...VINE UN TIMP CÂND TOTI NE VAITAM DE CRUCEA CE O PURTAM...(Calistrat Chifan)...
..."Vai da ce cruce grea ai de dus!!!
Ce cruce grea i-a dat Dumnezeu!
Aşa ceva..."
...Nu, nu i-a dat-o Dumnezeu!
Crucea aceea a primit-o pe "măsura" ostenelii sale.
""Dacă undeva ai rămas dator lui Dumnezeu cu lucruri mărunte şi materiale, evident că mai târziu le plăteşti în lucruri personale.""
O frumoasă pildă! Când uiţi de Dumnezeu..
...Când se întâmplă să vină o boală grea, tu vrei să duci un sac de bani ca să te vindeci.
Abia atunci spui:
"Bogdaproste, mulțumesc Doamne, m-am făcut sănătos.
Mare minune!"
Dar eu vă întreb.. Cine a făcut minunea?
...BANII, DOCTORUL SAU DUMNEZEU!...
Tu ai făcut minunea când ţi-ai dat seama, că sănătatea este mai importantă decât comoara, decât bani. Și mulțumești lui Dumnezeu.
Și să spunem asta!!!
"Bucură-te lemn fericit" Că pe tine Cruce, a putut sta Cel care te-a creat, ca lemn, pe tine a stat Creatorul Lumii! Te-a spălat cu sângele Lui și te-a facut din lemn muritor, lemn nemuritor, dătător de viață!
(Calistrat Chifan)
Crucile încercărilor sunt mai presus de orice „talanţi”, sau de harismele pe care ni le dă Dumnezeu. Fericit este cel care are cinci cruci, iar nu una.
(Paisie Aghioritul)
