Candela...

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

sursa

Lumină Lină  

Sa luam aminte!

Cand se aprinde candela, în faţa icoanelor, îngerul candelei, înger pazitor care stă mereu în casă cît arde candela, stă aici în casa ta materială.

Stă deci cîteva zile cîte ai ars candela în casa ta, pe care o păzeşte şi o ocroteşte de orice rău, iar cînd sufletul tău va pleca dincolo, tot atîtea zile te vei plimba prin Rai şi te vei îndulci de acele bunătăţi, chiar dacă tu nu ai reuşit să te mîntuieşti cît ai trăit pe pămînt. Numai după ce sau scurs zileleîn care tu ai ţinut candela aprinsă la icoanele din casa ta pe pămînt, numai atunci te vei duce la locul rînduit de Dumnezeu, după faptele tale din viaţă.

De fiecare dată cînd aprinzi şi arzi candela la icoane, 24 de ore în şir, Îngerul Candelei îţi duce şi sădeşte în grădina ta - pe care o face în Rai ca rasplata pentru mica ta jertfă pe care ai făcut-o cu atenţie şi cu credinţă - o floare din care sa făcut uleiul sau un pom (dacă era ulei de măsline) şi astfel îţi pregăteşti grădina ta în ceruri, încă din timpul vieţii lumeşti.

Dacă aprinzi candela şi pleci de acasa şi candela se stinge în acest timp, îngerul care stă şi veghează ca să nu ţi se întîmple nimic rău în casă nu pleacă ci rămîne în continuare pînă soseşti tu.

Dacă văzînd candela stinsă, primul lucru pe care îl faci (spălîndu-te mai întîi pe mîini) este s-o aprinzi, îngerul nu mai pleacă. Dacă neglijezi aprinderea candelei, îngerul pleacă mîhnit şi revine numai după ce tu ai aprins-o din nou.

Dacă atunci cînd pleci de acasă laşi candela aprinsă şi prin voia lui Dumnezeu se întîmplă să mori pe drum sau în altă parte decît în casa ta şi nu are cine să-ţi aprindă o lumînare, lumina candelei cu îngerul ei te însoţeşte pe drumul de dincolo.

Se socoteşte deci că ai lumină, că nu mori în întuneric.

Cînd aprinzi candela sau schimbi uleiul care observi că a scăzut trebuie să îţi pui o dorinţă , să te rogi şi să faci trei metanii. Şi să ştii că întotdeauna se împlineşte

TU AI FĂCUT LISTA?

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...




Dacă ar fi să rupi un nume fiecărei zile din oglinda sufletului ce nume ar avea această zi pentru tine? (....). Știu! Am mai pus această întrebare, însă găsesc potrivit a o repeta acum cu câteva zile înainte de Nașterea Domnului, pentru că personal găsesc a fi ca o zi de bilanț periodic pe calea mântuirii.

Deși la loc de mare cinste, în această perioadă, sunt listele de cumpărături aș vrea ca măcar imaginar să încercăm a ne rupe o clipă de viață pentru întocmirea unei altfel de liste ...o ”LISTĂ A IESLEI” de care să ne ajutăm în construirea locului potrivit pentru Marele Eveniment.

Deși parcă ne stă în fire a repeta aceleași greșeli la nesfârșit, astăzi am putea dacă am vrea să schimbăm ceva...simt că încă mai putem face acolo în suflet ieslea potrivită Nașterii Domnului. Am avut la dispoziție câteva săptămâni pentru a pune faptă lângă faptă, trăire lângă trăire, gând lângă gând, astfel încât ieslea să fie cât mai primitoare și demnă de Fiul Împărătesc ce urmează a-L primi. Cum marile evenimente încep întotdeauna cu o bucată de hârtie și un creion am putea, de ce nu, să facem acest exercițiu întocmai. Luăm o bucată de hărtie și un creion și răspundem marilor întrebări, definitorii de altfel, care să ne ajute să adăugăm sau să reparăm colo unde este cazul astfel încât Marțea viitoare să ne găsească împliniți și liniștiți:

1.Reușit-am să țin post?...și dacă NU, mai am o săptămână...

2.M-am spovedit? ...și dacă NU, mai am o săptămână...

3.Am găsit vreo clipă în care să mă întâlnesc cu Dumnezeu în rugăciune, astfel încât în Duminica Crăciunului să nu mă întâlnesc cu un Străin? ...și dacă NU, mai am o săptămână...

4.Am sădit, oare, ceva bun în cel de lângă mine prin lumina propriului exemplu? ...și dacă NU, mai am o săptămână...

5.M-am întâlnit cu Dumnezeu în mâna întinsă a celui ce mi-a cerut un codru de pâine? ...și dacă NU, mai am o săptămână...

6.Alungat-am, oare, tristețea din ochii cuiva? ...și dacă NU, mai am o săptămână....

7.Avut-am grijă după putința-mi de natură? ...și dacă NU, am o săptămână în care pot alege să nu tai un pui de brad doar pentru bucuria mea ca mai apoi să îl arunc la gunoi....

8.Arătat-am, oare, suficientă dragoste animalelor nimănui? ...și dacă NU, am o săptămână friguroasă în față în care le pot ajuta cumva, trebuie doar să vreau...

9.Cercetat-am vreun bolnav al nimănui? ...și dacă NU, mai am o săptămână...

10,11,12,13,14.... întrebări sunt multe, însă știu că odată făcută lista ea poate deveni atât de molipsitoare încât cu cât încercuim mai mult cu atât ea să devină un mod de viață izvorâtor de fericire... Si astfel, acel ”mai am o săptămână” să se transforme într-un veșnic prezent....
Culmea, cum făcând lista potrivită putem spune acum ”AM TIMP!”...încă am timp pentru a țese mândră iesle Pruncului Iisus!
D.B.

COSUL CU FRUCTE ...

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   “Un antropolog a propus un joc unor copii dintr-un trib african. A pus un cos plin cu fructe langa un copac si le-a spus ca acela care va ajunge primul va castiga toate fructele. Cand a dat startul pentru alergare, toti copiii s-au luat de mana si au alergat impreuna, apoi s-au asezat sa se bucure de premiu. Cand i-a intrebat de ce au alergat asa, din moment ce unul singur ar fi putut castiga toate fructele, i-au raspuns: “Cum ar fi putut fi unul dintre noi fericit, daca toti ceilalti ar fi fost tristi?” Ce-au dovedit acesti copii? IUBIRE, MULTA IUBIRE! Sfantul Grigorie de Palama, spune asa: “Cand dragostea se va raci de tot, este cu neputinta sa mai ramana Harul Duhului Sfant si ocrotirea lui Dumnezeu peste oameni”. Ce sa mai vorbim despre dragoste, cand, adesea nu mai exista cel putin bucuria de a ne vedea sau revedea unul cu altul.
   Bucuria mea, fiecare crestin ortodox,  si tu, ar trebuie sa spuna ca mine, daca va plac cuvintele mele: Doamne, Dumnezeule, eu sunt ceea ce sunt, in primul rand datorita Tie, datorita negraitei Tale iubiri, apoi, datorita mijlocirii Maicii Tale Prea Sfinte, datorita rugaciunii tuturor Sfintilor, dar, si datorita tuturor celor din jurul meu, fiindca, prin ei a lucrat si lucreaza Dumnezeu. Si iata ce frumos ne indeamna Sfantul Serafim de Sarov: "Fiți milostivi, faceti mila cu cuvintele, cu faptele si cu  gandurile, fiindca, milostenia e viata sufletului”. Amin si Aliluia!
                                                                                                                                 Preot Ioan

CRĂCIUNUL- de Feodor Dostoievski - cu preot Ioan.

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

DOAMNE, ATAT DE MULT TU M-AI IUBIT!

Cum poti sa-mi faci atata bine?
Cum poti sa ma iubesti atat?
Ce lucru vezi, de pret, in mine,
Un vas neinsemnat, din lut?

De ce iti pasa de-a mea viata?
Si ma binevantezi mereu?
Ce fapte bune am, in a Ta Fata?
De ce-ti sunt important si eu?

De ce cand sufletul imi plange,
Suspina si-al Tau Duh divin?
De ce cu cat gresesc mai tare,
Facandu-Te sa Te-ntristezi,

Dragostea Ta e tot mai mare,
Si mai duios ma-mbratisezi?
De ce Te preocupa-ntruna,
Sa-mi faci viata colt de Rai?

De ce esti gata-ntotdeauna,
Mai mult decat iti cer, sa-mi dai?
Cuvinte n-am, doar lacrimi calde,
Ce-mi curg pe-obraz necontenit,

Picioarele dorind sa-ti scalde,
Atat de mult Tu m-ai iubit!

Paula D.

Bucuria mea, minunate versuri a scris Paula D., si spre adeverire, citeste Psalmul 8: “Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul! Ca s-a inaltat slava Ta, mai presus de ceruri. Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si pe razbunator. Cand privesc cerurile, lucrul mainilor Tale, luna si stelele pe care Tu le-ai intemeiat, imi zic: Ce este omul ca-ti amintesti de el? Sau fiul omului, ca-l cercetezi pe el?

Micsoratu-l-ai pe dansul cu putin fata de ingeri, cu marire si cu cinste l-ai incununat pe el. Pusu-l-ai pe dansul peste lucrul mainilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. Oile si boii, toate; inca si dobitoacele campului; Pasarile cerului si pestii marii, cele ce strabat cararile marilor. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul!” SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!
                                                                                                                        Amin si Aliluia!

                                                                                                                             Preot Ioan 🛎.

Colindul Inimii

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Mergea Fecioara lăcrimând
Sub stelele de gheață
Într-un amurg căci se năstea
Cel Făcător de viață.

A stat o vreme căutând
Odihnă în cetate
Dar au respins-o glasuri reci
Prin ușile încuiate.

Sufla un viscol nemilos
Ce-i biciuia obrazul
Învăluită în șalul ei
Își îndoia grumazul.

Când noaptea neagră se adâncea
Fecioara Prea Curata
Văzu pe o colină în jos
O iesle luminată.

Era lumina Stelei Mari
Ce strălucea în zare
Acolo se năștea Hristos
Din Sfânta Născătoare.

Cu chipu-i blând Fecioara Mamă
Privea cu drag la pruncul ei
Culcat pe un pat de fân uscat
Îl încălzeau trei mielușei.

Cu ochii umeziți de roua
Ce curse lin pe obrazu-i Sfânt
Cusu o pânză subțirică
Să-i facă Domnului veșmânt.

Că neaua , scutecul de alb
învălui pe dată
Lumina Pruncului Hristos
în ieslea minunată.

Ce împărat din astă lume
Ar coborâ din Slava lui
Să se odihnească într-o iesle
Pe blana caldă a mielului.

Hristos a coborât din slavă
S-a mărginit nemărginit fiind
Deschide-ți poarta creștin bun
Primește al inimii colind!

Ibrișin Daniela

EU INTREB, EU RĂSPUND..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

1. Care este singurul om care a indeplinit toate cele trei demnitati: Imparat, Prooroc si Arhiereu? Mantuitorul Iisus Hristos. 
2. De care moarte ne-a scapat Taina Sfantului Botez? De moartea cea vesnica.
3. De ce ar trebui sa punem Sfintele icoane pe peretele de la rasarit? Pentru ca de acolo vine lumina si fiindca Iisus Hristos este numit si Rasaritul cel de sud si Soarele dreptatii.
4. De care ori este spus in Biblie cuvantul "fie"? Este spus de doua ori. Cand Dumnezeu a poruncit sa fie lumina (Facerea 1:3), si atunci cand Maica Domnului a primit sa-L nasca pe Mantuitorul sufletelor noastre (Luca 1:38). 
5. Maica Domnului a dat vre-o porunca? Da, a dat o singura porunca la Nunta din Cana Galileii, atunci cand a spus: “Faceti orice va va spune El (Ioan 2:5). 
6. Pe Sfanta Cruce, rastignit fiind, Mantuitorul a zis: “Savarsitu-s-a!” (Ioan 19:30). Ce voia sa spuna Hristos prin acest cuvant? A vrut sa spuna ca mantuirea lumii s-a savarsit. 7. Care sunt cele trei virtuti teologice, care mai sunt numite si “armele luminii”? Credinta, Nadejdea si Dragostea (1 Corinteni 13:13). 
8. Cum se traduce cuvantul Betleem? Betleem se talcuieste “casa a painii”, care simbolic este o profetie despre Mesia, “Painea vietii vesnice”.
9. De cate feluri pot sa fie rugaciunile? Rugaciunile pot fi: de Lauda, de Multumire si de Cerere. 
10. Ce inseamna Iisus, ce inseamna Hristos si ce inseamna Mesia? IISUS, inseamna evreieste MANTUITOR (Ioan 1:21). HRISTOS, inseamna in limba greaca UNS, iar MESIA, inseamna in limba evreiasca RASCUMPARATOR. 
Preot Ioan 🛎.

CUVANT de INVĂTĂTURĂ DESPRE SOARTĂ, PREDESTINATIE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

       Bucuria mea, daca dedicam o particica din timpul nostru, pentru suflet, citind din Biblie si din Scrierile Sfintilor Parinti, atunci gandurile dumnezeiesti isi vor face loc in mintea noastra si vom pricepe ca NU EXISTA SOARTA, DESTIN sau SCRISA, cum i se mai spune. NU EXISTA PREDESTINARE, exista doar PRESTIINTA LUI DUMNEZEU, care stie mai inainte de veac toate. Dumnezeu, l-a inzestrat pe om cu DEMNITATE si LIBERTATE, si El niciodata NU SE AMESTECA IN LIBERTATEA OMULUI. Ne-o spune si Sfantul Ieronim: “Prestiinta lui Dumnezeu nu afecteaza libera hotarare a oamenilor”. Iar dupa cuvantul Sfantului Ioan Damaschin: “Dumnezeu prestie totul, dar, nu predetermina nimic”. Prin ziare si reviste, se publica foarte des stiri, evenimente triste, accidente, despartiri: „Asa, maica, le-a fost soarta!”, Auzi babele zicand, Care stau pe sant, la poarta, In duminici, discutand, Nu-i nici soarta, nici destin,  Dogma asta-i de la draci, Fiind liber si crestin, “soarta”-i, dupa cum ti-o faci (R. Iftinoiu). “Asa i-a fost scrisa”, “asta i-a fost soarta”, “asa a fost ursit”, asta insemnand ca, indiferent ce ar face, omul nu are niciun fel de putere asupra propriei sale existente si este doar o marioneta in “mainile” lui Dumnezeu, care i-a stabilit deja viitorul. Prestiinta lui Dumnezeu se vede si din cuvintele care le spune Sfantului Apostol Petru: “In noaptea aceasta..., de trei ori te vei lepada de Mine” (Marcu 14:30) sau lui Iuda caruia ii stia gandurile cand îi spune “ceea ce vrei sa faci, fa mai repede”. Ne spune Dumnezeu prin Moise: “Iata eu astazi ti-am pus inainte viata si moartea, binele si raul” (Deuteronom 30:15), asadar, fiecare om este liber sa-si aleaga, Calea vietii sau Calea mortii, Raiul sau Iadul. Slava lui Dumnezeu pentru toate! Amin si Aliluia!
                                                                                                                         Preot Ioan 🛎

O mă ntorc si plâng părinte

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei,mare făcător de minuni..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

.
„Închipuiţi-vă un ierarh cu mitra de papură, care păştea caprele. Fiind hramul unei biserici, el a intrat în biserică nu a văzut nici preot, nici cânţăreţ, nici oameni la slujbă, ba din contră, oamenii munceau pe ogoare, biserica era goală, nemăturată, neaprinse candele şi îl întreabă pe paraclisier:
- Ce faci aici?
- Este hramul bisericii, dar dacă satul este sărac, preotul nu are din ce trăi, undelemn în candele nu avem, este foamete, nu avem nici prescuri, din ce să faci slujba? Şi apoi, lumea nu mai ţine cont de slujbă, lumea se luptă cu foametea şi cu sărăcia.
- Nu se poate aşa! Dumnezeu a înmulţit cele cinci pâini şi doi peşti în pustie şi a hrănit 5000 de copii şi de bărbaţi. Pune un vas sub icoana Maicii Domnului..

Şi spune Sfântul aşa: "Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mlădiţă de măslin a lui Dumnezeu, care ai adus pacea şi mântuirea lumii, dă harul peste biserica aceasta.."

Şi s-a umplut candela de undelemn, a curs mult şi s-au umplut toate vasele. Şi a spus Sfântul: "Să aveţi ulei pentru slujbă!"

A binecuvantat o pâine veche găsită prin altar şi s-a umplut altarul frumos cu prescuri. Şi-a pus epitrahirul în gât şi a ieşit în faţa amvonului şi să vedeţi minune..

Când a dat drumul la Slujba Vecerniei, singur în biserică, a spus aşa: "Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!"

Şi cine a răspuns din străna? Îngerii..

Atât de frumos cântau îngerii în biserică, încât oamenii care erau pe ogoare s-au oprit din tot ce făceau. Răsună tot văzduhul de îngeri, în tot satul se auzea slujba de la biserică. Au lăsat toţi sapele, animalele pe ogor şi au fugit toţi şi au umplut biserica.. Iar Sfântul văzând aşa, a spus:
"OAMENII IUBESC PE DUMNEZEU, DAR TREBUIE SĂ AIBĂ CINE SĂ LE VORBEASCĂ DE EL.."
https://www.facebook.com/pcalistrat/videos/262967724379519/

PREOTUL EVLAVIOS, NEGUSTORUL ȘI SFÂNTUL VASILIE CEL MARE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Un oarecare preot evlavios, contemporan cu Sfântul Vasilie cel Mare, datorită unor împrejurări a intrat la datorii, iar aceste datorii se măreau odată cu trecerea timpului și creditorii îl deranjau mereu pentru datoria sa.

Acesta l-a făcut să meargă și să ceară ajutor de la un oarecare negustor, cunoscut al său, care împlinindu-i cererea i-a dat 500 de monezi de aur, cu care preotul și-a plătit datoria sa. Drept răsplată preotul i-a făgăduit negustorului că va pomeni la Proscomidie numele său și al rudeniilor sale vii și adormite toată viața sa.

Negustorul socotea că preotul va trăi mulți ani și se va ruga pentru el și pentru rudele sale la fiecare Dumnezeiască Liturghie și aceasta ar fi fost de ajuns pentru banii pe îi dăduse.

Dar preotul a săvârșit numai o singură Dumnezeiască Liturghie, l-a care l-a pomenit pe binefăcătorul său și pe rudele sale, căci îndată după aceea s-a îmbolnăvit și după o îndelungată suferință a murit. Negustorul aflând despre sfârșitul preotului, s-a mâhnit foarte mult și se tânguia pentru pierderea banilor săi, de vreme ce numai o Liturghie se săvârșise de către preot, fapt la care nu se aștepta. Acela însă i-a dat preotului cele 500 de monede, socotind că va trăi multă vreme. De aceea a început să o supere pe preoteasa celui adormit, cerându-i să-i întoarcă banii și să-i țină numai pe cei pentru o Liturghie. Preoteasa însă i-a spus că nu are bani, pentru că îi cheltuise cu boala îndelungată a preotului. Atunci negustorul, fără să țină socoteală de cuvintele preotesei, i-a cerut cu insistență banii, amenințând-o că o va da în judecată. Atunci aceea a mers la Sfântul Vasilie cel Mare și i-a povestit tot ceea ce s-a întâmplat. După ce a ascultat-o, Sfântul Vasilie i-a spus:

– Eu mâine voi săvârși Dumnezeiasca Liturghie. Vino împreună cu negustorul și cu un cântar. Vom cântări o părticică pe care o voi scoate pentru sănătatea și mântuirea negustorului și a rudelor lui. O vom pune pe un taler al cântarului, iar pe celălalt negustorul va pune aur până ce va cumpăni celălalt taler, iar cu acest aur îți va plăti Dumnezeiasca Liturghie, pe care a săvârșit-o preotul adormit.

Preoteasa a mers la negustor și i-a spus cuvintele Sfântului Vasilie, Negustorul s-a bucurat și a doua zi dimineață a mers la biserică, luând cu el și cântarul și aur din destul.

Sfântul Vasilie, săvârșind Proscomidia, a scos o părticică pentru negustor și pentru rudele lui și pus o pe cântar. Apoi a poruncit negustorului să pună aur pe celălalt taler al cântarului. Dar cu cât negustorul punea mai mult aur, cu atât acea mică părticică se făcea mai grea. Și iarăși adăugând aur, mai jos se ducea talerul cu părticica pe care o scosese Sfântul Vasilie cel Mare din prescură.

Văzând negustorul această mare taină a dumnezeiescului Har, l-a cuprins frica și s-a smerit. Îndată a cerut iertare de la Sfântul Vasilie și de la preoteasa preotului adormit și nu a mai pretins să i se întoarcă banii.

VREI TU DRAGOSTEA LUI HRISTOS?

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   “Aceasta este libertatea. Libertatea omului e atat de reala si de mare, incat nici jertfa lui Hristos, nici cea a tuturor celor ce au urmat lui Hristos nu duce neaparat la biruinta. Domnul a zis: “Iar Eu cand ma voi inalta de pe pamant (adică atunci cand voi fi rastignit), ii voi atrage pe toti la Mine“ (Ioan 12:32-33).

Astfel, iubirea lui Hristos nadajduieste sa atragă la El pe toti oamenii si de aceea coboara pana in adancul iadului. Totusi, si acestei iubiri desavarsite si acestei jertfe desavarsite unii oameni ii pot raspunde printr-un refuz chiar in vesnicie spunand: “Eu nu vreau aceasta!“.

   Bucuria mea, daca vrei dragostea lui Hristos, cauta sa fii smerit fiindca iata ce zice Sfantul Siluan Athonitul: “Omul mandru se teme de reprosuri, dar cel smerit, nicidecum. Cine a dobandit smerenia lui Hristos doreste totdeauna sa i se facă reprosuri, primeste cu bucurie ocarile si se intristeaza cand este laudat" 
                                                                                                                              Preot Ioan 🛎.

B I N E C U V A N T A R E

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   Bucuria mea, Sfantul Siluan Athonitul din Sfantul Munte Athos, a fost numit econom (purtator de grija, responsabil cu constructiile), in locul unui alt parinte si dupa ce-a ajuns la chilie s-a rugat așa: “Doamne, tu imi incredintezi purtarea de grija pentru construcțiile din marea noastra Manastire Russicon (cu hramul Sfantul Pantelimon), ajuta-ma sa implinesc bine aceasta ascultare”. Si Sfantul Siluan, a marturisit ca sufletului a primit acest raspuns: “Adu-ti aminte de Harul Sfantului Duh si straduieste-te sa-l ai mereu”. Asadar, ia aminte la SMERENIA, ASCULTAREA Sfantului, dar, si la RUGACIUNEA plina de Nadejde, inaltata catre Dumnezeu, fiindca, si raspunsul lui Dumnezeu a fost minunat, pe masura rugaciunii Sfantului Siluan Athonitul.
                                                                                                                  🙏  NOAPTE BUNA!
                                                                                                                  🙏  ODIHNA PLACUTA!
                                                                                                                  🙏  SOMN USOR!
                                                                                                                    Amin si Aliluia!
                                                                                                                    Preot Ioan 🛎.

Din copacul veşniciei

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

 

• Am primit în dar un ram
  Când în somnul bucuriei
  Vis tihnit cutreieram
  
  Mi l-am strecurat în minte
  Ca din el să-i răsădesc
  Inimii ce mi-i fierbinte
  Puieţi vii ce-n suflet cresc
  
  Ca apoi frumoasa floare
  Din boboc când dă să iasă
  S-o culeg şi-n încântare
  S-o aşez pe-a minţii masă
  
  Unde spre împodobire
  Să-i îmbrac blânde cuvinte
  Ca în haina-i de iubire
  Vers să-şi poarte-al lui fierbinte
  
  Către suflete -n umblare
  Străbătând voios prin lume
  Semnul de Credinţă mare
  Prin cuvânt ce am a-l spune
  
  Cei doriţi spre ascultare
  Ve-ţi simţi în gând şi floarea
  Ce de-o luaţi înspre purtare
  Duce-n inimi sărbătoarea
  
  Şi-o lumină nefirească
  Ce simţindu-i strălucirea
  Pacea -n suflet să v-o crească
  Liberând din lanţ iubirea
  
  Ce a stat încătuşata
  Strânsă-n spaime şi-n minciună
  Cu putere criticată
  Spre-a se crede că nu-i bună
  
  Dacă vreţi o lume nouă
  Cum şi eu voiesc să fie
  Spre schimbare v-aduc vouă
  Gândul meu senin să vie
  
  Cu îndemn spre toleranţă
  Către cei ce v-au greşit
  Să aveţi şi voi Speranţă
  Pentru rău ce-aţi săvârşit
  
  Ca la fel când Judecarea
  Va fi aspră spre osândă
  Să vă poată fi Iertarea
  Doar precum mustrarea blândă
  
  Înspre Seamăn şi Aproape
  Să lăsăm îngăduinţă
  Ca Iubirea să dezgroape
  Trup ce trece-n nefiinţă
  
  Doar aşa cum în Poruncă
  Fiul Omului ne-a spus
  Răul lumii se aruncă
  Prin Puterea LUI Isus
  
  Construind o Noua Lume
  Cu puteri ce stau în noi
  Rostind al iubirii nume
  Înspre Viaţa de Apoi
  
  Pacea şi prietenia
  Între noi să se aşeze
  De voim ca bucuria
  Iar prin inimi să vibreze
  
  Cu drag: Vouă..!...
  ANDREI BOTOSANU

Mos Nicolae

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

An de an, în prag de iarnă
La toţi copilaşii buni
Ajunge Moş Nicolae
Ştiţi să-i spuneţi rugăciuni?

Dar o colindă frumoasă
Câţi din voi aţi învăţat?
Moşul e bătrân, dar ştie
Când voi nu aţi ascultat.

Eu l-am întâlnit aseară
Şi mi-a spus că i-a iertat
Şi pe copilaşii care
Uneori n-au ascultat.

Dar aşteaptă să promită
Că vor fi buni şi cuminţi
Nu-I vor supara pe îngeri,
Vor asculta de părinţi.

O să vină Sanicoara
Pe la fiecare casă.
Haideţi, toţi să-l aşteptăm
Cu o colindă frumoasă.

PRIVESTE SPRE IMPĂRATIA LUI DUMNEZEU!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   "Nu cunoastem starea sufletului nostru, adica masura in care poate fi mantuit sau osandit. Pentru aceasta, intelept lucru este a nu mai cauta spre viata noastra trecuta, oricat de evlavioasa ar parea ea, ci numai spre timpul care ne-a mai ramas de trait, ca nu cumva sa pierdem mai mult decat am castigat si sa ramanem lipsiti de darurile cele vesnice ale lui Dumnezeu. Faptele bune nesavarsite inca atarna mai greu decat cele savarsite deja! Cu fiecare Spovedanie suntem tot mai aproape de cele la care nu am ajuns inca! Sa nu cautam inapoi, ci inainte, spre Imparatia lui Dumnezeu!" (Teodor Danalache).
   Bucuria mea, te rog sa nu uiti ca: Nu Dumnezeu se departeaza de noi, ci noi ne departam de El. Datorita necredintei sau putinei noastre credinte, NI SE PARE ca El se departeaza de noi.
   🙏  Harul Domnului nostru IISUS HRISTOS, dragostea lui DUMNEZEU TATAL si impartasirea DUHULUI SFANT, sa fie cu tine si cu toti cei dragi ai tai!
   🙏  Maica Domnului sa te acopere sub Sfant Omoforul ei!
   🙏  Ingerul tau, pe care-l ai de la Sfantul Botez sa te pazeasca de toate uneltirile viclenilor diavoli! Amin si Aliluia!
                                                                                                                                Preot Ioan 🛎.

COMUNIUNE cu DUMNEZEU

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   Bucuria mea, te indemn ca azi si in toate zilele vietii tale, sa fii in comuniune cu Dumnezeu, adica, sa vorbesti cu El cat mai des posibil: Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse, si mintea ta va avea LUMINA, iar sufletul tau BINECUVANTARE.

 Sa stii ca fara osteneala nu se face nimic: Bucuria mantuirii vine din jertfa de a te ruga.

 Pe crestinul ortodox care se roaga il umbreste Harul Duhului Sfant. Toti vrem sa ne mantuim dar nu ne lasa: Trupul, Voia proprie si Pofta.

Indata ce o patima prinde radacini, trebuie s-o smulgem ca sa nu prinda radacini adanci.

Exemplu: Gandul ne spune sa dormim mai mult? Nu mai dormim si trecem la rugaciune, fiindca, rugaciunea vindeca durerile, patimile si neputintele. Razele Soarelui usuca namolul si orice insecta, orice vietuitoare va pieri. Tot asa intampla si in sufletul omului daca se roaga cu luare aminte, Harul Sfantului Duh vine ca un glont, mai ales in vreme de ispita si nu ne lasa sa pacatuim. Dar sa nu ne  vaicarim, sa nu ne lenevim, sa nu cartim, ci, sa ne smerim si sa ne ostenim cu trupul si cu sufletul!                                                                                                                          Amin si Aliluia!
                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

RUGĂCIUNE ....

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   🙏  Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, Care faci pururea cu noi dupa blandetile Tale, nu departa mila Ta de la noi, ci, pentru rugaciunile Prea Sfintei Maicii Tale si a tuturor Sfintilor Tai, in pace indrepteaza viata noastra si ne binecuvanteaza. Amin si Aliluia!
   🙏  Sfinte Gheorghe de la Cernica, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin!
   🙏  Sfinte Gheorghe de la Cernica, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin!
   🙏  Sfinte Gheorghe de la Cernica, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin!
   🙏  Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!
   🙏  Miluieste-ma, Maica Luminii!
   🙏  Sfinte Ingere, pazitorul sufletului meu, care esti dat mie de la Sfantul Botez, pazeste-ma sub acoperamantul aripilor tale, de toate uneltirile vrajmasilor diavoli. Amin si Aliluia!

                                                                                                                                Preot Ioan 🛎.

Vindecarea orbului din Ierihon - predică

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

AVEA UN NUME ROMÂNIA - Versuri :Eliana Popa

O BUNICĂ ȘI-O COPILĂ !

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...



(de Eliana Popa)

Într-un colț uitat de lume ..lângă podul dinspre moară
O bătrână și-o copila își duc viata-ntr-o căscioară.
Erau tare nevoiașe..greu se descurca bunica
Își creștea cu multă trudă și iubire, nepoțica !

Dar necazul iute vine peste omul necăjit
Și fetița ei cuminte într-o zi s-a-mbolnăvit !
Tot a încercat bătrâna să găsească bolii leac
Dar degeaba...că nimic nu se leagă la sărac !

A pornit plângând bătrână la un doctor la oraș
N-avea bani ca să-l plătească, dar a luat un colt de caș !
Însă doctorul ii spune :,, - N-am cum să te-ajut bunica ,
Până nu-ti aduci la mine mai degrabă nepoțica !"

Lacrimi i-au brăzdat obrajii că n-avea cum să o poarte
Pe fetița ei bolnava la un vraci așa departe...
Dar mergând pe străzi buimacă a văzut în fața sa
O biserică frumoasa...pe o strada.,.undeva !

A intrat privind sfioasă către sfintii din icoane
Și a-ngenuncheat bătrâna lângă câteva cucoane
Ascultându-le bătrâna rugăciunea lor cea lungă
A-nceput cu voce tare să rostească a sa rugă :

,, - Dragă ,Doamne, sunt Maria! Nepoțica mea-i bolnavă
Zace-n pat de multă vreme...e slăbită și firavă
Dacă poți Tu să o vindeci , mergi acuma...iute...iute
Casa noastră-i lângă moara ce se află lâng-o punte !

Ai să vezi căsuța noastră cu pereții care crapă
Are găuri în șindrilă...e micuță și săracă....
Caută sub preșul roșu și i-a cheia de la ușă
Mergi ,Te rog, să-mi vindeci , fata ! Fata mea ca o păpușă !

Să nu uiți ! Când ieși din casă să pui cheia tot la loc
Ca sa pot deschide ușa când o fi să mă întorc !
Gata, Ți-ai notat adresa ? ...iaca..plec și eu la drum ,
Mulțumesc, Mărite Doamne...mulțumesc încă de-acum !"

O priveau râzând mărețe ,, cuvioasele" femei
Zice una mai țâfnoasă : ,, - Vai și-amar de ruga ei !"
Dar bătrâna-si ia desaga și pornește către casă
Cu nădejde mare-n Domnul...nu le-aude sau nu-i pasă !

Și minune ! Când ajunge si deschide grabnic ușa,
Nepoțica ei cea dragă cânta legănând păpusa
,, - Cum ? Te-ai ridicat, micuțo ? Vino iute la bunica ! "
Și degrab' îi sare-n brațe ca zvârluga, nepoțica !

,, - A venit aici un doctor și m-a sărutat pe frunte
Avea haine de lumină și în plete stele multe,
Si sub pletele-nstelate...precum crinul fruntea Lui !
Dar... pe mâini avea, bunico, două răni adânci de cui !

Și mi-a spus cu voce blândă, mângâindu-mi talpa goală
Să mă joc iar cu păpușa că nu mai sunt bolnăvioară !
M-a rugat să-ți spun și ție c-a găsit căsuța noastră
Si ai cheia așezată chiar sub preș , lângă fereastră "

( după o pildă ortodoxa )

Sursa foto: Facebook

SPOVEDANIA, NE DESCHIDE PORTILE CERULUI

“Unui calugar pustnic i s-a aratat diavolul intr-o noapte si a inceput sa-i aminteasca pacatele: „Ai facut asta, asta si asta, … aceia, aceia si aceia..., vai si amar de sufletul tau!”. “Numai atata?”, a intrebat pustnicul? “Ba, ai mai facut si multe alte pacate si destule, ca sa ai parte de focul iadului nostru! “Te rog, scrie-mi-le pe o hartie, ca sa nu le uit!”, i-a zis călugărul pustnic. Cand au fost gata, pustnicul a luat hartia de la diavol, a facut peste ea semnul Sfintei Cruci si a scris cuvintele: Pacatele acestea, toate mi-au fost iertate de Dumnezeu Iisus Hristos, in Duhul Sfant prin parintele meu duhovnic in Taina Sfintei Spovedanii! Iar, apoi, cu binecuvantarea duhovnicului, am primit Sfanta Impartasanie, adica, Cinstitul Trup si Scumpul Sange al Domnului nostru Iisus Hristos, si prin aceste doua Sfinte Taine, PĂCATELE MELE AU FOST ACHITATE, (mi-au fost sterse faradelegile mele si de tot pacatul am fost curatit. Pustnicul, i-a intins hartia diavolului, spunandu-i: „Mi-ai dat nota de plata, poftim aici chitanta!”. Atunci, crapand de furie si de necaz, diavolul indata s-a facut nevazut”. 
Bucuria mea, daca acestui pustnic spovedit si impartasit i-a amintit diavolul toate pacatele, atunci ce va fi cu cel care merge la judecata particulara sufletul negru, ca un tuci, catranit??? Osanda vesnica il asteapta si-i va spune Mantuitorul: “Prietene, cum ai intrat aici fara haină de nunta? El insa a tacut. Atunci Imparatul a zis slugilor: Legati-l de picioare si de maini si aruncati-l in intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. Caci multi sunt chemati, dar putini alesi. (Matei 22:12-14). Cine are minte, sa ia aminte! Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎

CÂT DE DULCE E IERTAREA..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

de Preot Sorin Croitoru

Mulțumescu-Ți Ție, Doamne Sfinte,
Pentru că m-ai învățat iertarea
Și-n sfârșit sunt liber să iubesc..
M-ai scăpat de ura dinainte,
Când mocnea în mine răzbunarea,
Și de-atunci, Iisuse, înfloresc!

Mai demult, pe când țineam mânie,
Și-Ți ceream mereu să-mi faci dreptate,
Indicându-Ți modul cum s-o faci,
Nu aveam în suflet bucurie,
Fiindcă păgâneasca-mi răutate
Mă făcea nevrednic să mă placi..

Dar mi-ai zis cu șoapta Ta blajină
Să îmi calc dreptatea în picioare
Și să iert precum și Tu iertai,
Iar de-atunci trăiesc într-o lumină
Ce aș vrea s-o aibă fiecare:
N-am murit și totuși sunt în Rai!

Bate vântul desnădejdii

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Toți care purtăm pe umeri soarta cea apăsătoare
În speranțe ne-mbrăcăm ca la mare sărbătoare
Existeanța despicăm , cu privire ca de vulturi
Prin viață înaintăm , ocrotiți de false scuturi

Tainice vise ascunse din suflarea nemurirei
Veșnicia ne stă-n față din mila dumnezeirei
Sufletul se-nalță-n zbor sub cerul nemărginit
Nimeni nu e mulțumit de viața ce și-a trăit

Din izvorul viețuirii , răi și buni , zilnic s-adapă
Mulți prin viață însă trec , cum trece gâsca prin apă
Soarta crudă , neîmpăcată , sătulă de-atâta luptă
S-a ascuns în resemnare , demnitatea este frântă

S-au înfipt adânc cuțite în suflete revoltate
Moarte-aduc în loc de viață cu promisiuni deșarte
Fripturiști fără obraz , s-așezară sus la cârmă
În picioare calcă totul , nici nu văd ce lasă-n urmă

Papagali , marionete , de pricepere sunt goi
Starea nației și-a Țării , duc la groapa de gunoi
Îmbrăcați în nesimțire , mulțumiți de cum trăiesc
Nici ei singuri nu mai știu câte prosti zămislesc

Adunați în clică strânsă după chip și-asemănare
Să audă nici nu vor , de iubire ori de milă și-ndurare
S-au vârât pe funcții-nalte , unde numai stau și dorm
Pentru ei , plăcut și dulce , dar pentru popor ,nesomn

Vinovații sunt tot liberi , condamnații suntem noi
Zilele sunt tot mai sumbre , tot mai pline de nevoi
Am ajuns ca-n nopți senine , la ferestre să pândim
O speranță depărtată , după care toti tânjim

Bate vântul desnădejdii în suflete păcălite
Binele și bunăstarea ,zi și noapte-s pângărite
De pe scaunul măririi , unde el se crede dom
Stă în calea bunăstării și-a demnitații de om

Și cu mintea de hârciog , adună fără măsură
Iar când moare , habar n-are , toate cui o să rămână
Întâmplări adevărate , se petrec acum pe față
De asta-i normalitate , o să-mi cos gura cu ață.

16 nov.2018
Preot Ion Predescu

Soartă neîmpăcată

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Om cu soartă neîmpăcată și cu demnitatea ruptă
De ce ți-a pierit curajul și-ndrăzneala pentru luptă ?
Scoală-te din nou la luptă , nouă soartă-ți rânduiește
Ieși din somnul rațiunii care-n moarte te târăște

Necazurile strânse-n haită , sufletul ți-a revoltat
Și de dormi , îți aduci moarte , dacă nu te-ai deșteptat
Ți-au săpat groapă adâncă și te-au pregătit de moarte
Câtă-ngenunchere-n tine , sufletu-ți poate să poarte

Dacă ochii ți-s închiși , degeaba pe câmp sunt flori
Poți să le miroși cât vrei , dar ești lipsit de culori
Osânda ți-e fructul vieții , umerii ți-o vor purta
Și-n urechea astupată , dreptatea nu va intra

Peste umeri obosiți , apăsări neînduplecate
Greu se mai găsește-acum , caldă inimă de frate
Pentru suspinele tale , primești rânjet fioros
Prin întortocheate legi , vei trăi tot dureros

Ades , pentru dreptul tău ,te tot cerți cu Dumnezeu
Vinovat îl faci pe EL , atunci când îți este greu
Dar când viața îți surâde și binele te însoțește
Uitarea își face loc , și pe El îl ocolește

Lângă dor ai pus speranțe ,lângă zâmbet ai pus plâns
Și-n această hărmălaie , în suflet venin ai strâns
Ți-au pierit ca și parfumul , toate visele-adorate
Ai crezut , dar ai rămas , cu dureri nealintate

Ridică în fața sorții , braț puternic de erou
Sfarâmă jugul umil , că ești om și nu ești bou
Soarta-n lacrimile ei , foc dau sufletului tău
Salvatoare-ai vrut să-ți fie , însă ea ți-a fost călău

14 nov.2018
Preot Ion Predescu

SAMARINEANUL MILOSTIV

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

 


de Preot Sorin Croitoru

Samarineanul Milostiv
L-a îngrijit pe cel rănit.
Samarineanul e Hristos,
Rănitul, eu, cel păcătos
Și tu, care citești acum.

Răniți de-atâtea ori pe drum
De pofte care sfinte nu-s,
De câte ori al nostru Domn
Pe răni din harul Său ne-a pus?..

Periculos e drumul vieții,
De hoți și de tâlhari e plin,
Dar Domnul nostru are-n traistă
Și untdelemn de-al Său și vin.

În Taina Sfintei Spovedanii
Ne unge iar cu Duhul Sfânt,
Iar din Potirul Liturghiei
Ne dă ca să sorbim un Vin
Cum nu e altul pe pământ!
amin

Dragostea care nu doare

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Dragostea care nu doare
n-are roadă numai floare
n-are lacrimi, ci-nșelare
n-are viață – numai pare.

Dragostea care nu plânge
nu se-aprinde, ci se stinge,
nu se-nalță, ci coboară,
nu învie, ci omoară!

Dragostea ce nu-i fierbinte
nu te crede, ci te minte,
nu e-n soare, ci e-n ceață,
nu-ncălzește, ci îngheață.

Dragostea ce nu-i curată
nu trezește, ci îmbată,
nu rămâne, ci trădează,
nu-nălbește, ci-ntinează.

Numai Dragostea Divină
nu te arde, ci te-alină,
nu te lasă, ci te ține
orice trece și-orice vine.

Numai dragostea frumoasă
legământul nu și-l lasă
și cununa nu-și desparte
nici în viață, nici în moarte!

Traian Dorz

CĂLĂTOR CU CRUCEA-N SPATE !

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

(versuri: Eliana Popa)

Prin al lumii veac pășește, istovit de drum și sete
Călător cu crucea-n spate și cu nimb de raze-n plete
Parcă are-n ochi lumina diminetilor de vară
Și pe chip parcă-L sărută, flori de crin si lăcrămioară!

Parc-ar vrea un strop de apă, cui sa ceară? Cin' să-i dea ?
Numai crinul plin de rouă îi oferă cupa sa
Omul astăzi nu-L mai vede, iar de-L vede nu-i mai pasă
O, de-ar ști cine-i străinul, L-ar primii cu toți în casă !

Căci și astăzi duce-n spate, nevăzut păcatul lumii
Să ne facă fii Luminii...să nu fim plămada humii !
Vine-n fiecare casă, bate-n chip de călător
Sau ne-asteaptă lângă poartă, îmbrăcat în cerșetor !

,, - C-un bănuț Mă miluiește ! N-ai o pâine pentru Mine ?"
,,- Pleacă, lasă-mă , n-am vreme, fugi din calea mea, străine !"
,, - Lasă-Mă, să stau un ceas, pe pragul căsutei tale!"
,, - Nu am vreme pentru tine, vezi,străine de-a ta cale!"

,, - Dă-Mi un strop de apă rece, să mai prind un pic de viață
Si-un ștergar să-Mi scutur colbul și sudoarea de pe față!"
Omul Îl privi cu ură și grăbit închise poarta :
,, - Nu am vreme să-ți dau apă ! Mergi..si-mpacă-te cu soarta !

Nici ștergar nu am a-ți da, mergi și bate-n alte porți
Am atâtea de făcut, nu pierd timpul meu cu toți
Cerșetorii și pribegii.... ce îmi bat ades' în poartă
Du-te ! Du-te mai departe, fiecare cu-a lui soartă!"

Călătorul cel din Ceruri, se întoarce și oftează
,, - Nu am vrut să-ți tulbur duhul, omule cu mândră casă
Ți-am cerut un strop de apă și-o fărâmă dintr-o pâine
Ce oricum îți prisosește, și-o arunci mereu la câine !

Ce-ai crezut, sărmane suflet, că Eu îți rămân dator ?
Ți-aș fi dat si-aici răsplată și în veacul viitor
Căci la vremea Judecății, Eu sărmanul zdrențăros
Aș fi poruncit la îngeri să îți dea veșmânt frumos

Apoi te-as fi pus la masă, la ospăț împărătesc
În a Tatălui Grădină, unde sfinții locuiesc
Unde picură in cupe, apa vieții, apă vie
Unde-i viață far' de moarte și eternă bucurie!

Eu pleca-Voi mai departe știu că am să găsesc milă
La o văduvă săracă, într-o casă mai umilă
Însă tu,cel care astăzi închizi poarta după mine
Călător vei fi și tu...cu durere și suspine

Va veni si vremea-n care tu-Mi vei cere-un strop de apă
Când în arșița eternă, îngeri răi cu foc te-adapă,
Când vei vrea un ceas odihnă de la muncile cumplite
Când vei plânge cu durere...nu voi lua nici Eu aminte !"

CUNUNA VIETII...

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   Sfantul Siluan Athonitul spune asa: „Acum oamenii sunt plini de mandrie si nu se mai mantuiesc decat prin intristari si pocainta, si numai foarte arareori ajunge cineva la iubire (iubire de Dumnezeu, iubire de aproapele si iubirea vrajmasilor)”. Bucuria mea, acum este vremea SEMANATULUI, mai tarziu va fi vremea SECERATULUI. Acum este vremea LUCRULUI, iar apoi va fi vremea RASPLATIRII.
Pe pamant este RAZBOI DUHOVNICESC, in Cer va fi ODIHNA. Asa spune un proverb: “Cum iti asterni asa vei dormi”, adica, ori vei birui, ori vei fi biruit, cu alte cuvinte, ori vei fi mantuit, ori vei fi osandit. Asadar, trezeste-te si pregateste-ti candela inimii tale. Fii atent sa nu adoarma sufletul tau de lene si de trandavie, din cauza ca nu-L iubesti pe Dumnezeu din toata inima ta. Pentru ca timpul trecut, nu se mai intoarce, ai grija sa nu treaca in zadar, vremea vietii tale, timpul mantuirii sufletului tau: “Fii credincios pana la moarte si-ti voi da CUNUNA VIETII” (Apocalipsa 2:10).
Asadar, nevoieste-te si osteneste-te, posteste, spovedeste-te si impartaseste-te des, mergi duminica la Sfanta Liturghie si pe langa credinta sa ai cat mai multe fapte bune, ca sa primesti raspuns bun la Infricosata Judecata.
Sfantul Teofan Zavoratul spune asa: "Pacatul marturisit, udat cu lacrimi, urat, se sterge din cartea dreptatii lui Dumnezeu, din cartea fiintei noastre, din cartea legaturii noastre cu lumea vazuta si nevazută. Astfel, nu va mai fi pomenit la judecata”. 
                                                                                                                                    Amin si Aliluia!

                                                                                                         Preot Ioan 🛎.

CUVANT de INVATATURĂ despre SMERENIE si MANDRIE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

“Mandria este un mare rau in timp ce smerenia un mare bun. Sa nu te inalti pe tine insuti ca sa nu cazi si sa aduci si inlauntrul sufletului tau necinstea. Femeia cananeianca, s-a apropiat de Dumnezeu cu smerenie si cu credinta neclintita si nesovaielnica. Dumnezeu daruieste omului Harul Sau, nu pentru ostenelile pe care le face ca sa dobandească virtutile, ci pentru smerenie.

 Descopera-ti constiinta inaintea lui Dumnezeu, arata-i raniile tale si cere-i medicamentele potrivite.

 Drumul care ne duce catre ceruri si ne face asemenea cu Dumnezeu, nu este aroganta, ci smerenia. Vamesul la biruit pe fariseu. Dreptul, trebuie sa se teama mai mult de mandrie decat pacatosul, pentru ca pacatosul are constiinta lui, care-l osandeste si se smereste de nevoie, in timp ce dreptul se trufereste prin izbanzile lui. 

Smerenia este cauza si temelia, si fiinta tuturor virtutilor. Smerenia si fara fapte iarta multe pacate, faptele fara smerenie, insa, sunt nefolositoare si ne pricinuiesc multe rele. Smerenia adevarata inseamna cunoasterea de sine, pentru ca a se cunoaste omul pe sine cine este, inseamna sfarsitul lucrarii virtutilor. 

Harul lui Dumnezeu nu lucreaza atat prin alte virtuti, cat indeosebi prin smerenie. In smerenie, Dumnezeu daruieste Harul. Rasplatirea nu se da pentru virtute, nici pentru truda depusa fata de virtute, ci pentru smerenia care provine din virtute”

(Monahul Gavriil Aghioritul - Sfantul Munte Athos).

                                                                                                              Preot Ioan 🛎.

RUGĂCIUNE catre MANTUITORUL a SFANTULUI DIMITRIE AL ROSTOVULUI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   “Mantuieste-ma, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, dupa bunatatea Ta, si nu dupa faptele mele! Tu voiesti a ma mantui, Tu stii in ce chip sa ma mantuiesti. Mantuieste-ma, dar, dupa cum voiesti, dupa a Ta putere, dupa cum stii cu judecatile pe care numai Tu le cunosti, mantuieste-ma! Intru Tine, Dumnezeul meu, imi pun nadejdea si voii Tale Sfinte ma incredintez - sa faci cu mine dupa cum voiesti! De voiesti sa ma aduci intru lumina, FII BINECUVANTAT! De voiesti sa ma tii intru intuneric, FII IARASI BINECUVANTAT!! De-mi vei deschide usile milostivirii Tale, prea bine va fi atunci si nespus de frumos. De vei inchide inaintea mea usile milostivirii Tale, binecuvantat vei fi Tu, Cel ce m-ai ferecat intru dreptate. De nu ma vei nimici pe mine dimpreuna cu faradelegile mele, slava milostivirii Tale celei nemarginite! De ma vei prapadi dimpreuna cu faradelegile mele, slava judecatii Tale celei drepte! Precum voiesti, tocmeste pentru mine lucrul!”
   🙏 Sfinte Dimitrie al Rostovului, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!

                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

Invidia-i drăcească

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Invidia drăcească în om mereu se luptă
În inimă se-nfige și vrea s-o vadă ruptă
Să sfărâme-n bucăți ceea ce n-a creat
Si duce la-ntuneric în pas de marș forțat

Își varsă turbarea și-și lasă veninul
Transformă în oțet în butoaie vinul
Are îndrăzneală și mereu cutează
Și este nebună atunci când turbează

Se încălzește din furt , la lumina solară
Ar da doar odată , ca însutit să ceară
Calcă apăsat și mărunt la pas
Indiferentă este , ce-n urmă a rămas

Pe suflete-i stăpână , amar le hulește
Mereu iși face loc , peste tot domnește
Iar din tot ce prinde , ea iși face pradă
Întunecă privirea ,n-o lasă să vadă

Se arată dulce , dar este spinoasă
Pătează suflarea , calea nu-i frumoasă
Plină de ambiții , lipsită de cântare
Goală e de mila de care nu-i în stare

În pornirea ei , tot disprețuiește
Orbită de vedere , mult nesocotește
Merge înainte , nu privește-n urmă
La cei din jur se uită , socotindu-i turmă

S-ascunde în minciună , goală de virtute
E fără omenie în sufletele brute
Diavolul cel negru le este părinte
Cu poftă mare râde și atunci când minte.

31 Oct.2018
Preot Ion Predescu