vineri, 17 iulie 2020

SUFLET FRUMOS si SUFLET BLAND.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană
S-au intalnit pe-un colt de gand, 
„Suflet frumos” cu „suflet bland”, 
Si se plimbau mergand la pas,
 Prin toamna ce le-a mai ramas, 

Aveau atatea sa isi spuna,
 Cate in soare si in luna, 
Dar ei doar se plimbau duios,
 Sufletul bland si cel frumos, 

Ei isi spuneau in sinea lor,
 In doi e totul mai usor, 
Daca mereu sunt gand la gand,
„Suflet frumos” cu „suflet bland
Intr-un tarziu suflet frumos,
Privind la frunze ce cad jos,
Pe suflet bland il intreba,
Nedumerit in sinea sa:

 - Cum poti sa fii atat de bland,
 Cand peste tot sunt nori si vant?
Dar suflet bland dar curajos,
 Ii spuse lui suflet frumos:

- Eu nu am fost atat de bland,
De cand cutreier pe pamant,
Dar viata m-a facut sa fiu,
Bland, rabdator, dar totusi, viu,

Dar tu? Cum esti asa frumos?
Cand toate parca-ti sunt pe dos,
Mereu lovit cu vorbe grele,
 Insingurat sub cer cu stele,
 -
 Eu sunt frumos fiindca iubesc,
 Tot ce e simplu si firesc,
Iubesc si campul plin cu flori,
Si ploaia care cade-n zori,

Si-asa frumos isi povesteau,
 Cate pe suflet ei aveau,
 Pribegi prin vise si prin gand,
Suflet frumos si suflet bland.

Bucuria mea, sufletul omului este darul lui Dumnezeu, care este Viata si Datatorul de viata. Episcopul de Kalavrita, Ilie Miniat, spune ca sufletul este intiparirea vie a Sfintei Treimi si chipul lui Dumnezeu in om, dupa fire, dupa Har si dupa slava”. 

                                                                                                                             Amin si Aliluia!
                                                                                                                         Primit  de la Preot Ioan 
      "Războiul trupesc firesc se retrage cu postul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nu există mândrie.
                                                                                                           Sfântul Paisie Aghioritul    

                                                                 Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui.
                                                                                                Sfantul Serafim de Sarov

                                                                                                                          Primit de la Preot Ioan 🛎.

BINECUVÂNTARE...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau.

 🙏 Dumnezeu sa fie cu tine si nimeni impotriva ta. 

🙏 Maica Domnului, sa te acoperă sub Sfant Acoperamantul ei. 

🙏 Sfantul inger, sa te pazeasca de toate uneltirile vrajmasilor diavoli! 

🙏 Har si pace sufletului tau! Bucuria mea, eu, te-am binecuvantat, din tot sufletul, din toata inima, cu iubire sfanta, dar, ramane ca si tu sa te rogi, cat mai mult cu putinta, in gandul tau si atunci binecuvantarea va veni cu adevarat si cu multa putere in sufletul tau:

 🙏 DOAMNE, DUMNEZEULE, PACATELE TINERETILOR MELE si ale NESTIIINTEI MELE, NU LE POMENI DOAMNEI! 

🙏 IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!,

 🙏 POMENESTE-MA, DOAMNE, CAND VEI VENI INTRU IMPARATIA TA!

 🙏 DOMNUL MEU, si DUMNEZEUL MEU, IARTA-MA! 

🙏 MILUIESTE-MA, MAICA LUMINII! 

🙏 Doamne, Dumnezeuule te rog sa-mi dai si mie, BLANDETE si SMERENIE!

 🙏 Nadejdea mea este TATAL, scaparea mea este FIUL, acoperamantul meu este DUHUL SFANT, TREIME SFANTA, Slava Tie! 

                                                                                                               Amin si Aliluia!
                                                                                                                                        Preot Ioan 🙏.

joi, 16 iulie 2020

RUGACIUNE a Sfantului Parinte, NICODIM AGHIORITUL, catre DOMNUL IISUS HRISTOS:

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


🙏 “Iisuse, Fiule al Tatalui fara de Maica dupa dumnezeire, Te slavesc pe Tine, Cel ce ai fost dintru inceput mai presus de pricina si de cuvant.
🙏 Iisuse, Fiule al Maicii fara de tata dupa omenire, Te slavesc pe Tine, Cel ce la plinirea vremii Te-ai facut Om pentru noi.
🙏 Iisuse, Emanuel, in care nu este schimbare, purtator ingeresc al maritei vesti a mantuirii, iti multumesc pentru marea Ta dragoste pentru om.
🙏 Iisuse Hritoase, Mielul lui Dumnezeu fara de prihana, pururea ma mărturisesc Tie, fiindca, eu sunt oaia cea pierduta.
🙏 Iisuse Hristoase, Mantuitorule cel Preamilostiv, fa lucrator in mine Harul Duhului Tau.
🙏 Iisuse Hristoase, noule Adame, dezbraca-ma de omul cel vechi si imbraca-ma intru cel nou.
🙏 Iisuse Hristoase, Care Te-ai pogorat pe pamant, invredniceste-ma desfatarii Raiului.
🙏 Iisuse Hristoase, Care ai luat fire omeneasca, fa-ma partas indumnezeirii.
🙏 Iisuse Hristoase, suflarea mea, vino si cerceteaza-ma”.
🙏 Sfantul Parinte, Pavle, Patriarhul Serbiei ne-a lasat aceste cuvinte minunate, de neuitat: "Navele nu se scufunda din cauza apei din jurul lor, ci, din cauza apei care intra îi ele. Nu permiteti ca tot ce inconjoara sa intre in voi si sa va scufunde!"
🙏 Dumnezeu si Maicuta Prea Sfanta sa te binecuvanteze, bucuria mea si portile Raiului sa-ti deschida. Amin si Aliluia
                                                                                                                 Preot Ioan 🛎

miercuri, 15 iulie 2020

POEZIE si BINECUVANTARE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Iedera care se-ntinde,
Pe pamant, ramane slaba,
Toti o sfarma cu piciorul,
 Si se vestejeste-n graba,

Dar, cand iedera se-nalta,
Tot mai sus si mai umbroasa,
Cine-o vede, o iubeste,
Laudand-o, c-i frumoasa.

Astfel omul, cand ramane,
Numai pe pamant cu gandul,
Toti il ocolesc, cu mana,
De departe aratandu-l.

Dar cand omul isi inalta,
Gandul catre Rai mereu,
Il iubeste toata lumea,
Si-i ajuta Dumnezeu!
(George Cosbuc).

Bucuria mea, ma rog 🙏 ca binecuvantarea Domnului nostru Iisus Hristos, sa fie peste tine, cu al Har si cu a Sa iubire de oameni, in toata ziua si in tot lucrul mainilor tale. Sa te uiti in stanga si in dreapta, dar sa-ti amintesti, sa te mai uiti si in sus, sa-ti inalti gandul mereu catre Rai, asa cum se inalta iedera, si sa zici, mereu, mereu, mereu, in gandul tau:

🙏 IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE! DOAMNE, IARTA-MA! 
🙏 MILUIESTE-MA, MAICA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS! 

                                                                                                          Amin și Aliluia
                                                                                                         Preot Ioan 🛎.


Trufașul ateu

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“





Într-o zi, un trufaș zice unui credincios:
- Ce, sunt copil, să mă tem de Dumnezeu, eu sunt ateu?!
Credinciosul îi răspunde:
- Rău faci că nu lepezi de la tine această orbire a trufiei.
- A trecut o bucată de vreme și iată-l pe trufaș venind la cel credincios:
- M-a gonit fecioru-meu din casă. I-o vândusem lui, cu îndatorirea să mă îngrijească până voi muri. Și acum, m-a luat cu ciomagul și m-a alungat.
- Cel credincios i-a răspuns:
- Nu te supăra, frate, dar se vede treaba că feciorul dumitale te-a auzit când spuneai că nu te temi de Dumnezeu și, auzindu-te, ba azi, ba mâine, și-a zis și el: ”Dacă tata nu se teme de Dumnezeu, de ce m-aș teme eu de tata?”
- Și de aceea te-a alungat, dar vinovat de aceasta nu e numai feciorul, ci mai ales dumneata.
- Trufașul a pus capul în pământ și n-a mai zis nimic.

marți, 14 iulie 2020

ÎMPĂRTĂŞANIA

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


" ÎMPĂRTĂŞANIA mai deasă, cu toată pregătirea, face ca în trupul şi sângele nostru să se întipărească tot mai mult Trupul şi Sângele cel curat şi înviat al lui Hristos, făcându-ne tot mai asemenea sfintilor în curătie, în dragoste, în duh de jertfă şi în puterea de a învia spre viata de veci, întru fericire. "
(Părintele Dumitru Stăniloaie)


,,Adevăr vă spun: Dacă nu veti mânca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sângele Lui, nu veti avea viată întru voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu si bea Sângele Meu are viată vesnică, si Eu Îl voi învia în ziua de apoi."
(Ioan 6, - 53, 54)

DIAMANTE DUHOVNICESTI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“ 


"Cand ne rugam in fata icoanelor lui Dumnezeu, trebuie sa fim cu inima infranta. Noi, ne infatisam insa, cu egoism si cu inimile reci, adica, doar ne facem datoria. 

De exemplu, citim Rugaciunile de seara, fara sa varsam o lacrima si fara simtamantul unei adevarate vinovatii. Omul trebuie sa fie intotdeauna cu ochii in lacrimi, vazand bunatatile pe care Dumnezeu i le ofera si intotdeauna trebuie sa-i multumeasca.

 Daca insa omul va fi pacalit si va crede ca tot ce a făcut este meritul lui, va veni si ziua in care adevarul, va iesi ca firul de par din aluat si va fi umilit.

 Fiecare ispita si suferinta in viata omului este si o calire, o slefuire. Este o pilire, care slefuieste o anormalitate a sufletului lui pentru a-l face potrivit pe acesta pentru Imparatia cerurilor. 

Cu smerenie sa primesti toate si nu ca si cum ti s-ar cuveni ceva. Sa te consideri pe tine insuti nevrednic pentru a primi, si atunci, in ochii lui Dumnezeu, esti vrednic sa primești..." 

(DIAMANTE DUHOVNICESTI, Din omiliile lui Dimitrie Panagopoulos).

Bucuria mea, iti urez: NOAPTE BUNA! ODIHNA PLACUTA! SOMN USOR, cu inger tare pazitor, de la al nostru Iisus Hristos, Mantuitor!


                                                                                                                               Amin si Aliluia!

                                                                                                                                                            Preot Ioan 🛎.

CANDELUȚA MAICII SFINTE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

 




de Preot Sorin Croitoru

Mai demult, în vremuri grele măcinate de război,
O familie săracă, ortodoxă ca și noi,
Se târa de azi pe mâine, viețuind cu ce putea,
Încercând ca să reziste cu puținul ce-l avea..

Pentru ei cuvântul "carne" nu era în dicționar.
Se hrăneau mai mult cu turte și cartofi făcuți în jar,
Dar și-aceștia cu măsură, rupți în bucățele mici,
Ca să ia o bucățică fiecare din pitici.

Noi acum nu știm ce-i foamea, grași cum suntem și sătui.
Cu dulapurile pline, nici nu știm ce-nseamnă "NU-I!"..
Ne-a ferit de-aceste vremuri Domnul Iisus Hristos,
Însă noi, drept mulțumire, nici nu-I mulțumim frumos..

Deci în casa cu pricina, copilașii-aceia mulți,
Ca în vreme de restriște, umblau jerpeliți, desculți,
Însă buna lor măicuță avea sfântul obicei
De a nu lăsa lipsită candeluța de ulei..

Fiindcă pe Preasfânta Maică tare mult o mai iubea,
Căndeluța la icoană zi și noapte îi ardea.
Știu, în mințile vioaie v-a-ncolțit deja un gând:
Dar de unde-avea femeia untdelemnul scump oricând?..

Ei.. pe coastele-nsorite de pe insule grecești
N-o să vezi porumb și sfeclă, dar măslini o să găsești.
Și deși măslinii ăștia nu sunt nu știu ce copaci,
Cu vreo doi sau trei în curte, untdelemnul tu ți-l faci!

Însă draga de femeie, consumând neîncetat
Cu icoana Maicii noastre, pân' la urmă s-a gătat..
Și era pe cinșpe august Sfânta Adormire-a ei,
Iar femeia printre lacrimi a văzut că nu-i ulei!

Mai avea puțin, acolo, ca să facă doi gogoși
Și să-și sature copiii, puradeii ei mucoși..
Deci se duce la icoană, chinuită de-acest gând
Și întreabă Născătoarea, toată tristă, lăcrimând:

"Cum să fac, Măicuță Sfântă, ca să pot să te cinstesc?
Iată, mâine-i Adormirea, iar ulei nu mai găsesc..
Dacă-ți pun în căndeluță picătura de ulei,
Mâine, când o fi la masă, ce le dau la puii mei"?..

Când privește spre icoană, ochii Maicii strălucesc,
Deci din ochii celeilalte, lacrimile șiroiesc..
"Nu, Măicuța mea Preasfântă, chiar de-o fi să și murim,
De cinstita-ți Adormire, cum putem, noi te slăvim"!

Și cu mâna tremurândă varsă ultimul ulei
Peste cel din căndeluță, după sfântul obicei..
Noaptea trece liniștită, dar în zorii încă reci
Se trezește de strigarea: "SLAVĂ DOMNULUI ÎN VECI"!

"Ce să fie, se întreabă, ce-au pățit ai mei copii?..
Ce sunt strigătele astea, râsete și bucurii"?..
Când se duce ca să vadă, de emoții cade jos..
Ea o laudă cu lacrimi pe Măicuța lui Hristos!

Toată pivnița e plină de mâncăruri fel de fel,
De pastramă afumată din cărniță de vițel,
De scrumbie pusă-n sare, care ține ani întregi,
De brânzeturi ce mănâncă numai împărați și regi..

Plin e beciul cu făină, cu butoaie de ulei,
Bogăție de bucate, abundență.. câtă vrei!
Să continui? Nu e cazul. Sper c-ați înțeles și voi
Că Iisus și Maica Sfântă nu rămân datori la noi!

Risipiți, când este vorba despre Bunul Dumnezeu,
Dați în stânga și în dreapta, cum vă dă și El mereu!
La icoană căndeluța să vă ardă ne'ncetat,
Cum se-ntâmplă în minunea despre care ați aflat..

Și să nu uitați un lucru: numai oamenii cei buni
Pot să aibă bucuria de-a vedea chiar și minuni.
Dumnezeu să vă ajute fapta bună s-o-mpliniți
Și cu inima la Ceruri toată viața să trăiți!
Amin

DRAGOSTEA CEA DE NEGRAIT A LUI DUMNEZEU PENTRU NOI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


            Bucuria mea, exista o carte care nu ar trebui sa lipseasca nici-unui crestin ortodox. Se numeste “PLANSURILE SFANTULUI EFREM SIRUL”. Iata un fragment: “O, cat de cumplita este obisnuinta patimilor! 

Cum leaga mintea cu legaturi de nedezlegat! Si eu, pacatosul, ma leg cu ele de buna mea voie. Si inca, ma si bucur cand ma vad legat. Cufundat sunt in adanc: si-n fiecare zi ma bucur de lanturile vrajmasului si ma indulcesc intr-insele. Ne leaga cu legaturi pe care nu vrem sa le vedem, si de-a pururi ne intinde curse, in care ma prind. Pentru ca el insusi cunoaste pornirea mea. 

Si fiindca este mai tare, intr-o clipita ma leaga”. 

Iar Sfantul Parinte, Efrem Filotheiul, in cartea “POVETE PARINTESTI, ne mangaie sufletul cu aceste cuvinte: “Cat de mare este dragostea lui Iisus pentru noi! A luat firea omeneasca si a fost spanzurat pe Cruce, daruindu-ne slobozirea si iertarea datoriei fata de Parintele Sau cel ceresc. Si ca un Frate al nostru preaiubit, ne invredniceste de impreuna-mostenirea nesfarsitei bogatii a Parintelui Sau ceresc. O, dragoste negraita catre noi! O, vai de impietrirea noastra! O, nemultumirea mea catre Binefacatorul meu! Dumnezeule, Dumnezeul meu, fie-Ti mila de mine si nu ma osandi dupa faptele mele!”

🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, sa te miluiasca, in credinta sa te intareasca si mantuirea sa-ti daruiasca! Amin si Aliluia!
                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

OAMENI FĂRĂ BUCURIE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



de Eliana Popa

Oameni fără bucurie, deznădejdea îi apasă
Ca o lepră se întinde și la ei își face casă!
Și te-ntrebi de unde vine, și de ce nu vrea să plece?
Se așează peste suflet ca o iarnă grea și rece.

De la goliciunea minții, de la inima pustie,
Căci nu-și pun nădejdea-n Domnul, nici de El nu vor să știe,
Nici o dragoste din lume n-o sa umple acest gol,
Numai dragostea Acelui ce-i Atoate Ziditor!

Ni se pare că știm multe, dar de fapt nu știm nimic
Dacă nu avem credință suntem stele ce se sting.
Rătăcim neștiind Scriptura, nici puterea cea de sus,
Precum saducheii, care, ispitit-au pe Iisus.

Saduchei mai sunt și astăzi mai ales printre creștini
Ce-și dispretuiesc botezul, în biserici nu mai vin,
Nu mai știu a-și face cruce, nici nu vor.. le e rușine
Nu mai cred în Înviere, nici in Cel ce lumea ține!

Azi, cu cât mai mult adună cunoștințele mărunte,
Al lor suflet nu se-nalță.. vulturi sunt cu aripi frânte.
Și cu cât mai mult adună bogății nenumarate,
Cu atât sunt mai săraci și căzuti din cele 'nalte!

Mulți aleargă-ntreaga viață să-și găsească fericirea,
Și-alergând după iluzii, obosiți, se pierd cu firea!
Și se-afundă-n deznădejde, negasind ce-au căutat,
Ca-ntr-un cerc ce îi învârte, se-ntorc de unde-au plecat!

Griji adună-n suflet, omul, griji mai mici, sau griji mai mari.
Și le macină toti anii, de nu-s în credință tari,
De nu-și pun nădejdea-n Domnul și nu cheamă mila Sa,
Grijile vor fi mai multe și mai greu vor atârna!

Se va bucura de viață doar acela, care știe,
Să privească către Domnul și-n necaz,și-n bucurie,
Care știe că-l așteaptă cineva, acolo, sus
Care-a dus a lumii Cruce, Domnul nostru Sfânt, Iisus!

luni, 13 iulie 2020

BINECUVANTARE si SFAT

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


            In aceasta saptamana care tocmai a inceput, Dumnezeu sa fie cu tine si nimeni impotriva ta! Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze si sa-ti daruiasca macar RABDARICA!

Iisus Hristos rastignit pe Sfanta Cruce, gol, parasit, ocarat de oameni a rabdat atatea cu bucurie Prea Sfanta, pentru noi, NEMULTUMITORII si NERECUNOSCATORII, iar noi ne plangem ca nu putem sa rabdam putina intristare, putina nedreptate, si putina durere.

La a doua Sa venire, Hristos ne va arata Patimile Trupului Sau, ca pe niste dovezi ale dragostei Sale pentru noi. Atunci, si noi ii vom arata inima noastra cea indurerata si insangerata de necazuri, suferite pentru dragostea Lui. Toti Sfintii au suferit mult. Nimeni nu s-a mantuit prin comoditate!

Cate nu au patimit mucenicii?

RABDAREA ABSOLUTA, o are doar Dumnezeu. Dar, daca tu nu poti avea: RABDAREA SFINTILOR, RABDAROI, RABDARE, atunci macar RABDARICA sa ai, si sa te rogi asa: Doamne, Doamne, cauta din Cer si vezi ispitele mele si curateste sufletul meu, ca sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu.
                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                                    Preot Ioan 

vineri, 10 iulie 2020

SA NU FII COLTUROS, CI ROTUND! TRAIESTE CA UN OM, INTRE NEOAMENI!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



Bucuria mea, Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu tine in toata ziua si in tot lucrul tau. Amin!

 Daca Dumnezeu este Atotbun, inseamna ca si tu trebuie sa fii bun. Daca Dumnezeu este Prea Milostiv, inseamna ca si tu trebuie sa fii macar milostiv. Daca Dumnezeu este Indelung Rabdator, si tu trebuie sa fii macar rabdator... 

As putea spune asa: Azi si in toate zilele vietii tale, sa nu fii colturos, ci rotund, asa cum ne spune o istorioara din Patericul egiptean: “L-a intrebat un frate pe avva Matoe: Ce sa fac, ca ma supara limba si cand ies printre oameni, nu o pot stapani, ci ii osandesc pentru tot lucrul bun si-i mustru; ce sa fac?

 Daca nu poti sa o stapanesti, insingureaza-te, ca este neputinta. Cel care sade cu fratii nu trebuie sa fie colturos, ci rotund, ca sa se rostogoleasca inspre toti. Si apoi adauga batranul! Nu din virtute stau singur, ci din slabiciune; cei care ies in mijlocul oamenilor sunt puternici”.
                                                                                                                                          Preot Ioan 🛎.

joi, 9 iulie 2020

NEMURIRE FARA DE SFARSIT

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Iosif Isihastul ne indeamna asa: "Toate sa le faci cu intelepciune si cu sfat bun. SA IUBESTI SPOVEDANIA si SA TE IMPARTASESTI DES. Nu cauta sa vezi lumea, pentru ca sa te vada pe tine Dumnezeu”. Iar Sfantul Parinte, Efrem Filotheiul, zice: “Va veni vremea, ziua, clipa, cand se vor inchide acesti ochi si se vor deschide cei ai sufletului. Atunci vom vedea o lume noua, o noua existenta, o creatie noua, o viata noua ce nu are sfarsit. 

                   Numele ei este „NEMURIRE FARA DE SFARSIT”. Marea noastra Patrie este acolo sus, nestricacioasa, vesnica, Ierusalimul cel de sus, maica celor intai-nascuti, acolo se vor salaslui sufletele celor mantuiti, care au fost curatite de intinaciune, de Sangele Mielului Cel fara de rautate”. Sfantul Parinte, Vasile al Kinesmei, spune: “Paziti-va de imprastierea gandurilor si de lipsa atentiei la rugaciune, fiindca, aceasta il jigneste pe Dumnezeu. 

Sfanta Biserica Crestin Ortodoxa, este un loc de comuniune intre cei ceresti si cei pamantesti. Totodata, ea este o scoala a credintei si a evlaviei, fiindca in ea, din sfintele cantari, din versetele care se citesc din Dumnezeiasca Scriptura, din predici, putem invata din plin cum sa ne organizam duhovniceste viata si sufletul”. Minunata si singura adevarata este credinta crestin ortodoxa. Exemplele pot fi nenumarate, dar, sa dam doar unul: “Atunci cand Cuviosul Serghie din Radonej, savarsea Sfanta Liturghie, au fost oameni care au vazut cum ingerii slujeau impreuna cu el si cum el se impartasea cu foc, din Sfantul Potir.”
   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau! Amin si Aliluia!
                                                                                                                                Preot Ioan 🛎.

OMUL DE ASTAZI ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



   Bucuria mea, cat de minunate si adevarate sunt cuvintele Sfantului Parinte, Paisie Aghioritul: “Cu cat oamenii resping viata cea fireasca, simpla si inainteaza spre lux, li se mareste nelinistea sufleteasca. Si cu cat se inainteaza in politetea lumeasca, cu atat se pierde simplitatea, bucuria si zambetul firesc al omului.

 Sfantul Parinte, Iustin Parvu zice ca: “OMUL DE ASTAZI, pune prea mare baza pe fleacuri si amanunte, este asediat de o multime de lucruri false si nu stie sa aleaga. Daca stii sa alegi bine, lucrurile devin usoare, viata este frumoasa.

 Daca alegi rau, te chinui. Spre nadejde si zidire sufleteasca ne este si indemnul Sfantului Parinte, Iosif Vatopedinul: “Fiul meu, iesirea dintr-o situatie fara iesire este Iisus Hristos. Omul nu se poate implini fara Hristos”. 

Sfantul Cuvios, Ioan de la Valaam zicea asa: "Osteneala noastra trebuie sa fie nazuinta catre toata virtutea, dar izbanda depinde de Harul lui Dumnezeu, iar Harul, Dumnezeu il da nu pentru osteneli, ci, pentru smerenie: cu cat se smereste omul mai mult, cu atat mai mult il cerceteaza si Harul”.

   🙏 Harul Domnului nostru, Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Duhului Sfant sa fie cu tine, in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!
                                                                                                            Preot Ioan .

Rugăciunea de dimineaţă

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Somnul este asemănat de sfinţii părinţi cu moartea, iar trezirea de dimineaţă cu învierea. Vremea de afară este un factor care ne poate schimba starea pe care o vom avea dimineaţa. Sfinţii părinţi spun că pe cei încă plini de patimi, starea vremii îi poate influența, dar pe cei nepătimași, plin de Duhul Sfânt, nimeni şi nimic nu le poate lua bucuria apropierii de Dumnezeu. 


Se poate ca uneori să fim treziţi de un telefon sau de cineva care sună la uşă iar toate aceste interacţiuni cu persoanele care ne-au trezit îşi pun amprenta în bine sau în rău asupra noastră. Se poate ca uneori să ne trezim cu dureri de cap sau de spate, sau să ne trezim la fel de obosiţi pentru că am dormit prea puţin sau prea zbuciumaţi de griji.


Aşa stând lucrurile vedem că sunt o mulţime de factori care dimineaţa ne pot schimba starea noastră duhovnicească (starea psihologică) şi implicit felul în care ne vom comporta cu cei din jur pe parcursul zilei şi modul în care vom rezolva problemele pe care le întâmpinăm. Indiferent de vârsta şi viaţa pe care o avem, scopul nostru în fiecare zi stă în porunca dată de Domnul Iisus Hristos: „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul”. Ioan 13, 34). 


Patimile noastre şi ispitele de la diavol ne vor împiedica mereu să împlinim această poruncă de-a lungul zilei. Din acest motiv avem mare nevoie Dumnezeu în fiecare dimineaţă, El fiind singurul care poate schimba grijile noastre în probleme deja rezolvate, supărarea în bucurie, deznădejdea în speranţă, întunericul din sufletul nostru în lumină. Rugaţi-vă mereu dimineaţa, aruncaţi-vă grijile în faţa lui Dumnezeu! Spuneţi: „Doamne am de rezolvat cutare lucru dar mi-e frică că n-o să reuşesc.. se pot întâmpla multe care să mă împiedice să reuşesc.. ajută-mă!”. 


Rugaţi-vă în faţa Lui zicând rugăciunile dimineții. Dacă aveţi vreme şi v-aţi trezit din timp faceți-vă canonul de rugăciune pe care vi l-a rânduit părintele duhovnic, pentru că seara veţi fi obosiţi şi-l veţi face cu greu. 



Citiţi din Sfânta Scriptură măcar câteva pasaje sau un capitol întreg, căci multă bucurie şi nădejde vă va da. Veţi simţi cum vă va lumina Dumnezeu descoperindu-vă înţelesuri adânci ale cuvintelor Sale, care vă vor călăuzi pe tot parcursul zilei. Faceţi câteva metanii sau mai multe în faţa icoanei Mântuitorului, pe măsura puterilor şi ziceţi: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu milueşte-mă pe mine păcătosul (păcătoasa)!”. Faceţi metanii şi la icoana Maicii Domnului şi la icoanele sfinţilor ocrotitori ai casei sau căsniciei voastre. Cereţi-i lui Dumnezeu ajutor pentru tot ce veţi face în timpul zilei şi vă veţi minuna de micile minuni pe care le veţi trăi până seara. În drum spre şcoală, spre serviciu sau către locul în care mergeţi, rugaţi-vă în gând pentru cei pe care-i întâlniţi. 


Nu judecaţi pe nimeni! Osândiţi-vă în toate pe voi şi pe ceilalţi priviţi-i ca pe oameni curaţi şi fără vină. Daţi milostenie celor care vă cer, şi nu vă întoarceţi faţa de la nimeni care întinde mâna, aşa cum Dumnezeu niciodată nu-şi întoarce faţa de la noi chiar dacă nu merităm să primim mila Sa. Aşa făcând vom pune început bun fiecărei zile şi fiind împreună cu Dumnezeu nu ne vom teme de nimic. Oriunde aţi fi, orice aţi face, dacă nu vă descurcaţi, cereţi ajutorul lui Dumnezeu în gând, iar dacă totul vă merge bine mulţumiţi-i clipă de clipă.


Cuvinte despre mântuire

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



 Toată grija noastră trebuie să fie cum să ne curăţim sufletul, cum să îl modelăm după voia lui Dumnezeu, cum să facem să nu intrăm în iad. Mântuirea sufletului nostru nu este o joacă. Nu ne putem juca cu sufletul nemuritor.
 Suntem muritori şi suntem în trecere pe pământ, şi într-o zi vom pleca la cele veşnice, la Dumnezeu.
 Când nu avem mângâiere dumnezeiască, sufletul nostru nu îşi găseşte odihna în nici un fel, căci lucrurile materiale sunt străine de firea lui. Prin urmare, când sufletul omului se obişnuieşte cu cele ale lui Dumnezeu, prin rugăciune şi viaţă virtuoasă, atunci simte mulţumire şi siguranţă, şi Îl simte pe Dumnezeu înlăuntrul său.
 De aceea trebuie să ne îngrijim încontinuu să curăţim trupul nostru, să izbăvim conştiinţa noastră de legăturile nevăzute ale păcatelor şi atunci, cu harul lui Dumnezeu, vom reuşi lucrul care trebuie.
 Din faptele noastre se va vădi în ce măsură credem în Dumnezeu, în ce măsură credem în veşnicia sufletului şi a Împărăţiei lui Dumnezeu. De aceea să cugetăm cu toţii serios şi să nu ne înşele diavolul şi păcatul în clipa în care avem nevoie de pocăinţă, lacrimi şi păreri de rău, şi să nu hoinărim încoace şi încolo, jucând, petrecând şi devenind altfel decât ne-a creat Dumnezeu. Nu, să lăsăm acestea şi să ne îngrijim cum să ne facem plăcuţi lui Dumnezeu. Dumnezeu se uită la suflet, nu la cele dinafară. La cele dinafară se uită diavolul şi păcatul. Dumnezeu priveşte la cele dinăuntru, să înfrumuseţăm sufletul nostru cu virtuţi. Când ne împodobim pe dinafară, ne stricăm pe dinăuntru. Ne stricăm şi sluţim şi sufletul nostru. Pentru toate acestea Dumnezeu ne va cere socoteală.
 Aşadar să lăsăm grija traiului nostru şi să ne preocupăm de cum să lucrăm sufletul nostru şi să îl facem rodnic în faţa lui Dumnezeu, căci moartea ne aşteaptă. Alt drum nu există. Toţi vom trece pe acolo. Să ţinem cont de asta, că fiecare dintre noi va muri şi va trece pe la tribunalul ceresc.
 Nu avem nimic în stăpânirea noastră, nici măcar sinele nostru nu-l stăpânim. Toate sunt nesigure, toate atârnă de un fir de aţă, căci putem să le pierdem pe toate, şi după moarte… Să cerem în rugăciunea noastră ca Dumnezeu să ne dea pocăinţă, întoarcere şi sfârşit bun, şi să primim răspuns bun înaintea Marelui Judecător.
 Noi, creştinii, suntem datori să ne îngrijim mult de modul în care ne vom mântui. Avem nevoie şi ne e absolut necesar să ne gândim la felul în care ne vom mântui. Să ne preocupăm şi să ne străduim a afla cum să ne mântuim.
 Înfricoşător lucru este mântuirea noastră! Acum trăim şi peste puţin timp murim, închidem ochii. Îndată ce îi închidem pe aceştia, ni se deschid ceilalţi. Şi începe cealaltă viaţă.
 Dacă ai smerenie, iubire şi iertare, eşti fiu al lui Dumnezeu, eşti frate al lui Hristos, eşti ucenic al lui Hristos, eşti omul care se va mântui, care va sta de-a dreapta Sa.


sursa 

Biserica Izvorul Tămăduirii

marți, 7 iulie 2020

IARTA-MA DOAMNE, SUNT OM SI SUNT SLAB!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Bucuria mea, Sfintitul Parinte, preotul Ioan Danci, ne mai spune asa: “Prorociile Sfintilor Parinti se vor implini negresit! Cei care citim cartile lor, ne dam seama ca bine nu va fi, oricat de mult ne-am dori asta! Vremurile, timpurile de acum, ne demonstreaza neputinta omului in fata divinitatii, mai ales atunci cand credinta omului este cazuta la pamant! 

Dar mai demonstreaza si incapacitatea gandirii sanatoase, de la cel mai inalt nivel la cel mai scazut nivel! Si aici discutam de intreaga lume! Omul nu mai are dreptul sa moara, nu mai are dreptul sa se imbolnaveasca, nu mai are dreptul nici sa traiasca in libertatea lasata de Ziditor! Dumnezeu nu ne pedepseste, ci se “minuneaza” de cat de mult ne pedepsim intre noi, unul pe altul! 

Fara intelepciune de la Dumnezeu, omul nu rezolva nimic, ci merge din rau in mai rau! Iar intelepciunea de la Dumnezeu nu o iei din piata, din mall, de pe strada! Intelepciunea de la Dumnezeu o iei din Biserica, din Impartasanie, din spovedanie, rugaciune, smerenie, credinta! Doamne, ai milă de noi că pierim!” Sfantul Parinte, Iosif Isihastul ne indeamna asa: "Nu deznadajdui daca ai cazut, ci ridicandu-te degraba, fa metanie si spune: “Iarta-ma, Doamne Hristoase, sunt om si sunt slab”. Faptul ca ai cazut nu inseamna ca te-a parasit Dumnezeu.

 Ci, pentru ca ai multa mandrie lumeasca, multa slava desarta, te lasa Mantuitorul Hristos ca sa gresesti si sa cazi. Sa inveti din toate slabiciunile tale, sa le simti pe propria-ti piele si sa ai apoi ingaduinta si rabdare cu cei care cad. Sa nu mai judeci pe frati atunci cand cad, ci sa le sari in ajutor. Deci ori de cate ori cazi, ridica-te si indata cere iertare". 

Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, ne-a lasat aceste cuvinte spre mangaierea sufletelor noastre: "Rugaciune, copilul meu, rugaciune... numai la rugăciune sa-ti fie mintea, sa te rogi neobosit, sa-L ai mereu pe Domnul in suflet, fiindca, daca tu zici staruitor rugaciunea, atunci toate ies bine! Dumnezeu, are grija de toate".

   🙏 Cat mai multa CREDINTA, cat mai multa NADEJDE si IUBIRE, cat cuprinde sufletul tau! Amin si Aliluia! 
                                                                                                                           Preot Ioan .

Sufletul omului

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!


     “Pomul cu rădăcini bine înfipte în pământ creşte şi aduce roadă. Sufletul omului, care s-a legat prin credinţă şi dragoste de Domnul, slobozind rădăcini duhovniceşti, creşte, sporeşte şi rodeşte virtuţile plăcute lui Dumnezeu, cele care dau viaţă sufletului şi îl fac să trăiască acum şi în veacul de apoi. Pomul smuls din pământ cu tot cu rădăcini nu mai are viaţă, aceasta venindu-i prin rădăcini din pământ. Aşijderea şi sufletul omului care a pierdut credinţa şi iubirea de Dumnezeu şi care nu vieţuieşte în Dumnezeu, Cel care îi dă viaţă: el moare duhovniceşte. Ceea ce este pământul pentru plante este Dumnezeu pentru suflet.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

duminică, 5 iulie 2020

CE AI VOIE SA FACI DUMINICA SI IN ZI DE SARBATOARE ?

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Am auzit pe mulţi întrebând ce e permis să faci duminica: Ai voie să speli? Să calci, să faci mâncare, să înveţi, să faci cumpărături, să munceşti, etc.
Nu scrie nicăieri în Sfânta Scriptură în mod clar ce ai voie şi ce nu, scrie doar astfel:
„Şase zile să lucraţi, iar ziua a şaptea este ziua odihnei, adunare sfântă a Domnului: nici o muncă să nu faceţi; aceasta este odihna Domnului în toate locuinţele voastre.” (Levitic 23, 3)
În general noi oamenii ne amintim de Dumnezeu doar când avem probleme, când nimeni nu ne mai poate ajuta. Aşa a fost din totdeauna, de mii de ani, de când am căzut în păcat, şi Dumnezeu ştie asta. Când totul merge bine uităm de Biserică, de rugăciune, de mărturisirea păcatelor, de iertare, spunem că n-avem timp, amânăm pe mâine, şi tot aşa. Facem păcate şi ne îndreptăţim, ne călcăm conştiinţa în picioare chiar daca ne mustră când urmează să facem un păcat cât de mic. Astfel, prin indiferenţa noastră facem păcate din ce în ce mai mari, ne depărtăm de Dumnezeu, şi ajungem să dăm de necazuri.
Pentru ca acest lucru să nu se întâmple Dumnezeu a hotărât în mod foarte înţelept să aşeze o zi din săptămână special pentru a întări această relaţie între El şi noi. Duminica este ziua în care omul se odihneşte, se gândeşte la Dumnezeu şi la viitorul lui. Această zi ne aduce aminte că avem un scop pentru care trăim aici pe pământ, că avem un Creator care ne iubeşte şi este oricând dispus să ne ajute dacă-i cerem ajutorul.

Duminica e zi de odihnă, ca să ne amintească nouă tuturor că va veni un moment când totul va lua sfârşit şi nu vom mai fi nevoiţi să muncim.
O zi din şapte ne aduce aminte că ne vom odihni veşnic. Nu cu viermii în pământ, ci în împărăţia lui Dumnezeu alături de milioane şi miloane de oameni. Nu în plictiseală şi monotonie, ci în lumină şi într-o continuă noutate.
Iată ce frumos spune psalmistul David:
„Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, că Domnul ţi-a făcut ţie bine.” (Ps. 114, 7)
La a doua venire a lui Hristos pe pământ, cei care au ascultat de glasul lui Dumnezeu se vor întoarce întru odihna Lui, acolo unde totul este în dar, şi unde nu mai trebuie să muncim pentru a obţine ce vrem.
Duminica nu e ca o zi liberă dată de la servici, în care faci ce vrei, ci e o zi sfântă în care Iisus Hristos Mântuitorul lumii a înviat din morţi, ca împreună cu El să înviem şi noi (şi eu şi familia mea, şi prietenii, şi colegii, şi conaţionalii mei, şi toţi oamenii de pe pământ, şi cei vii şi cei adormiţi).
Duminica e ziua în care ne adunăm toţi în biserici, nu ca la teatru, sau ca la mall, ci ca-n locul cel mai sfânt de pe pământ, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru toate şi a-i cere să ne mântuiască pe toţi, fiind foarte conştienţi că fără ajutorul Lui nu puteam face nimic.
Mergem duminica la Biserică pentru a ne reîntoarce acolo de unde am plecat: din raiul bucuriei, unde omul stătea faţă-n faţă cu Dumnezeu.
Dacă Dumnezeu a poruncit ca duminca să fie zi de odihnă, atunci ce putem face şi ce nu putem, ce e păcat şi ce nu?
Lucrurile sunt simple:
- să nu faci duminica ceea ce ai fi putut face în timpul săptămânii.
- să-ţi faci programul în aşa fel încât duminica să o ai liberă, fără stresul grijilor zilnice.
Duminica şi în sărbători să mergi la biserică, să faci fapte bune, să citeşti din cărţile sfinte, să te rogi mai mult, să te fereşti mai cu ardoare de păcat.
Conştiinţa vă va mustra ca să înţelegeţi ce e păcat şi ce e bine de făcut duminica şi în sărbători.
Dacă poţi să speli, să calci, să faci curăţenie de sâmbătă de ce să le laşi pentru duminică? De ce să nu ascult de Dumnezeu, doar pentru că mi-e lene.

De ce pedepseşte Dumnezeu necinstirea duminicii şi a zilelor de sărbătoare? Pentru că acela care uită de duminică, uită şi de Dumnezeu, şi cine uită de El trăieşte în suferinţă în vecii vecilor.
Poate vi se pare un detaliu nesemnificativ, dar cine este credincios în cele mici este şi în cele mari.
Cine cinsteşte duminica, ţine posturile de peste an, merge la Biserică, se roagă cum poate, acela va avea putere mai multă să iubească, să ierte şi să fie sprijin celor din jur.


Cee ai voie să faci duminica şi în zi de sărbătoare?gătire către împărăţia cerurilor.










RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE ŞI CERERE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


(Se zice seara, după încheierea activităţii)

1. Îţi mulţumesc, Doamne, pentru tot ajutorul şi sporul ce mi-ai dat astăzi în lucrarea mea, îţi mulţumesc că nu m-ai pierdut pentru fărădelegile mele, îţi mulţumesc că m-ai ferit de atâtea necazuri şi rele ce puteau să vină asupra mea sau asupra familiei mele pentru păcatele mele.

2. Îţi mulţumesc, Doamne, pentru toate darurile şi virtuţile pe care mi le-ai dat mie şi celor din casa mea, pentru pâinea cea de toate zilele, pentru apă, ploaie, zăpadă, vânt, căldură şi pentru toate bunătăţile pe care le primim în dar de la Tine.

3. Îţi mulţumesc, Doamne, pentru toate bucuriile sufleteşti şi trupeşti nevinovate, pentru frumuseţea cerului şi a pământului, pentru prietenii şi fraţii de credinţă pe care mi i-ai dat, pentru părinţii duhovniceşti prin care mi-ai făcut cunoscută credinţa ortodoxă, pentru că m-am născut român şi ortodox.

4. Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că m-ai creat şi pentru toată Jertfa Ta, pentru toate Patimile ce le-ai suferit din dragoste pentru mântuirea mea şi a tuturor oamenilor ce vor crede şi nădăjdui în Tine.

5. Doamne, iartă-mi toate păcatele şi greşelile făcute cu mintea, sau cu gândul, sau cu vorba, sau cu lucrul, pe care le-am făcut astăzi şi în toată viaţa mea până în clipa de acum, faţă de Tine, faţă de aproapele şi faţă de mine însumi, căci ca un om neputincios am greşit, şi nu ca un vrăjmaş al Tău.

6. Doamne, nu mă lepăda de la faţa Ta, ci primeşte-mă în pocăinţă, dăruieşte-mi vreme de pocăinţă şi ajută-mă să fac fapte vrednice de pocăinţă.

7. Doamne, izbăveşte-mă de toată ispitirea, izbăveşte-mă de chinurile cele veşnice şi nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel ceresc, ci pomeneşte-mă pe mine, păcătosul, ruşinatul şi necuratul robul Tău, întru împărăţia Ta, scrie-mă pe mine, robul Tău, în Cartea Vieţii şi-mi dăruieşte sfârşit bun.

8. Doamne, primeşte-mi şi puţina mea osteneală pe care am făcut-o în decursul anilor pentru slava numelui Tău Cel Sfânt, pentru lauda Sfinţilor Tăi întru care Te odihneşti, pentru folosul aproapelui şi pentru folosul meu şi al familiei mele.

9. Mai măreşte-mi, Doamne, credinţa, nădejdea şi dragostea şi-mi dăruieşte bunătate, blândeţe, pricepere, îndelungă-răbdare în necazuri, în ispite şi în boală, stăpânire de sine, bunăvoinţă, bucurii duhovniceşti şi bucurii trupeşti nevinovate, înţelepciune, înfrânare atotcuprinzătoare de la toate poftele cele vinovate şi de la toate păcatele, curăţenie sufletească şi trupească, pace sufletească şi trupească, sănătate sufletească şi trupească, nevinovăţie, amabilitate, gânduri bune, îngăduinţă faţă de cei ce mă provoacă, discernământ, adevărata şi sfânta smerenie, bărbăţie, statornicie în cele bune şi la capătul vieţii, binele Tău cel veşnic.

10. Ajută-mă, Doamne, să fiu darnic, iertător, înţelegător, milostiv, prevăzător, ascultător de sfatul cel bun, harnic, drept, cinstit, cumpătat, cuviincios în vorbe şi în purtare; ajută-mă să-mi păzesc gândurile, să pot face binele, să nu rostesc cuvinte urâte, să fac numai ceea ce-mi este de folos pentru suflet şi trup.

11. Doamne, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, ci dăruieşte-mi viaţă, putere de muncă şi sănătate pentru a lucra şi a înmulţi talanţii ce mi i-ai încredinţat, pentru a asigura cele materiale şi sufleteşti necesare familiei mele, pentru a-mi face datoria de creştin – de tată (mamă), de soţ (soţie), de fiu (fiică), de bunic (bunică), de frate (soră), de naş (naşă), de fin (fină), de coleg (colegă), pentru a ajuta pe cei suferinzi şi săraci, pentru a mă achita de toate obligaţiile pe care le am faţă de Tine, faţă de aproapele, faţă de societate, faţă de familia mea şi faţă de mine însumi.

12. Dă-mi, Doamne, înţelepciune pentru a deosebi lumina de întuneric şi pentru a împărtăşi şi altora adevărata lumină.

13. Dă-mi, Doamne, prieteni adevăraţi, sinceri şi credincioşi, şi fereşte-mă de oameni linguşitori şi profitori.

14. Doamne, în tot timpul şi în tot locul povăţuieşte-mă şi mă sprijineşte în toate cele de folos, dăruieşte-mi să primesc cu linişte sufletească tot ce-mi va aduce clipa ce urmează şi în toate întâmplările neaşteptate, nu mă lăsa să uit că totul vine de la Tine; învaţă-mă să le primesc cu sufletul liniştit şi întărit în credinţă căci peste toate este Sfântă Voia Ta.

15. Doamne, fereşte-mă de apostazie, de rătăcire şi de toată erezia; izbăveşte-mă de nesimţirea cea sufletească şi trupească, de toată neştiinţa şi uitarea; călăuzeşte-mi voia, ajută-mă să înţeleg şi să fac voia Ta, învaţă-mă cum să mă rog, ajută-mă să iert, să rabd, să iubesc, să cred şi să nădăjduiesc în Tine.

16. Doamne, învaţă-mă ce să vorbesc, cum să vorbesc, cât să vorbesc, când să vorbesc şi când să tac, cum să mă comport în familie şi societate, cum să mă îmbrac, spre a fi pildă de adevărat creştin înaintea oamenilor, spre lauda numelui Tău Celui Sfânt şi a credinţei noastre ortodoxe, spre a nu fi sminteală, sau pricină de poticneală, ori de păcătuire pentru alţii.

17. Doamne, apără-mă de oameni gâlcevitori, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de patimile trupeşti şi sufleteşti, şi de toate celelalte lucruri necuvioase. Dă-le gânduri bune vrăjmaşilor mei şi toate cele ce le sunt de folos, ca să nu mă invidieze, să nu mă vrăjmăşească, să nu păcătuiască din pricina mea, să nu se piardă din cauza mea.

18. Doamne, dăruieşte-mi dorul după viaţa cea veşnică şi fericită, ajută-mă să dobândesc Harul Duhului Sfânt spre viaţa de veci, ajută-mă să urăsc păcatul şi să nu mai fac voia lumii păcătoase, a trupului neînfrânat şi a vrăjmaşului diavol.

19. Doamne, ajută-mă să pun în fiecare zi început bun de pocăinţă, dă-mi lacrimi pentru păcatele mele şi aducere aminte de moarte şi de Judecată, dăruieşte-mi umilinţă şi cuget ca să-mi mărturisesc toate păcatele mele şi hotărâre de a nu le mai face.

20. Doamne, înalţă-mi sufletul spre Tine, pe scara înţelepciunii de sus, care începe cu frica de Dumnezeu şi se desăvârşeşte în focul dragostei dumnezeieşti.

21. Doamne, învredniceşte-mă să Te iubesc cu tot sufletul meu, cu tot cugetul meu, cu toata inima mea, cu toată puterea mea, iar pe aproapele ca pe mine însumi.

22. Doamne, întoarce cu pace de pe căile deşarte ale lumii acestea şi pe copilaşii mei, pe părinţii mei, pe fraţii mei şi pe toţi cei pentru care mă rog. Luminează-le mintea, întăreşte-le voinţa, măreşte-le dragostea, credinţa şi nădejdea şi călăuzeşte-le paşii spre Sfântă Biserica Ta, spre dreapta credinţă ortodoxă, şi fă ca, împreună cu dânşii, să Te slăvim pe Tine, Creatorul şi Proniatorul nostru, şi să nu se bucure vrăjmaşul de noi.

23. Doamne, ajută-mă în activitatea mea gospodărească şi de la serviciu (şcoală). Ajută-mă să convieţuiesc în pace, în armonie cu familia mea, cu fraţii de credinţă, cu mai-marii mei şi colegii de serviciu, cu vecinii mei şi cu toţi oamenii.

24. Sfinţeşte-mi, Doamne, toate simţurile mele sufleteşti şi trupeşti: văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul şi fă din ele ferestre sfinte prin care să Te văd pe Tine, să Te ascult pe Tine, să Te simt pe Tine şi mireasma cerului şi să doresc a gusta înflăcărat din Sfântul Tău Trup şi Sânge, spre sfinţirea sufletului şi trupului meu, spre viaţa de veci cea fericită.

Aşa Doamne Iisuse Hristoase, primeşte-mi nevrednica mea rugăciune şi nu mă lepăda de la faţa Ta. Amin!

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO