joi, 21 decembrie 2023

POATE BISERICA SĂ BINECUVÂNTEZE PĂCATUL?

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


          Despre Domnul nostru Iisus Hristos spunea cândva Sfântul Ioan Botezătorul: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Deci Fiul lui Dumnezeu a fost trimis pe pământ de către Tatăl Său să “ridice” păcatul oamenirii, să ne scape de păcat și să ne vindece de consecințele lui cele nefaste. “Plata păcatului este moartea”, zice Sfânta Scriptură. “Hristos a pironit pe cruce zapisul păcatelor noastre”, scrie Sfântul Apostol Pavel. Cred că am înțeles cu toții cât de grav este păcatul, din moment ce Dumnezeu “pe Unicul Său Fiu L-a trimis, ca tot cel ce crede în El să nu moară (din cauza păcatului, bineînțeles), ci să aibă viață veșnică “. Șarpele de aramă - Hristos, spre Care privește tot cel ce a fost mușcat de șarpele gânditor – diavolul și se însănătoșește.. Între Dumnezeu și Satana nu există nici o părtășie. “Prăpastie mare”, cum se zice în Pilda săracului Lazăr “. 

Domnul îi avertiza pe conaționalii Săi care Îl huleau că se aflau în stare de robie față de Satana, fiindu-i sclavi acestuia: “Cel ce face păcatul, ROB ESTE PĂCATULUI “, și în consecință diavolului. Ce este Sfânta Biserică, “pe care Hristos a câștigat-o cu scump Sângele Său “? Este tocmai acel spital duhovnicesc în care membrii ei se vindecă de păcat, eliberându-se prin lucrarea Duhului Sfânt din Sfintele ei Taine. Toți sunt acceptați în Sfânta Biserică, drepți și păcătoși, dar cu o singură condiție: să participe la viața ei sacramentală în scopul vindecării de păcat! Oare cum ar fi ca suferinzii de boli cronice să treacă pragul spitalelor doar ca turiști sau vizitatori, fără a căuta să se vindece de bolile lor?.. Cum s-ar putea numi un doctor care, deși cunoaște metodele și posedă mijloacele pentru a vindeca bolile grave ale pacienților, ar prefera totuși să-i privească nepăsător, bătându-i blând cu palma pe umeri?.. Pare neverosimil și inuman, nu-i așa? Ei bine, dragii mei, Întâi Stătătorul Bisericii Catolice asta a făcut cu o numeroasă categorie de bolnavi cronici: i-a batut blând pe spate, binecuvântându-le bolile cronice! 

Adică a dat un decret (bulă papală) prin care a binecuvântat uniunile homosexuale și le-a permis acestor cupluri să devină nași la botezul pruncilor. Prin acest act Papa a legiferat păcatul. Problema este că anumite păcate sunt atât de grave înaintea lui Dumnezeu, încât Sfânta Scriptură le numește “păcate strigătoare la cer”! De vreme ce păcatul este boală și amarnică înrobire a omului de către diavol, tu, slujitor al Bisericii care binecuvântezi pe păcătos împreună cu păcatul lui, ce faci? Îl încurajezi să meargă liniștit pe calea sa! Atunci tu ai două posibilități: ori suferi de aceleași boli ca păcătoșii pe care îi binecuvântezi, ori tu ești sănătos, dar ești complet indiferent față de starea jalnică a acestora. Poate Biserica să binecuvânteze păcatul? Nu!!

 Biserica este Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, oază de sfințenie în mijlocul unei lumi pierdute în oceanul patimilor diavolești. Nu, Părinte al Bisericii Catolice, nu se poate așa ceva. “Dacă sarea își pierde gustul se aruncă în drum și este călcată în picioare de oameni “, zice Domnul. Poate chiar asta se dorește de fapt, ca Biserica să-și piardă “gustul”, adică sfințenia. Ca mai apoi să fie călcată în picioare de lume. Ca preot ortodox mă dezic de o astfel de atitudine și mărturisesc că toți păcătoșii sunt chemați în Biserica lui Hristos spre a se vindeca, spre a se curăța, spre a se elibera, spre a se lumina și spre a se mântui. Dar Biserica LUI HRISTOS nu va binecuvânta niciodată păcatul. Domnul să vă binecuvânteze.

 (Părintele Sorin Croitoru)


vineri, 15 decembrie 2023

Dragostea creștină se împlinește atunci ierți pe cine nu merită să fie iertat și când iubești pe cel ce nu merită iubirea

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
.
                                       


Aceasta este lucrarea de jertfă a sfinților mucenici ce au urmat pilda lui Hristos.

"Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi." (Epistola către Romani)

Sfântul Sfințit Mucenic Elefterie, a cărui nume înseamnă "libertate" a ales să ofere această libertate a vieții lui pentru Biserică și pentru Hristos chiar din copilăria sa.

"La 15 ani a fost făcut diacon, la 18 ani preot iar la 20 de ani a fost uns episcop al Iliricului.

Pe mulți învăța și-i întorcea la credința lui Hristos și de aceea a trimis Adrian împăratul de l-au adus înaintea lui și mărturisind luminat pe Hristos, Dumnezeu adevărat, iar pe idoli defăimându-i, a fost dat la chinuri.

A poruncit să-l culce pe un pat de aramă și să-i dea foc, l-au pus, apoi, pe un grătar de fier înroșit în foc și iarăși l-au băgat într-o căldare plină cu untură și cu smoală în clocot; și cu puterea și cu darul lui Hristos a fost păzit de toate nevătămat.

Apoi, cu sfatul lui Coremon eparhul, l-au aruncat pe Sfântul Elefterie într-un cuptor de aramă ars în foc, în care a intrat mai întâi Coremon însuși, fiind luminat de Duhul Sfânt; și ieșind nevătămat și mărturisind că Hristos este Dumnezeu, i s-a tăiat capul; iar pe Sfântul Elefterie, ieșind neatins, a poruncit tiranul să-l arunce în temniță.


A fost legat apoi de un car tras de cai sălbatici și, fiind slobozit de îngeri, a fost dus într-un munte înalt; acolo trăia cu fiarele sălbatice, care se îmblânzeau la cuvintele lor. A botezat aici pe slujitorii trimiși să-l prindă, precum și pe alții, care au crezut în Hristos, ca la cinci sute de oameni.

L-au prins apoi și l-au dus iarăși în fața împăratului, care l-a dat să-l mănânce fiarele. Dar, scăpând nevătămat, împăratul a poruncit la doi slujitori de l-au străpuns cu sulițele: și, așa, și-a dat fericitul său suflet în mâna Ziditorului. Iar maica sa, Antia, îmbrățișând pe Sfântul mort și sărutându-l, a căzut peste dânsul și i s-a tăiat și ei capul cu sabia." (Viețile Sfinților)




marți, 12 decembrie 2023

MUSAFIRUL

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


de Preot Sorin Croitoru

La ușa sufletului meu am auzit un glas duios:
Deschide, fiule, sunt Eu, Mântuitorul tău, Hristos!
De glasul Lui am tresărit şi tare mult m-am bucurat,
Dar mai apoi mi-am amintit că-s păcătos, și-am lăcrimat.

Acum nu pot să Te primesc, Iisuse-al meu, că-s prea murdar..
Așteaptă să mă pocăiesc, apoi să vii la mine iar!
Dar vocea Domnului Hristos atunci mai blândă se făcu:
Sărman copil neputincios, Păi EU te voi sfinți, nu tu!

Apoi am plâns, am plâns cu foc, văzând că-I sunt atât de drag,
Și nu L-am mai oprit deloc să-mi treacă-al sufletului prag.
Și a intrat în viața mea şi nu a mai rămas ungher
Din inima-mi odată rea, să nu-l fi prefăcut în cer!

Acesta-i cazul meu frumos şi vă îndemn cu drag pe voi:
Deschideți grabnic lui Hristos, căci El ne mântuie, nu noi!
Să nu mai amânați defel, căci cine știe, într-o zi
Veți observa uimiți că El s-a dus și nu va mai veni.

duminică, 10 decembrie 2023

RUGĂCIUNE LA TREZIREA DIN SOMN

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



de Preot Sorin Croitoru

Mulțumescu-Ți Ție, Doamne,
Că în noaptea ce-a trecut
L-ai trimis pe sfântul înger
Și de strajă mi-a făcut,

M-a păzit ca nici o spaimă
Să nu-mi strice somnul greu
Și-a vegheat cu strășnicie
Pacea sufletului meu.

Mulțumescu-Ți Ție, Doamne,
Fiu al Tatălui Cel Sfânt,
Că în timpul nopții patul
Nu mi-a devenit mormânt,

Ci m-am odihnit în tihnă,
Adunând din nou puteri,
Ca în ziua ce începe
Să lucrez mai mult ca ieri.

Dă-mi, Te rog, Iisuse Sfinte,
Binecuvântarea Ta
Ca și azi, trudind cu râvnă,
Să-mi pot pâinea câștiga

Ca din rodul muncii mele,
Cu bănuții ce îi fac,
Să-mi cresc bine copilașii,
Să-i hrănesc și să-i îmbrac.

Binecuvântează-mi, Doamne,
Toată casa și pe-ai mei,
Dă-le, Doamne, sănătate,
Să mă veselesc de ei,

Ocrotește-ne de rele,
De necaz și de dușmani,
Să Te preaslăvim în pace
În ai vieții noștri ani!

amin




duminică, 3 decembrie 2023

SFINTII PRAZNUITI ASTAZI ... 3 dec. 2023

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“.



              🙏 Sfinte Proorocule Sofinie, care ai fost de neam imparatesc(+ 605 i.d. Hr.), Sfinte Sfintite Mucenice Teodor, Arhiepiscopul Alexandriei (+ 609), Sfinte Cuvioase Teodyl Stalpnicul, care ai fost eparh in Constantinopol in vremea imparatului Teodosie cel Mare (+ 440), Sfinte Ierarhe Ioan Sihastrul, episcopul Coloniei, care te-ai nevoit in Manastirea Sfantul Sava din Palestina (+ 559), Sfintilor Mucenici: Indis si Domna, Sfintilor Mucenici: Agapie, Seleuc si Mamant, care v-ati savarsit prin sabie, Sfinte Cuvioase Teodul, nebun pentru Hristos din insula Cipru, care ai trait in vremea imparatului Maximian (secolul al IV-lea), Sfinte Sfintite Mucenice Gavriil, episcopul Ganului in Prusa, care te-ai savarsit prin spanzurare (+ 1659), Sfinte Mucenice Anghel medicul, care te-ai savarsit prin sabie in Hios (+ 1713), Sfinte Cornilie comediantul, care ai vietuit la Damasc, Sfinte Ierarhe Birinus, episcop de Dorchester si luminatorule al Tarii Galilor (+ 650), Sfinte Sola, preot misionar de neam anglo-saxon (+ 794), Sfinte Cuvioase Sava din Zvenigorod, ucenicul Sfantului Serghie de la Radonej (+ 1407), Sfinte Cuvioase Mucenice Cosma, care te-ai nevoit la Schitul Sfanta Ana din Sfantul Munte Athos (+ 1760), Sfintilor Sfintiti Noi Mucenici din Rusia: protoiereul Andrei, preotul Nicolae si binecredinciosilor crestini: Ioan si Gheorghe, care ati patimit in timpul regimului comunist, si Sfinte Cuvioase Gheorghe de la Cernica si Caldarusani, ucenicul Sfantului Paisie de la Neamt, care te-ai savarsit cu pace in anul 1806, ca unii care aveti indrazneala inaintea lui Dumnezeu, rugati-va si pentru noi pacatosii robii Lui, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin!

   🙏 Cu ale lor Sfinte rugaciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi.

                                                                                               Amin si Aliluia!
                                                                                             Preot Ioan 🔔

Marea putere a Psaltirii.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


CAZ REAL 

,,  Într-o zi, domnul Pandelis mergea cu trenul spre Salonic și, pentru a înveseli călătoria lungă, a scos Psaltirea din geantă. Dar de îndată ce a început să citească, ceva ciudat a început să se întâmple în vagon. O fată care stătea la trei sau patru locuri depărtare de el a început să țipe sălbatic și să înjure obscen, privind în direcția lui.

 La început nu i-a trecut prin cap că , comportamentul ei urât ar putea avea ceva de-a face cu el. Cu toate acestea, după câteva minute l-a văzut pe conductor îndreptându-se spre el.

- Domnule ! ai putea să nu mai citești această carte pentru că îi deranjează pe alții ?

- Ascultă, dar o citesc pentru mine, nu cu voce tare ! Cum poate deranja fata asta ?

  Toți pasagerii din vagon le-au ascultat conversația. Erau la fel de surprinși ca și domnul Pandelis și nu puteau înțelege de ce fata necunoscută striga furioasă la acest pasager aparent inofensiv.

  Fata a sărit de pe scaun și s-a mutat într-un alt vagon, până la capătul trenului. Și atunci domnul Pandelis, întorcându-se către colegii săi de călătorie a spus :
- Până astăzi, eu  și cu voi nici nu bănuiam ce mare putere aveau psalmii profetului David. Și acum, după acest incident, mi-am amintit un lucru. Psaltirea poate fi comparată cu o „ Bâtă  ” care alungă toate duhurile rele (demonii) de la noi înșine și de la cei care sunt în apropiere ".

PREOTUL DUHOVNIC

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
  


      🙏 Bucuria mea, sa stii ca dintre toate vredniciile omenesti, cea mai inalta este aceea de a sluji lui Dumnezeu, ca preot. Preotia este o slujire (a lui Dumnezeu si a oamenilor) si nicidecum "o meserie", cum spun rautaciosii. Preotii din Vechiul Testament aveau puterea de a curati trupul de lepra, pe cand preotii crestin ortodocsi din Noul Testament, pot curati sufletele de "lepra pacatelor". Un duhovnic bun este si un invatator bun. Cei care nu au duhovnic cad ca frunzele, ii sufla vantul si ii poarta pe unde vrea el. Preotul duhovnic este "calauza duhovniceasca" in drumul catre Hristos, este "un alt Moise" chemat sa scoata pe fiecare ucenic al sau din "Tara Egiptului" (din robia patimilor) si sa-l duca in "Tara fagaduita, Cannan" (Imparatia lui Dumnezeu). De aceea te indemn sa ceri la Dumnezeu un preot duhovnic bun, iar tu sa traiesti ca un "atlet al credintei", adica sa nu fii nici RECE, nici CALDICEL, ci FIERBINTE! 


                                                                                                                        Amin si Aliluia!
                                                                                                                           Preot Ioan 🔔


“Doamne, Iisuse Hristoase,..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“..


IISUS HRISTOS NE IUBEȘTE! ...

Bucuria mea, iata ce spune Sfantul Parinte, Iosif Isihastru: "Tu sa strigi fara incetare Rugaciunea mintii, cu multa silinta, cu durere multa. “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma, pe mine pacatosul”, sau aceeasi rugaciune, cu aceeasi valoare dar, in forma prescurtata: “Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!” S-o spui iarasi , si iarasi, si iarasi..., s-o spui la nesfarsit. Si, ca si cand ai vedea cu mintea pe Hristos, sa-i spui: „Mulțumesc, Iisuse Hristoase al meu, pentru cele bune, pe care mi le-ai dat, ca și pentru cele rele, prin care trec. Slava Tie, slava Tie, slava Tie, Dumnezeul meu!". Si asa rugand si toate rabdand, iarasi va veni harul, iarasi va veni bucuria. Si aceasta se va intampla pana cand, putin cate putin, te curatesti de patimi si devii duhovnicesc. Dar pana atunci lupta!" Si invatatura de mai sus este completata de Sfintitul Parinte, Iosif Aghioritul, prin acest cuvant minunat, de Duhul Sfant inspirat: "Copiii mei, la temelia vietii in Hristos, sunt RUGACIUNEA si cele doua mari Sfinte Taine: SPOVEDANIA si IMPARTASANIA. Chemarea lui Hristos prin rugaciune si impartasirea cu Sfantul Trup si Sfantul Sange al Lui Iisus Hristos, este inceputul si sfar­si­tul vietii in Hristos. Acesta este canonul pentru voi, cei ce va aflati in lume. Hristos va iubeste! Sa aveti nadejde in El, fiindca, cine nadajduieste in Hristos nu da gres niciodata." Si tot inspirat de Dumnezeu ne sfatuieste Sfantul Parinte, Macarie Egipteanul: "Esenta credintei este saracia cu duhul (smerenia) si iubirea nemasurata catre Dumnezeu. Sa ai mereu constiinta ca nu esti vrednic de Dumnezeu. Sa te smeresti cu inima si sa te dispretuiesti, sa indepartezi de la tine mandria si sa ai frica de Dumnezeu. 

                                                                                                Amin si Aliluia!
                                                                                                Preot Ioan .

BARBATUL si FEMEIA ..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“.. 



              Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau, a facut BARBAT si FEMEIE" (Facerea 1:27). BARBATUL, este cea mai elevata dintre creaturi. FEMEIA, este idealul, este sublimul, sau altfel spus BARBATUL este creierul (este rational, adica trece totul prin filtrul ratiunii), iar FEMEIA, este inima (este pasionala, adica face totul din iubire). BARBATUL, primeste lumina. FEMEIA, primeste iubirea. BARBATUL, este puternic prin ratiune. FEMEIA, este invincibila prin lacrimi, stiut fiind ca ratiunea convinge, iar lacrimile induioseaza sufletul. BARBATUL, are suprematia, in timp ce femeia are intuitia (al saselea simt daruit de Dumnezeu, femeilor). BARBATUL, poate fi un geniu, iar FEMEIA poate fi un inger. Geniul este incomensurabil, in timp ce ingerul este inefabil.

 Daca cei doi sunt crestin-ortodocsi adevarati, adica: postesc, se roaga, merg duminica la Sfanta Liturghie, se spovedesc la acelasi duhovnic, inseamna ca si-au gasit pacea si sensul vietii lor: MANTUIREA SUFLETELOR!

                                                                                                  Amin si Aliluia!
                                                                                                        Preot Ioan 🔔


A GRESI ESTE OMENESTE...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“.


Filozoful grec Seneca spunea: "Errare umanum est (A gresi este omeneste), sed in errare perseverare, diabolicum est (dar a persevera in greseala este diabolic)". 

Un profesor a scris pe tablă urmatoarele inmultiri:

9 × 1 = 7
9 × 2 = 18; 9 × 3 = 27; 9 × 4 = 36; 9 × 5 = 45; 9 × 6 = 54; 9 × 7 = 63; 9 × 8 = 72; 9 × 9 = 81; 9 × 10 = 90.

Studentii au ras cu totii de profesor, fiindca prima inmulțire era incorecta, insa, el le-a spus: "Am scris prima inmultire incorect, vrand sa fie o lecție pentru voi, adica sa intelegeti cum veți fi tratati de catre alții. Pentru cele 9 inmultiri corecte, niciunul dintre voi nu m-a felicitat, insa, toți ati râs și m-ați criticat din cauza uneia scrise greșit".

Asadar, sa tineti minte ca, lumea nu va aprecia niciodată faptele bune pe care le veti face de un milion de ori, insa, mereu vor critica chiar și cea mai mică greșeala. Lecția de mai sus este oglinda lumii în care trăim! Uneori, o singură greșeală poate să-ți schimbe viața, iar cei din jur nici să nu țină cont de toate realizările tale frumoase de până atunci! Oamenii mereu vor încerca să-ți găsească defectele, punctele slabe, iar mai ales, vor aștepta să calci strâmb, să clachezi și să-ți știrbești imaginea "imaculată".

Uneori, greșelile pe care le comitem, sunt unele involuntare și nu ar trebui tratate cu atâta atenție și critică. Oamenii merită să fie apreciați pentru faptele frumoase și bunătate din suflet și nu pentru greselile comise!




CARE ESTE ADEVĂRATA POCĂINȚĂ?

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


      Imaginați-vă că meditând în liniște la greșelile trecutului, îți dai seama că ai trăit mai mult fără Dumnezeu decât cu El, mai mult supărându-L decât ascultându-L, mai mult încălcându-I poruncile decât împlinindu-le.. Și atunci te vezi cuprins deodată de remușcări, măcinat de regrete și tulburat de o spaimă nedefinită.. Îți dai seama că nu se poate repara nimic din ce s-a greșit.. Ce îți mai rămâne în clipa aceea?.. Numai pocăința și rugăciunea smerită la Mântuitorul tău! Căci El a promis: "Pe cel ce vine la Mine nu îl voi scoate afară"! Da, dragii mei, Iisus a știut dintotdeauna cine suntem noi și cât putem, de aceea mesajul Evangheliei Sale este plin de iubire și dătător de speranță tuturor păcătoșilor: "Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut". "Căci Fiul Omului nu a venit ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască prin El lumea". "Nu cei sănătoși, ci cei bolnavi au nevoie de doctor." "Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru", spuneți-mi voi?.. Dumnezeul păcătoșilor, Dumnezeul celor împovărați cu fărădelegi.. El ia asupra Sa neputințele noastre, El țintuiește pe Cruce păcatele noastre, spălându-le cu sângele Său. Dar pentru asta ne-a lăsat arma pocăinței. Așadar, SĂ O FOLOSIM, POCĂINDU-NE DE PĂCATELE NOASTRE, amin! Preotul Sorin Croitoru de la Mantova

luni, 27 noiembrie 2023

Mama

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Mi-e dor de tine mamă
Să-ți cânt și sa-ți recit,
Frumoase poiezii
Din ce eu am trăit. 

Mi-e dor să mă privești 
Cu ochii iubitori,
De un albastru senin
Ca cerul fără nori.

Mi-e dor să mă mângâi 
Să-mi zici :Fetița mea!
Să-mi dai un sfat mai bun 
Decât altcineva. 

Mi-e dor sa îți citesc 
Din Sfintele Scripturi, 
Să fii icoana mea
La început de posturi.

Să-mi fii însoțitoare 
La noapte priveghind,
Să stam la rugăciune 
Și cu Hristos vorbind.

Să nu ne uiți măicuță,
 Pe noi ce-i ce-am rămas, 
Tu știi ce ai lăsat. 
Tu știi ce ai acas'.

Înălță rugăciuni 
De ai întâietate 
Și roagă-te la Domnul 
Pentru-ale noastre păcate. 

Și cere-I să ne ierte.
Asa cum te-am rugat.
Când erai printre noi
Și cum te-am învățat.

de Mihaela Stoica Cucoanes

sâmbătă, 25 noiembrie 2023

CHEILE RAIULUI si CHEILE IADULUI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Bucuria mea, multi crestini ortodocsi daca primesc cea mai mica suparare, durere de la Dumnezeu pentru pedepsirea pacatelor lor, li se pare un lucru foarte greu. Dar oare, cum li se vor parea chinurile cele vesnice? Se vor sfarsi vreodata muncile iadului? Niciodata! Durerile, chinurile se sfarsesc aici pe pamant, dar, chinurile din iad sunt vesnice!

Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur zice: “Nu ajunge in iad, cel care-si aduce aminte de iad”. Daca se gandeste cineva la iad, nu-si poate opri lacrimile sa curga. Cheile Imparatiei Cerurilor le au preotii crestin ortodocsi (Matei 16:18), iar cheile iadului le are Iisus Hristos: “Eu sunt Cel dintai si Cel de pe urma, Si Cel ce sunt viu. Am fost mort, si, iata, sunt viu, in vecii vecilor, si am cheile mortii si ale iadului” (Apocalipsa 1:17-18).

Sfantul Parinte, Arsenie Boca spune asa: “Daca cineva, pacatuind in chip vadit si nepocaindu-se, n-a patimit nimic pana la moarte, sa socoteasca cum ca judecata lui va fi fara mila acolo.” Pacatele se iarta (prin Spovedanie) dar, se ispasesc (prin suferinta).

Dupa placere urmeaza durere!

Care desfatare este lipsita de intristare?

Toate desfatarile din lume sunt ca niste prajituri vatamatoare care indulcesc pentru o clipa gustul, dar, produc durere nefiind mistuite de stomac. Desfatarile sunt vremelnice și incanta simturile, dar, raman vesnic si chinuiesc amintirea.

Toata viata trecuta ramane cu totul prezenta in amintirea celui osandit in iad. Si atunci, trebuie sa gandim asa: Durerile corpului sunt strigatele sufletului, deci, nu putem sa vindecam corpul inainte sa cautam vindecarea sufletului, iar vindecarea sufletului o putem gasi doar prin Spovedanie cu cainta si sinceritate, sub epitrahilul unui preot duhovnic crestin ortodox.

Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.

joi, 23 noiembrie 2023

SFAT DUHOVNICESC ..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“..


  🙏 Bucuria mea, nevoieste-te, sa aduni roade duhovnicesti in sufletul tau, fiindca potrivit cu ostenelile tale vei primi un loc langa Domnul Iisus Hristos. Nu te teme chiar daca vei trece prin "foc" si prin "apa". Prin "FOC", atunci cand ispitele ni se vor parea ca un foc in lucrarea lor (ganduri rusinoase, ganduri de ura, ganduri de invidie...) si prin "APA", cand ne vin ganduri de deznadejde, ganduri ce cufunda sufletul, parca in adanc de ape. 

Dupa trecerea prin foc si prin apa, ne va ridica la inaltimea duhovniceasca a izbavirii de gandurile cele negative si la nepatimirea cea daruita de Har. Lupta-te cu barbatie si nu te teme de puterea patimilor pe care le vezi inlauntrul tau. Fiindca Harul nu urmareste multimea patimilor, ci cata silire depui spre a te curati de ele si rezultatul la care ajungi. Mare dreptate are Sfantul Parinte, Maxim Marturisitorul, cand graieste asa: "Priceperea duhovniceasca fara curatirea inimii este teologia diavolilor." 

Sfantul Parinte, Tadei staretul de la Vitovnita zice asa: "Ne-am deprins sa ne impotrivim totdeauna la ceva, fiindca, intotdeauna ceva nu este dupa voia noastra. Nu ne-am deprins cu ascultarea. Nu am invatat sa ne supunem voii lui Dumnezeu, ci dorim sa fie voia noastra. 

Ei, pai, fiule, voia ta nu trebuie s-o faci! Pe cei ce isi fac voia proprie nu-i vor primi nici cerul, nici pamantul. De aceea sa-i multumim, sa-L laudam pe Dumnezeu pentru toate – si pentru situatia în care ne-a pus. El ştie ce si cum, iar apoi va scoate ceva deosebit de frumos din noi, cand ne vom smeri. Se cade sa stim ca aici pe pamant facem lucrarea Sa, fara a tine socoteala de cine ne incredinteaza sarcina.

                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                             Preot Ioan 🔔

... “EU SUNT VIATA ...”

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Bucuria mea, viata fiecaruia dintre noi este darul lui Dumnezeu, am putea spune ca este o taina. Nimeni in afara de Dumnezeul nostru Iisus Hristos nu poate spune: “Eu sunt viata...” (Ioan 14:6). Se spune ca cineva avut intr-o zi o viziune. L-a vazut pe Dumnezeu sus in cer, “brodand” vietile noastre (purtand de grija vietilor noastre), ale tuturor. Ne-a vazut de asemenea si pe noi oamenii jos pe pamant, privind doar firele libere care atarna pe partea exterioara a broderiei, neputand intelege lucrul de mana minunat al Lui Dumnezeu. Numai cand ne vom duce acolo sus, vom putea admira planul Lui Dumnezeu pentru viata noastra, a fiecaruia. Acum ne facem griji, pentru ca vedem, doar partea din spate a broderiei. Sfantul Parinte, Gavriil Marturisitorul, zice asa: “Fiecare se poate Sfinti in felul sau, in timpul sau si in locul unde l-a pus Dumnezeu. Nu exista scuza pentru lenea noastra.” Iar Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur: “Cine vrea sa impartaseasca slava Lui Iisus, trebuie sa-i impartasească si viata.”
🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze! Amin si Aliluia!

                                                                                                                           Preot Ioan 🛎. 

SPOVEDANIA, NE DESCHIDE PORTILE CERULUI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



http://babylenutaicoaneortodoxe.blogspot.ro/

“Unui calugar pustnic i s-a aratat diavolul intr-o noapte si a inceput sa-i aminteasca pacatele: „Ai facut asta, asta si asta, … aceia, aceia si aceia..., vai si amar de sufletul tau!”. “Numai atata?”, a intrebat pustnicul? “Ba, ai mai facut si multe alte pacate si destule, ca sa ai parte de focul iadului nostru! “Te rog, scrie-mi-le pe o hartie, ca sa nu le uit!”, i-a zis călugărul pustnic. 

Cand au fost gata, pustnicul a luat hartia de la diavol, a facut peste ea semnul Sfintei Cruci si a scris cuvintele: Pacatele acestea, toate mi-au fost iertate de Dumnezeu Iisus Hristos, in Duhul Sfant prin parintele meu duhovnic in Taina Sfintei Spovedanii!

        Iar, apoi, cu binecuvantarea duhovnicului, am primit Sfanta Impartasanie, adica, Cinstitul Trup si Scumpul Sange al Domnului nostru Iisus Hristos, si prin aceste doua Sfinte Taine, PACATELE MELE AU FOST ACHITATE, (mi-au fost sterse faradelegile mele si de tot pacatul am fost curatit.

 Pustnicul, i-a intins hartia diavolului, spunandu-i: „Mi-ai dat nota de plata, poftim aici chitanta!”. Atunci, crapand de furie si de necaz, diavolul indata s-a facut nevazut”.
 
Bucuria mea, daca acestui pustnic spovedit si impartasit i-a amintit diavolul toate pacatele, atunci ce va fi cu cel care merge la judecata particulara sufletul negru, ca un tuci, catranit???

Osanda vesnica il asteapta si-i va spune Mantuitorul:

“Prietene, cum ai intrat aici fara haină de nunta? El insa a tacut. Atunci Imparatul a zis slugilor: Legati-l de picioare si de maini si aruncati-l in intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. Caci multi sunt chemati, dar putini alesi. (Matei 22:12-14). 

Cine are minte, sa ia aminte! Amin si Aliluia!

                                                                                                                      Preot Ioan .


Spovedania...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!

                           

“Era cineva care nu se spovedise niciodată în viață, și când a fost pentru prima dată la mărturisit, a întâmpinat mari ispite, căci își pierduse portofelul cu toți banii și cu acte. La altcineva care tocmai se lăsase de fumat, a venit diavolul printr-o persoană, și i-a întins gratis un pachet de țigări. Ispita! Tentația! Alte persoane trăiau necununate, în păcatul desfrânării, le mergea bine, se înțelegeau, diavolul era mulțumit că i se face pe plac și îi lăsa în pace. Cum s-au cununat, au început certurile, neînțelegerile, căci diavolul le pierduse sufletul, nu îi mai avea în gheare.

Toate aceste întâmplări par paradoxale – să faci păcate și să-ți meargă bine, iar când te-ai lăsat de ele, să-ți meargă rău. Dar tocmai aici e cheia: la ușa unei case de desfrânări stă un diavol și acela doarme, iar la ușa unui creștin stau cete. El după păsările cele vii aleargă, după creștinii cei vii și lucrători, căci pe cei adormiți de plăceri îi are deja în plasa sa. Diavolul este un vânător de suflete. El se zbate să câștige sufletele oamenilor pentru împărăția sa întunecoasă.

El, diavolul, știe ce mare valoare are un suflet. Cât aleargă, cât iscodește, cât se viclenește ca să câștige un suflet de om. Stăruința aceasta e un semn că diavolul știe a prețui sufletul – comoara neprețuită. Numai noi, oamenii nu conștientizăm ce comoară purtăm în noi.

Și de multe ori, diavolul vorbește prin gura lumii, căci nu te mai scoate din: țicnit, pocăit, habotnic, deplasat, fixist, exagerat, mironosiță … Dar mai bine să latre, mai rău ar fi dacă n-ar lătra, ar însemna că te are prins pe undeva cu vreun păcat. Sufletul omului este ca o cetate pe care vrea să o cucerească cineva din 4 părţi deosebite: trupul, lumea, diavolul şi Domnul Hristos. De noi depinde cui ne cucerim sufletul.

Vino, Doamne, și mă mântuiește ca să nu zică vrajmașii mei că m-ai părăsit.Amin !

Părintele Visarion Iugulescu


TREI ZILE ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“... 


Trei zile, Doamne, vreau sa tac, 
Sa nu vorbesc deloc,
 Sa nu pronunt nici un cuvant, 
Doar Tie, cand ma rog.

Nu vreau sa fug, ci sa traiesc, 
Cu lumea laolalta, 
Si sa ascult; sa nu raspund, 
Chiar de-s intrebata.

Si nici parere sa nu-mi dau, 
Cand cred ca este buna, 
Cu-atat mai mult eu vreau sa tac, 
Cand vorba ma razbuna.

Nici gandul sa nu-mi zboare-as vrea,
 Inchis sa il pot tine,
 Doar cand Te chem in rugaciuni,
 Sa urce, sus, la Tine.

Trei zile, Doamne, vreau sa pot, 
Sa-nvat ce e tacerea, 
Sa cantaresc, apoi, mai mult,
 Cuvantul sau parerea. 

Ca suntem, iar, in Post crestin, 
Si toate-s cu masura,
 Nu-i doar la carne, lapte, vin,
 CI PAZA SI LA GURA!

miercuri, 22 noiembrie 2023

... CAND ESTI TRIST ....

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


(Preot Cristian Alexandru)

“Cand esti trist si apasat,
De ispite-nconjurat,
O, crestine de ce stai,
Si nu iei, calea catre Rai?

Spera, roaga-te mereu,
Sa te-ajute Dumnezeu,
Ca prin mila Sa, in dar,
Sa vii la duhovnic iar!

El te-asculta rabdator,
Si se roaga Sfintilor,
La icoana ne-ncetat,
Plange pentru-al tau pacat!

El te-ndeamna sa te rogi,
Si cand simti ca nu mai poti,
Lui Iisus, Blandul Pastor,
Da-i povara grijilor!

Mare plata vei avea,
De asculti povata sa,
Caci prin Sfanta mana Lui,
Lua-vei Harul Domnului!

Toti acum sa ne rugam
, De Hristos sa ascultam!
Ca da Har dumnezeiesc,
Celor ce se spovedesc!”

🙏 Bucuria mea, sa te pazesti de duhul tristetii, fiindca, de la el incep toate relele. Homer spune asa: “Cine a ratacit si a patimit mult in lume, isi gaseste bucurii chiar si in durere”. Iar Marc Aureliu zice: “Sa te superi pe lume ar fi o prostie; ei nu-i pasa de asta”. Sfantul Parinte, Varsanufie spune ca: “Exista doua feluri de tristete. Prima este FIREASCA si provine din slabiciune, iar cealalta PROVINE DE LA DIAVOLI. Tu insa nevoieste-te prin rugaciune si vezi-ti de lucrarea ta, cu rabdare. Atunci, vrajmasul diavol vazand ca te rogi indeosebi pentru asta, se departeaza, fiindca, nu vrea sa-ti dea pricina de rugaciune”. Noi suntem nonculori si doar prin ceilalti devenim culori! Viata noastra capata culoare si profunzime doar prin prisma aproapelui. ZAMBESTE! ALUNGA TRISTETEA! ZAMBESTE!

Chipul tau sa straluceasca, De bucurie duhovniceasca! Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.

luni, 20 noiembrie 2023

SCARA VIETII....

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“...



http://babylenutapentrusuflet.blogspot.ro/

“Mi-e dor de Tine Doamne, imi este atat de dor, 
Pasesc pe scara vietii, si-n loc sa urc, cobor.
 Pe treptele virtutii, in loc sa cresc, eu scad, 
Ma prind din nou cu patos, dar tot gresesc si cad.
 
Cum pot zari lumina, si-apoi sa n-o ating? 
Cum sa-nteleg iubirea, cand din iubire plang?
 Intinde-mi bratul, Doamne, si-ajuta-ma Te rog! 
Cum vrei s-ajung la Tine, cu sufletul olog?
 
Si cred ca poti de vrei, ajuta-mi necredintei.
 Durerea sa mi-o iei, dand aripi biruintei.
 Caci stii ca suntem slabi, si nu putem lupta,
 Noi ne lasam, Parinte, in Sfanta Voia Ta!” (Silvia Avram).

Bucuria mea, toti crestinii ortodocsi, ne dorim mantuirea sufletului. Dar, ca sa intelegem viata, trebuie sa pricepem inselaciunea acestei lumi. Staretul Iosif Isihastul zice: “Sarmana lume, mincinoasa omenire, de noi toti iti razi, pe noi toti ne inseli, sarmana lume, mincinoasa omenire”. Acesta este duhul lumii (grijile, bogatia si placerile), care ne face sa uitam esentialul: Mantuirea sufletului. Lumea nu este ceva rau, nu trebuie s-o respingi, ci doar, sa nu te lipesti de ea. Priveste ce frumoase sunt florile, fara sa aiba vreun zbucium. Sa scoti tulburarea din sufletul tau, lasandu-te in grija lui Dumnezeu si vei fi foarte frumos.

 Daca Adam, i-ar fi spus lui Dumnezeu: “Am pacatuit, iarta-ma!” ar fi ramas in Rai si noi n-am mai spune acum: MI-E DOR DE TINE, DOAMNE!
                                                                                                                            Preot Ioan .


... CHEILE RAIULUI si CHEILE IADULUI ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“  ·

                                

Bucuria mea, Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur, spune asa: "De va pierde cineva aur sau argint, poate va afla in locul lui altul, dar, cel ce pierde timpul vietii sale, in nelucrare sau in nerodire, altul nu mai poate afla".

 "Traim in fapte, nu in ani,
 In bucurie, nu in bani,
 Si in iubirea ce-a ramas, 
Nu-n limbile ce merg pe ceas, 

Ne masuram cu ce-am facut,
 Nu doar cu ceasul ce-a batut,
 Si vom primi doar ce am dat,
 Cat am iubit, si-am ajutat!"
 
 Asadar:

"Pregateste-te sa te intalnesti cu Dumnezeu tau" (Amos 4:12), fiindca, NU CONTEAZA DECAT UNDE PUNE DUMNEZEU SUFLETELE NOASTRE DUPA CE MURIM: in VESNICIA IADULUI sau in VESNICIA RAIULUI. 

Cheile Raiului le au preotii crestin ortodocsi fiindca prin Sfintele Taine, indeosebi prin SPOVEDANIE si IMPARTASNIE, ne deschid portile Raiului, insa cheile iadului, dupa cum scrie in Apocalipsa, le are doar Iisus Hristos si de cine va vrea El, se va indura, iar de cine nu va vrea El, nu se va indura sa mai iasă de acolo. 

Deci, "POCAIȚI-VA CA S-A APROPIAT IMPARATIA CERURILOR" (Matei 3:2).
 
Doamne, Iisuse Hristoase, sufletul meu nu-si gaseste pacea, pana nu se va odihni intru Tine. Doamne, iarta-ma, miluieste-ma si mantuieste sufletul meu pacatos. 

                                                                                  Amin si Aliluia!
                                                                                      Preot Ioan .


duminică, 19 noiembrie 2023

*SPOVEDANIA FEMEILOR CARE AU FĂCUT PĂCATE MARI ÎN VIAŢĂ!*

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Mărturisesc lui Dumnezeu, Preasfintei Născă­toare de Dumnezeu, tuturor sfinţilor şi sfinţiei voastre, cinstite părinte, toate păcatele mele cele mari şi foarte mari pe care le-am făcut în viaţă împotriva Duhului Sfânt, precum şi păcatele strigătoare la cer, cum nu au mai făcut alte femei pe pământ, pentru care sunt vrednică de toată pedeapsa şi de cele mai grele chinuri ale iadului, şi pe care nu le-am mai mărturisit nicio­dată la preot:

-Am fost născută într-o familie creştină (bună sau) decăzută moral, din părinţi beţivi, răi şi necredincioşi, care trăiau în concubinaj şi nu ştiau de Dumnezeu şi de Biserică;

-În copilărie n-am primit nici o educaţie creştină ortodoxă, nici n-am fost dusă la biserică, la spovedanie, la Sfânta Împărtăşanie, nici cărţi de rugăciuni nu am avut şi nimeni n-a avut grijă de sufletul şi de viaţa mea;

-În anii tinereţii am căzut în desfrânări şi sodomii cu tot felul de tineri şi oameni căsătoriţi şi am făcut multe avorturi;

-M-am măritat de tânără şi am avut mai multe cununii civile, dar nici o cununie religioasă (sau numai una). În căsnicie am făcut tot felul de orgii, sodomii şi desfrânări pe care le poate face omul pe pământ, de care îmi este ruşine a le şi spune;

-Am păcătuit cu zeci de bărbaţi căsătoriţi şi necăsătoriţi, cununaţi şi necununaţi, creştini şi păgâni, ortodocşi şi de altă lege, tineri şi mai bătrâni, simpli şi intelectuali, şi am făcut cu mulţi dintre ei cumplite păcate de sodomie şi perversiuni sexuale, întinând multe case şi ucigând multe suflete, pentru care voi da greu răspuns la judecată;

-Ca femeie măritată am făcut zeci de avorturi singură sau ajutată de alte femei, acasă şi la spitale, sau prin medicamente şi injecţii împotriva naşterii, şi am ucis copiii, încât nu ştiu cum să mă pocăiesc, ca să primesc de la Dumnezeu iertare şi mântuire;

-Am făcut avorturi multor femei pentru bani ucigând sute de copii în pântecele fetelor şi femeilor tinere, acasă sau la spital, pe ascuns ca să nu mă ştie nimeni, adunând mulţi bani şi făcând avere cu banii încasaţi de pe avorturi şi sânge nevinovat, spre a mea cumplită osândă;
-M-am păzit să nu rămân gravidă şi am învăţat pe multe fete şi femei cum să se păzească, cum să avorteze şi cum să evite sarcina, omorând prin pază sute de copii pe care îi am pe conştiinţă;

-Am făcut casa mea, casa părinţilor mei şi alte locuinţe, case de desfrânare, de sodomii, de orgii diavoleşti şi de ucideri de copii, case de beţii, de petreceri de noapte şi locuri de grele păcate;

-Fiind asistentă medicală la spital, am ajutat la matemitate unde se fac avorturi, contribuind personal la avortarea a mii de copii, dând ajutor medicilor la chiuretaje, făcând injecţii femeilor ucigaşe şi primind bani de la ele, drept recunoştinţă;

-Mi-am întreţinut casa şi copiii, mi-am cumpărat cele de nevoie în viaţă şi mi-am adunat avere din banii primiţi pe avorturi, spre a mea osândă;

-Am vândut şi împrumutat medicamente şi instrumente anticoncepţionale şi am învăţat pe femei cum să le folosească împotriva naşterii de copii, contribuind la avorturi;

-Am îmbolnăvit pe unele femei, făcându-le avort clandestin; le-am sterilizat, rămânând sterpe, iar pe una (mai multe) am infectat-o cu seringă, medica­mente vechi etc. şi a murit fără pocăinţă, din cauza mea, făcându-mă prin aceasta ucigaşă de copii şi de mame;

-Am stricat mai multe familii prin desfrânările mele, am lăsat femei văduve şi copii orfani, luându-le bărbaţii, iar o femeie (mai multe), din cauza disperării, s-a sinucis, căci i-am distrus casa şi i-am cheltuit averea;

-Am trăit în desfrânare cu un bărbat, şi soţia lui, aflând, a divorţat şi s-a sinucis; iar feciorii lor mă urăsc de moarte, vor să se răzbune şi nu vor să mă ierte;

-Am făcut multe vrăji, am chemat ajutorul diavolilor, am luat mana de la vite, am făcut farmece ca fetele să nu se mai poată căsători, distrugând prin vrăjitorie mai multe fete, femei şi familii. Am făcut vrăji de tot felul, ghicind fetelor şi femeilor cu cărbuni, cărţi de joc, bobi, cafea şi cu cărţi sfinte, cum sunt: Evanghelia, Psaltirea etc., adunând mulţi bani din vrăjitorie şi făcând ură între oameni;

-Am fost beţivă mulţi ani, îmbătându-mă mereu, din care cauză am înjurat de cele sfinte, am hulit pe Dumnezeu, m-am certat, am desfrânat cu mulţi bărbaţi şi am blestemat;

-Mi-am blestemat copiii şi vecinii, şi am fost şi eu blestemată de mama şi de un preot şi au murit fără să mă ierte, rămânând nedezlegată de blestem;

-Am vândut copii de la maternitate, de la leagăn şi de la casele de copii, precum şi de la unele familii sărace, dându-i la români şi la străini, pe valută, cu scopul de a mă îmbogăţi, vânzând sânge de copii nevinovaţi;

-Am sfătuit şi am mijlocit vânzarea de copii creştini botezaţi, la oameni sectanţi, atei sau păgâni care nu cred în Hristos, lipsindu-i de mântuire spre a mea cumplită osândă;

-La maternitate, ca asistentă, am lăsat să moară mai mulţi copii nou-născuţi fără botez şi nu m-am silit să-i botez cu aghiasmă, cum m-a învăţat preotul;

-Am fost femeie de serviciu la oameni mari şi am furat multe lucruri şi bani de la ei, apoi am căzut în desfrânare cu ei şi cu feciorii lor, făcând ură şi dezbinare între soţie şi copii;

-Am fost convertită de sectanţi la secta lor, primind daruri, cărţi şi bani şi am pus pe foc icoanele din casă, Crucea, cărţile sfinte, şi, lepădându-mă de Botezul ortodox, am primit botezul lor, certându-mă cu toţi ai mei. Ba am atras la sectă şi soţul, copiii şi alţi oameni, ducându-i pe toţi la pierzare;

-Mi-am lăsat soţul, fiind desfrânată, smintind vecinii şi copiii, iar el, de ruşine, s-a sinucis, făcându-mă prin aceasta ucigaşă de oameni;

-Rămânând văduvă, n-am făcut parte dreaptă de moştenire copiilor mei şi ca urmare s-au judecat, s-au şi bătut între ei, iar unul a fost ucis din cauza mea;

-N-am îngrijit la maternitate cu atenţie femeile lăuze şi pruncii nou-născuţi şi din neatenţie le-am fă­cut injecţii vechi sau le-am dat medicamente necorespunzătoare şi astfel, din cauza mea, au murit atâţia copii şi atâtea mame;

-Am acceptat să fiu informatoare la securitate şi martoră mincinoasă la procese, pârând pe mulţi şi contribuind la condamnarea unor oameni nevinovaţi.

-Acestea sunt cele mai mari păcate ale vieţii mele, pentru care mă căiesc din toată inima şi cu lacrimi cer iertare de la Dumnezeu şi de la sfinţia voastră, părinte. Vă rog să-mi daţi canon de pocăinţă şi dezlegare, căci făgăduiesc să pun început bun, ca să dobândesc şi eu păcătoasa mântuirea sufletului.

*Arhim. Ioanichie Bălan, „Rânduiala Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii”,

Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010*

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO