașii școlii"! Nu există loc pentru fantezii și pentru pierderi de vreme în visări nerealiste în această societate crudă și egoistă..
Dacă își ascultă soția, soțul va avea pace și bucurie în suflet. Casa lui va fi mereu curată, familia lui va fi un model pentru toți. Dacă își ascultă mama, copiii vor deveni "oameni" în viață. Oameni cu studii, oameni de bază, educați, respectuoși, credincioși și cu principii.. Dar dacă nu o vor asculta, toți vor suferi!
Nu aș greși dacă aș afirma că CEEA CE ESTE DUHOVNICUL PENTRU CREDINCIOS, ACEEA ESTE FEMEIA PENTRU FAMILIA EI! Femeia este glasul lui Dumnezeu, instrumentul prin care Cel Preaînalt conduce întreaga familie, împlinindu-Și planurile sfinte.
Dumnezeu să binecuvânteze femeia, amin!
Preotul Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)

RUGACIUNE către Ioan Valahul

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Binecuvantat esti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neintrecut in intelepciune si minunat intru lucruri! Caci din iubirea de oameni cea nemasurata, fiind Dumnezeul a toata mangaierea si nadejdea, ai binevoit a ridica dintre semintiile pamantului fii alesi, care prin credinta tare si prin viata pilduitoare sa mentina treaza credinta in puterea si in milostivirea Ta, si sa nu lase nea-mul omenesc a se prabusi in intunericul cel fara fund al nestiintei de cele inalte si al pacatului.

Binecuvantat esti, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, Cel ce primesti cu bunatate si cu indurare mijlocirile sfintilor bine-placuti Tie, pentru nevoile de tot chipul, duhovnicesti si trupesti, ale nevrednicilor fiilor Tai, cei ce plutesc pe marea cea sarata si de atatea ori inviforata a acestei vieti vremelnice, pline de ispite si de poveri nenumarate.

Insuti dar, Doamne, pentru rugaciunile Preacuratei Nascatoarei de Dumnezeu si cele ale Sfantului Mucenic Ioan Valahul, primeste si acum smeritele noastre cereri, si ne izbaveste pe noi de toata intamplarea cea rea, de napasta, de prigoana, de uneltirile celui viclean, ocrotind viata noastra prin milostivirea Ta cea mare, si nu pentru vrednicia noastra. Caci Tu stii nepu-tinta firii omenesti si cunosti pe fiecare, cu casa, cu cererea si trebuinta lui. Primeste, dar, Stapane, si rugaciunile noastre, aparandu-ne de tot raul si daruindu-ne cele spre mantuire. Ca pentru toate cele ce ne-ai dat si ne daru-iesti noua in toate zilele vietii noastre, binecuvantat si preaslavit sa fii, Parinte al luminilor si izvorul bunatatilor, dimpreuna cu Cel fara de inceput al Tau Fiu si cu Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

SFIINTII PRIETENII MEI...: Sfântul Mc Ioan Valahul

SFIINTII PRIETENII MEI...: Sfântul Mc Ioan Valahul: "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile ganduri...


Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

ROMÂNIA, ȚARĂ SFÂNTĂ..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

de Preot Sorin Croitoru

De m-aș fi născut, Iisuse,
Într-o altă națiune,
Într-o țară-n care omul
A uitat de rugăciune,

Unde UȘA e închisă,
Unde CALEA nu se știe,
Cum aș fi putut vreodată
Să Îți cânt cu veselie?..

Aș fi fost uscat la suflet,
Viața mi-ar fi fost prea tristă,
Căci lipsit de Tine omul,
La ce bun că mai există?..

Însă am avut onoarea
Să mă nasc în România,
Unde râurile-Ți cântă,
Unde ne rodește glia,

Unde mii și mii de stele
De pe bolta cea cerească
Pentru Tine nu-ncetează
Toată noaptea să lucească,

Unde soarele fierbinte
Este sfeșnicul cel mare,
Purtătoarea de lumină
E a dimineții zare,

Unde licuricii nopții
Sunt scânteile cădirii,
Iar armatele de greieri
Cântă imnele măririi..

Vântul șuieră pe câmpuri
Și împrăștie miresme,
Norii cei pufoși se-adună
În cerești catapetesme,

Uneori se trag deoparte,
Ca o uriașă dveră,
Alteori, cu dărnicie
Cerul limpede-l oferă..

Tot ce mișcă-n România
Își slăvește Creatorul,
Liturghie a naturii
Ca sfințește și poporul..

Mulțumesc, Stăpâne Sfinte,
Că mi-ai dat să-mi iau ființa
Într-o țară liniștită,
Unde n-a murit credința..

M-am născut în România,
Plai de Rai și țară sfântă,
Unde ne rodește glia,
Unde râurile-Ți cântă..
amin

HRANESTE-TE PRIN OSTENEALA si RAMAI VEGHETOR PRIN RUGACIUNE!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

     Bucuria mea, iata, a inceput o noua saptamana si implicit o noua zi de munca. Dupa ce ti-ai spus Rugaciunile diminetii, ia sa vedem ce ne sfatuieste un traitor, un batran si duhovnicesc parinte crestin ortodox: “Trezindu-te in zori, sa zici intru sine-ti: TRUPULE, osteneste-te pentru a te hrani, SUFLETE, vegheaza ca sa te mantuiesti si sa mostenesti Imparatia lui Dumnezeu”. 

Acestea nu sunt vorbe desarte, adica, spuse la intamplare, ci, pravila multor mii de calugari de-a lungul veacurilor, pravila vietii lor, cea de fiecare zi. SE HRANEAU PRIN OSTENELILE LOR, iar, PRIN RUGACIUNE RAMANEAU VEGHETORI. 

Dar, este oare aceasta pravila buna, numai pentru calugari? Cu siguranta este buna pentru fiecare crestin ortodox, fiindca, Insusi Iisus Hristos ne-a fost pilda vadita de osteneala trupeasca si necontenita veghere la rugaciune. In casa lui Lazar din Betania, Domnul i-a spus uneia din surorile acestuia: “Marto, Marto, te ingrijesti si pentru multe te silesti; Dar un lucru trebuie: caci Maria partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea” (Luca 10: 41-42).

Asadar, MUNCESTE si ROAGA-TE, dar sa nu uiti sa pui: MAI INTAI CAII SI APOI CARUTA, adica, MAI INTAI SUFLETUL SI APOI TRUPUL!

                                                                                                                    Amin si Aliluia!
                                                                                                                    Preot Ioan 🛎.

Mântuitor ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



De fapt,numele Domnului înseamnă "Mântuitor",dar numai în limba aramaică,cea pe care o vorbea Domnul.Sfântul Arhanghel Gavriil îi zice Maicii Domnului:"Vei pune numele lui Iisus,căci El va fi MÂNTUITOR(salvator) al multor neamuri".De aici rezultă semnificația numelui Domnului.

Cum se scrie ?În aramaică,desigur,nu așa.Domnul acasă la El a fost chemat"Yeshua"(Ieșua).

De ce atunci..Iisus?

Pentru că numai una din cele patru evanghelii a fost scrisă în aramaică.

Celelalte,fiind scrise ca să poată fi înțelese și de evreii din străinătate,care nu mai cunoșteau limba maternă,sau ca să poată fi citite chiar de locuitorii Imperiului Roman,au fost scrise în limba greacă.Și în greacă,numele Ieșua l-au tradus IISUS.Asta-i explicația.

  Noi avem numele Domnului pe filiera greacă,ca și rușii,sau alte popoare ortodoxe.

Catolicii în schimb,au tradus numele Lui din latinescul Jesus(citit Iesus).

Au rezultat diferite forme,după poporul care a adoptat pe "Iesus":Jesu,Jesus,Gesù,etc.

         Aș spune că românul neaoș ortodox cheamă pe Domnul așa cum L-au chemat strămoșii lui:Iisus,dar,în același timp,nu este greșit nici Iisus,fiind varianta latină (din Iesus-Isus).

La fel,este corect și Hristos (varianta ortodoxă -greacă),dar și Cristos (varianta latină -Cristum).

Să nu criticăm pe nimeni..

Să spună fiecare cum a învățat,numai să cheme des numele Domnului!

CUVANT DE INVATATURA DESPRE SMERENIE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

         Un frate l-a intrebat pe avva Matoes: "Spune-mi un cuvant de invatatura". El i-a zis: "Mergi si roaga-te lui Dumnezeu, ca sa-ti dea plans pentru pacatele tale si smerenie in inima ta. Fii mereu atent la pacatele tale si nu-i judeca pe altii, ci socoteste-te mai prejos decat toti. Nu te imprieteni cu vreun eretic, rupe indrazneala din tine, stapaneste-ti limba si pantecele si gusta doar putin vin. Daca cineva iti vorbeste despre vreun lucru oarecare, nu te lua la harta cu el, ci, daca vorbeste bine, spune-i: «DA», iar de vorbeste rau, spune-i: «TU STII CE VORBESTI!». Nu te certa cu el despre cele spuse. ACEASTA ESTE SMERENIA!". Si sa nu uiti: OMUL, NU ARE PENTRU CE SA SE INALTE!

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau si sa-ti dea: SMERENIE, BLANDETE, RABDARE, MILOSTENIE, INTELEPCIUNE, BUNATATE, PUTEREA DE A IERTA, DREAPTA SOCOTEALA, IUBIRE PENTRU DUMNEZEU, IUBIRE PENTRU APROAPELE, IUBIRE PENTRU VRAJMASI, si atunci SUFLETUL TAU VA FI PLIN DE BUCURIE SFANTA, PACE SFANTA SI LUMINA SFANTA! 

                                                                                                                                                     Amin si Aliluia!

                                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

RUGACIUNEA DE BINECUVANTARE A SFANTULUI PARINTE PAISIE OLARU.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

         
          RUGACIUNEA DE BINECUVANTARE A SFANTULUI PARINTE PAISIE OLARU.

"Domnul sa te ierte. Domnul sa te auda. Domnul sa te vada. Domnul sa te iubeasca. Domnul sa te insoteasca. Domnul sa te apere. Domnul sa te calauzeasca. Domnul sa te mangaie. Domnul sa te ajute. Domnul sa te apere de vrajmasi. Domnul sa-i imblanzeasca. Domnul sa-ti inmoaie inima. Domnul sa te faca sa nu tii minte raul. Domnul sa te ajute sa nu faci rau. Domnul sa te calauzeasca sa faci binele. Domnul sa te faca milostiv. Domnul sa-ti dea putere sa ierti. Domnul sa te faca sa vezi in altii partea cea buna".

          "Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, sa va binecuvanteze, Domnul sa va ajute, Domnul sa va miluiasca, Domnul sa va pazeasca de tot raul, Domnul sa va umple de bucurie duhovniceasca, Domnul ca un bun si iubitor de oameni sa va ierte de pacate si in ceruri cu dreptii sa va pazeasca".
Binecuvanteaza, Doamne, pe robii Tai acestia si rugaciunea lor, si dragostea lor, si credinta lor, si bucuria lor, si smerenia lor, si rabdarea lor.
Binecuvanteaza, Doamne, osteneala lor, si casuta lor, si painea lor, si copiii lor, si viata lor si cu sfarsit bun ii miluieste, iar dincolo, la Ziua Judecatii,
un coltisor de rai le daruieste, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin!" Sa ne intalnim la poarta raiului.

                                                                                                                        Amin si Aliluia!

LUMINÀ LINÀ

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

    Bucuria mea, Lumina Sfanta care vine pe Mormantul Domnului de Sfintele Pasti, o putem numi: LUMINA LINA. Aceasta Lumina, vine si in “mormantul” sufletelor noastre si “ne racoreste” arsita, daca ne-am pregatit prin POST, SPOVEDANIE, IMPARTASANIE, INFRANARE LA LIMBA, LA SUFLET SI LA TRUP si CAT MAI MULTE FAPTE BUNE.

    Numai asa putem sa-l lepadam pe “omul cel vechi” (cel pacatos) si-l imbracam pe “omul cel nou” (cel dupa Chipul lui Hristos), in hainele cele noi ale Invierii! Atunci, Lumina Lina arde si-n sufletele noastre, chiar daca nu totdeauna o simtim, nu ne dam seama. Vezi tu, cat de de putin este de la noi pentru mantuirea sufletelor noastre?

 Doar sa vada Dumnezeu ca-L vrem si sa ne ostenim si noi putin. Pe “scara mantuirii” sa urcam si noi o treapta, fiindca apoi, ne trage Dumnezeu 100 de trepte spre El. Asadar, aproape totul este de la Dumnezeu, fiindca, ne-a spus: Fara Mine, nimic nu puteti face” (Ioan 15:5). 

Desi, noi toti suntem pacatosi, insa, El vine in chip de Lumina si ne putem atinge de aceasta Lumina Lina fara sa ne arda, pentru a ne bucura, pentru a ne dori sa ajungem in Lumina cea Neinserata, in Imparatia lui Dumnezeu.

🙏 Bucuria mea, in fiecare zi ar trebui sa spunem: Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat noua Lumina!

🙏 Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa te imbrace in LUMINA LINA, sa-ti fie sufletul tau, izvor de PACE si de BUCURIE, iar Maica Domnului, sa te ocroteasca sub Sfant Acoperamantul Sau, acum si pururea si in vecii vecilor!
                   
                                                                                                                Amin si Aliluia!

                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

De ce nu se poate uni Biserica lui Hristos, Una, Sobornicească și Apostolească Creștin-Ortodoxă cu Denominațiunea catolică schismatico-eretică?

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Biserica lui Hristos este alcătuită din 14 Patriarhii și Arhiepiscopii Creștin-Ortodoxe și păstrează fidel Canoanele Celor 7 Sinoade ecumenice din primele secole creștine iar catolicii, protestanții și neoprotestanții eretici și stiliștii schismatici din România, Bulgaria, Grecia, Rusia (rușii lipoveni) s-au rupt de bunăvoie din Trupul Bisericii lui Hristos, au pierdut comuniunea cu aceasta și cu Capul Ei, Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

 Pentru o persoană necatehizată, care nu trăiește Ortodoxia, Credința cea dreaptă, chiar botezată dar revenită la idolatrie și apostazie prin practicarea moravurilor păgâne nu există diferențe doctrinare între ortodocși și catolici.

Un teolog ortodox veritabil, neândoctrinat de erezia cumplită a ecumenismului, „unirea întru pierzare sau urâciunea pustiirii”, Denominațiunea catolică se face vinovată de nenumărate erezii, demonisme, falsificări ale Adevărului Divin Iisus Hristos, adoptate înainte și după Marea Schismă din 1054, cele mai grave fiind :

1.erezia filioque purcederea Duhului Sfânt și de la Fiul(complet fals) nu numai de la Tatăl cum este adevărat.
2.supremația episcopului Romei, Papa de la Roma.
3.infailibilitatea papală (Papa nu are păcate și nu poate greși!!! Cumplit de fals).
 4.Imaculata Concepție, deificarea Maicii Domnului
5.Icoanele blasfemiatoare
 6.Statuile, idolatria catolică
7.Purgatoriul, loc inexistent între Rai și Iad
 8.Indulgențele, cumpărarea cu bani oferiți papalității a mântuirii și vieții veșnice
9.Împărtășirea cu azimă (pâine nedospită), complet greșit
10.eradicarea postului de pește, brânzeturi, lapte și ouă, catolicii postesc doar de carne, adică se desfrânează alimentar
11.atitudinea prohomosexualitate
 12.pedofilia cumplită a clericilor catolici
 13.practicarea fățișă a satanismului de către Papa Francisc I, conform căruia Domnul Iisus Hristos este fiul lui lucifer, îngerul căzut
 14.imaginea abominabilă de pe Crucea Papei Francisc I care redă o mumie faraonică (idol demonic) sau AntiHristul
15.deificarea papei de la Roma, în 1871 Conciliul de la Lateran susține că Papa de la Roma este „dumnezeu pe Pământ”, blasfemie totală la adresa credinței creștine.

 Erezii protestante și neoprotestante grave :

1.teoria mântuirii prin credință, indiferent de fapte.
 2.teoria predestinării omului, blasfemie la adresa Creatorului.
3.Calomnirea Maicii Domnului, Pururea Fecioara Maria și a Sfinților lui Hristos din Calendarul creștin-ortodox
4.Lupta împotriva Semnului Sfintei Cruci.
 5.Iconoclasmul, lupta împotriva Sfintelor Icoane considerate idoli de ereticii protestanți
6.aderarea la ecumenism, Denominațiunea AntiHristului.
7.renunțarea la cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii lui Hristos și la Simbolul Credinței (Crezul). etc.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu ai milă de noi și ocrotește Biserica Ta Creștin-Ortodoxă pe care ai dobândit-o prin moartea Ta pe Cruce și Învierea Ta cea dea treia zi. Amin!

 Mihailos Arhanghelos

NU EXISTA CAP FARA DURERI, NICI INIMA FARA TRISTETI! RABDA, ROAGA-TE si TACI!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, viata aceasta este “O VALE A PLANGERII”, adica, de un necaz scapam si doua ne iau in primire. Dumnezeu ne-a spus: “In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33).

Sfantul Iosif de la Optina ne sfatuieste asa: “Daca nu vom rabda necazurile, si chiar daca le vom rabda, dar cu cartire, cu manie, cu suparare si cu cearta, CE RABDARE ESTE ACEASTA?

Este numai inradacinarea in noi a RAUTATII, a MANIEI, iar de aici vine MANDRIA”.

Un alt Sfant, Antonie de la Optina, completeaza tare frumos invatatura Sfantului Iosif de la Optina: “Ce putem face?

 Asa a oranduit Dumnezeu, ca viata noastra vremelnica sa nu treaca fara necazuri, precum s-a spus: NU EXISTA CAP FARA DURERI, NICI INIMA FARA TRISTETI!

Dar mai uimitor decat toate este faptul ca nici un om Sfant, oricat de Sfant si desavarsit ar fi fost el, nu si-a petrecut viata fara sa fi indurat ceva, si aceasta pentru ca omul sa nu se inalte pe sine. Si daca Sfintii au indurat, noi cu atat mai mult trebuie sa induram!”. 

Trebuie sa rabdam, insa, nu doar vreme, fiindca, “Cel ce va rabda pana sfarsit, acela se va mantui” (Matei 24:13). Amin si Aliluia!
                                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.