“BINECUVANTARE cu MIROS DE RAI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!

   🙏🏽 Bucuria mea, este simplu ce scrie în titlu: binecuvântare din partea mea și miros de Rai din minunata poezia a Părintelui Alin Panduru.

   🙏🏽 Binecuvântarea Domnului să fie peste tine, cu al său Har și cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Harul Duhului Sfânt se revarsă peste cei CURAȚI CU INIMA, SMERIȚI și IUBITORI, se revarsă peste sufletele celor care se roagă și ajută pe aproapele său, care este în suferință, în lipsuri, în durere. Ce minunați sunt creștinii ortodocși, care au INIMA ÎN RAI și RAIUL ÎN INIMĂ, fiindcă, stând lângă ei simți:

         MIROS DE RAI

Așa frumos miroase Raiul,

A fir de busuioc, 

A dragoste curată, Sfântă,

Care jertfește tot.

 

Așa frumos miroase Raiul,

A candelă aprinsă,

Ce arde-n noapte, liniștită,

La Maica Domnului aprinsă.

Așa frumos miroase Raiul, 

Ca pâinea caldă, ruptă,

Și împărțită între frați,

Din dragoste prea multă".

                                                                                                              Amin și Aliluia!

                                                                                                               Preot Ioan 🛎️.

A IUBI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

de Preot Sorin Croitoru

“A iubi” nu se conjugă la trecut,
Nu se spune niciodată “am iubit”.
Sentimentul e în suflet, nevăzut,
Poate câteodată tăinuit.

“A iubi” e verbul potrivit
Ce exprimă revărsări de har.
E un act liturgic infinit
Săvârșit pe-al inimii altar.

“A iubi” înseamnă să te dai,
Să te-împarți cu cel iubit mereu,
Să te dăruiești cu tot ce ai,
Generos la fel ca Dumnezeu.

Cum să zugrăvesc un sentiment?..
Să mă-încumet, oare, să răspund?
“A iubi” - furtuna de moment,
“A iubi” – oceanul fără fund..

“A iubi” - potirul nesecat,
“A iubi” - izvorul de puteri,
“A iubi” - ieșirea din păcat,
“A iubi” - balsam pentru dureri,

“A iubi” - lumina cea de Sus,
“A iubi” - motivul de-a trăi,
“A iubi “ - urmarea lui Iisus,
“A iubi” - esența lui “a fi”,

“A iubi” - să te jertfești complet,
“A iubi” - să te-împlinești ca eu,
“A iubi” - să te sfințești încet,
“A iubi” - să fii ca Dumnezeu.

A zbura la cer și înapoi,
Asta-înseamnă verbul “a iubi”.
Pune, Doamne, dragoste în noi,
Să avem de unde risipi.

Pune, Doamne, dragoste în noi,
Ca să dăm mai mult decât primim,
Căci duhovnicește suntem goi,
Vrem să fim iubiți, dar nu iubim.

De Îți vom deschide inima
Vei intra în ea încetișor
Să aprinzi iubirea, ca din ea
Noi să facem parte tuturor..

HRISTOS ESTE TOTUL! ..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

           Bucuria mea, stii prea bine ca sunt oameni care cred in Dumnezeu si oameni care nu cred in Dumnezeu (atei). Sfantul Parinte, Nectarie din Eghina, spune ca: “Necredinciosul este nefericit, pentru ca nu are nadejde”. Este nefericit, fiindca, nu are nici NADEJDE, nici CREDINTA si nici IUBIRE, iar Sfantul Parinte Nicolae Velimirovici spune tare frumos: "Omul poate trai fara orice si fara oricine, dar FARA DUMNEZEU NU POATE TRAI."

 Sfantul Cuvios Parinte Porfirie Kavsokalivitul zice asa: "Cum sa va spun? HRISTOS ESTE TOTUL! Bucuria, viata, lumina cea adevarata care-l veseleste pe om, si-l face sa zboare, sa-i priveasca pe toti, sa sufere pentru toti, sa-i doreasca pe toti impreuna cu el, vine numai stand aproape de Hristos”. Sfantul Parinte, Ciprian al Cartaginei, ne-a lasat acest cuvant minunat de invatatura: "CATA CREDINTA AVEM, ATAT NE IMPARTASIM DE HARUL DUHULUI SFANT! 

Nu exista masura in ceea ce priveste darurile lui Dumnezeu, dupa cum este obiceiul in darurile pamantesti. Dimpotriva, Duhul Sfant curge din belsug intr-o albie fara maluri si nu este strans, ca intr-o inchisoare, inauntrul unor hotare precise si masurate. Izvorul sau este nesecat si intr-o neintrerupta revarsare, numai sa inseteze si sa se deschida inaintea Lui inima noastra. Cata credinta avem, atat ne impartasim de Harul Duhului Sfant.“

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze!
                                                                                                                   Preot Ioan .

POCĂINȚĂ, CURĂȚIE și DESĂVÂRȘIRE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

🙏🏽 Bucuria mea, Sfințitul Părinte, Teofil Părăian, ne-a lăsat acest minunat cuvânt de învațătură: "Sufletul nostru este o peşteră în care poate veni Domnul Hristos şi este "palatul" Sfintei Treimii. Nu numai Domnul Hristos vine, ci vine şi Dumnezeu Tatăl, şi Duhul Sfânt; întreaga Preasfântă Treime vine, şi-şi face locaş în noi toţi care ne-am botezat. De aceea trebuie să avem mereu loc pentru Hristos, să avem ieslea pregătită şi aşezare bună în gânduri, ca să-L primim pe Domnul Hristos în sufletele noastre." 

Sfântul Părinte, Isaac Sirul, spune care este sfârșitul alergării noastre spre dobândirea mântuirii sufletului: "Toată alergarea se sfârșește prin acestea trei: prin POCĂINȚĂ, prin CURĂȚIE și prin DESĂVÂRȘIRE. Dar ce este pocăința? POCĂINȚA, este părăsirea celor dinainte și mâhnirea din pricina lor. Și ce este, pe scurt curățenia? CURĂȚENIA, este inima milostivă, către întreaga fire zidită. Dar ce este desăvârșirea? DESĂVÂRȘIREA, este un adânc de smerenie, adică, părăsirea tuturor văzutelor și nevăzutelor (lepădarea de toate cele văzute și nevăzute). VĂZUTELE, înseamnă cele sensibile. NEVĂZUTELE, înseamnă cele logice, si cele ce sunt, fără a ne îngriji de ele."

 Sfântul Părinte, Teofan Zăvorâtul, ne învață care sunt cei 3 mari dușmani ai vieții lăuntrice: "Feriți-vă mai ales de risipirea atenției, de pasiunile inimii față de anumite lucruri si de îngreunarea voinței prin mereu preocupata grijă de multe. Așadar, cei trei mari dușmani ai vieții lăuntrice, sunt: RISIPIREA, PASIUNILE și GRIJA DE MULTE. Acestea trei, fiind lăsate să intre înlăuntru, în scurt timp, ele vor înăbuși viața duhovnicească și vă vor arunca intr-un fel de somn letargic, în uitare, în nepăsare și răceală. Iar asta este moartea duhovnicească". Amin!

🙏🏽 Dumnezeu și Maica Domnului să fie cu tine și nimeni împotriva ta!

                                                                       Amin și Aliluia!
                                                                          Preot Ioan 🛎️.

.. SA AI RABDARE MULTA! ..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, se spune ca: “Un gand bun poate fi o Biserica, in care omul isi poate odihni sufletul”. De aceea, iti trimit si tie, suflet drag, cateva ganduri bune de la Sfintitul Parinte, Efrem Simonopetrinul din Sfantul Munte Athos:

“Sa ai rabdare multa, 

Atunci cand ți-e mai greu, 

Si o credinta tare,

 Ca este-Un Dumnezeu!

Ce stie tot, ce este pe pamant, 

Ce-avem in suflet, minte si in gand! 

Si de aceea, cand crucea-ti pare grea, 

Sa nu cartesti, ca vrei sa scapi de ea!

C-atunci,cand simti ca nu ai mai putea,

 El iti va intinde mana si te va ajuta! 

Numai ca El asteapta-n a ta suferinta, 

Sa vada daca ai IUBIRE, NADEJDE si CREDINTA!”

Te imbrtisez cu sufletul, omule prin viata calator si ce-mi doresc eu, mie, sa-ti de-a Dumnezeu si tie! PACE Sfanta, BUCURIE Sfanta, NADEJDE Sfanta si LUMINA Sfanta, fiindca, intr-o zi toate vor fi bine asezate, frumoase, si la locul lor. Doar stii ce scrie pe Cruce: Is. Hs. Ni. Ka. In limba greaca Ni. Ka., inseamna invingator, adica: IISUS HRISTOS INVINGATOR!

                                                                                                        Amin si Aliluia!
                                                                                                            Preot Ioan .

(+) INALTAREA SFINTEI CRUCI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

 

Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita pe 14 septembrie. Este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant.

In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

- Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;

- Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.

Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului.

"Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o slăvim. ”

Profeții Ortodoxe

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                              
 ·

Nimeni nu poate scăpa de pecetea lui antihrist. Nimeni în afară de credincioși. În vremurile din urmă, pentru a nu accepta pecetea, va trebui să aveți o credință foarte puternică și să rămâneți permanent cu Domnul și cu Maica Domnului.

Îi vor proteja pe ai săi că sa nu primească pecetea lui Antihrist. Nu-i vor lăsa să piară. Acești oameni vor fi mântuiți, iar ceilalți vor merge la pierzanie.

Vine distrugerea pământului – ce păcat! Morala a devenit prea superficială și dragostea a dispărut complet – ca apa în nisip. Totul este mort. La ce altceva să te aștepți? Unde să mai amânăm? În curând vine sfârșitul. Sfârșitul la tot și la toți. Din ce în ce mai multe abateri în credința ortodoxă – în curând se va dizolva în catolicism.

Va fi periculos să mergi la Biserică, periculos pentru suflet. Distrugător! Calea spre mântuire se închide. Sunt din ce în ce mai puține insule adevărate ale Ortodoxiei. Golul umple biserica din interior - și este înfricoșător când este gol înăuntru. Acest lucru nu poți să-l vezi cu ochiul, îl poți simți doar cu duhul. Amin!

Câți bebeluși mor astăzi în mlaștina sângeroasă… dacă ați ști! Iar numărul lor crește rapid. Această sferă este ca o minge uriașă cu sânge care este pe cale să cadă pe capetele tuturor celor care trăiesc pe pământ. Câte suflete merg la pierzare în fiecare zi fără să vadă lumina lui Dumnezeu! Nu se poate face nimic aici. Acest lucru este de neoprit.

Aceasta este o problemă. Aceasta este o catastrofă și principala cauză a cataclismelor și catastrofelor viitoare pe pământ. Aceste catastrofe și cataclisme care urmează sunt o joacă de copii pe fundalul marii nenorociri a pruncuciderii. Aceste pedepse pământești sunt o pedeapsă prea ușoară pentru un păcat atât de groaznic.

Mulți dintre oamenii lui Dumnezeu vor pleca înaintea peceţii lui Antihrist – vor pleca cu miile. Domnul îi va lua. Doar cei care sunt destinați vor rămâne. Rămâi puternic!

Vin cataclismele și catastrofele. Iar oamenii nu au nici somn, nici duh. Oamenii trăiesc fără să le pese de nimic, trăiesc mereu fericiți. Veșnicia – cum va merge toată lumea acolo? Cum vor merge? În nici un caz. Mulți oameni nici nu știu despre veșnicie. Majoritatea au auzit și știu, dar nu-i deranjează deloc: ei spun, când vom îmbătrâni, atunci ne vom pocăi.

Dar chiar și așa, foarte puțini oameni cred așa. Majoritatea trăiesc ca și cum nu ar muri. Ce veșnicie? Unde este ea? Există oare ea? Este ireală, e undeva departe. Și viața adevărată – iată, aici, în fața ta: mănâncă, bea, plimbă-te, fii vesel. Luați totul din această viață. Bucură-te și bucură-te…
Oamenii sunt lacomi de bani. Lacomi de plăceri și plăceri, lacomi de lucruri frumoase. Calea către adevărata frumusețe este închisă pentru mulți.

Dar majoritatea oamenilor de astăzi sunt încă necredincioși, merg ei înșiși la pierzare. În curând adevăratul creștinism va fi tainic. Adevărații credincioși în Hristos nu vor avea loc pe pământ. Vor trebui să-și ascundă credința. Creștinismul fals va rămâne – vor fi la vedere.
Aceasta este ipocrizie. Aceasta este apostazie. Și de fapt – trecerea la credința catolică. Sfintele Taine vor fi modificate – harul va pleca. Va fi un gol în suflet și un frig înfiorător.
Cu siguranță va fi un război în Rusia. Soarta ei este pecetluită. Deci este necesar – mulți vor fi curățați cu propriul lor sânge și nu vor accepta pecetea. Amin!

Dificultatea pocăinței constă în faptul că trebuie să o ceri, trebuie să strigi către Însuși Domnul și Maica Domnului – pentru a te supune pocăinței. Cum altfel? Poate un suflet osificat în păcate să înceapă imediat să se pocăiască cu ardoare? Dacă ai trăit mulți ani după legile păcatului și nu l-ai observat, dar ai considerat-o lege?

Acum păcatele stau ca un zid – perete de piatră. Cum să treci prin acest zid? Doar cu rugăciune și lacrimi, cu lacrimi fierbinți, ca un copil mic care plânge, cerându-și tatălui ce își dorește. Căci tatăl este mare și puternic. Iar copilul este mic și neajutorat…

Acesta este calea corectă, corectă și simplă – o rugăciune plină de lacrimi. Ce bogăție cerească se află în spatele acestui zid! Sunt tainele vii ale Psaltirii, Evangheliei, Rugăciunea lui Iisus… Totul este viu și real…

Nu există astăzi pe pământ unde să nu domnească păcatul. Aici totul respiră de păcat, este saturat de păcat. Trăiesc în păcat. Nimeni nu are nevoie de pocăință – ne împiedică să trăim într-o confortabilă nepocăință.

Sursa (limba rusă): https://m.vk.com/@gold_rasa-otkrovenie-ot-shiigumena...

Album Schiegumenul Alexei din Penza (1930-2005)

Profeții Ortodoxe

Viata mea

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

De câte ori m-am afundat, 

În marea vieții pline de păcat, 

M-am îndulcit și am făcut ca mine, 

Căci am crezut ca eu fac totul bine. 

De câte ori am spun ca ma opresc , 

Și m-am trezit ca iară eu greșesc, 

Și ma certam ca să mă-ndrept acum,

 Făceam ceva și-apoi uitam ce spun. 

Și cine îmi cunoaște a mea cădere? 

Si-mi dă iertare la păcate grele?

 Doar Domnul primește pocăință mea,

 El dă din Pacea Sfântă, Pacea Sa. 

Mă scoate din marea învolburată ,

 Prinzându-mă apoi de mâna dreaptă, 

Iar eu ingenunchind în fața Lui, 

Cu lacrimi vreau sa spăl piciorul Lui.

Mihaela Stoica-Cucoanes

AM UITAT DE PARINTI...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                   

de Eliana Popa

 
Intr-o lume nebuna, ce-i reneaga pe Sfinti,

 Mai avem sentimente pentru bietii parinti? 

Mai putem a iubi, cand ni-i gandul la bani,

 Si pe bietii batrani, ninsi de doruri si ani?

Ei asteapta cuminti privind tristi catre zari,

 Cu speranta-nflorind cand mai vin sarbatori, 

Fiii lor vor veni ? “Da-le, Doamne, un gand!”

 Zic adesea batranii, poza lor sarutand!

Plang batranii tacuti, noi mai rau ne-mpietrim,

 Plang cu neamul intreg, intr-un vechi tintirim,

 Printre ierburi inalte ce-au crescut pe carari, 

Mai aprinde-o batrana, pe la cruci, lumanari !

Intr-o lume sclipind printre falsuri grotesti,

 Vatra lor Sfanta, e taram de povesti! 

Am uitat de parinti si de curtea cu nuci, 

Ce-si revarsa frunzisul peste gard de uluci!

Inca merge bunica cu prescura-n stergar,

 Sa mai duca pomelnic pan' la Sfantul Altar! 

Acolo-i e ruga ce-o inalta spre Sfinti,

 Sunt viii ei dragi si cei adormiti!

Acolo pe-o foaie, in randul cu viii, 

Isi scrie, plangand, batrana copiii, 

Nepoti nascuti intr-o tara departe, 

Nu-i stie, batrana ! Si dorul o arde !

Noi fost-am facuti din dor si din lacrimi,

 Si fost-am saditi in aceste meleaguri,

 Cu doina in suflet si Crucea in spate, 

Sa-nvingem durerea calcand... SA LUAM AMINTEEE! ...

Bucuria mea, putem spune ca mare a fost Sfantul Ilie Tesviteanul, care cu putere de la Dumnezeu, a inchis cerul sa nu ploua si apoi, tot el cu puterea rugaciunii L-A DESCHIS SI A PLOUAT, dar, mare este si parintele tau duhovnic, fiindca, de la Dumnezeu are putere sa-ti dea dezlegare pacatele cu rugaciunea si ITI DESCHIDE PORTILE RAIULUI. INTREBARE: Daca-L superi pe Dumnezeu prin pacatele tale, poti alerga la parintele tau duhovnic si prin Taina Sfintei Spovedanii, vei primi iertare, te vei impaca cu El. MINUNAT!

 Dar, daca-l vei supara pe parintele tau duhovnic, cine te va mai impaca cu Dumnezeu? Asadar, sa asculti de duhovnicul tau, fiindca, nici Sfintii Ingeri din cer nu pot da dezlegare de pacatele, pentru a putea intra in Imparatia cerurilor. Pe pomelnicul tau, toata viata ta, totdeauna, sa-l treci parintele tau duhovnic, primul. In fiecare zi, sa-l pomenesti macar odata in rugaciunile tale: Doamne, Iisuse Hristoase, ma rog Tie, sa-l mantuiesti si pe parintele meu duhovnic (...). 

Si acum, te rog sa citesti acest minunat cuvant de invatatura al Maicii Gavrilia - Asceta iubirii: "Nu trebuie sa uiti un lucru: cu cat progresezi in viata duhovniceasca, cu atat vei vedea ca cei nedesavarsiti vin sa te desavarseasca pe tine (te supara, te nedreptatesc, te jignesc, te clevetesc, iti fac rau...). Acesti oameni, sunt trimisi de Dumnezeu si ar trebui sa-i primesti cu drag, pentru ca fiecare dintre ei vine in Numele Lui.

Unul vine SA TE INSTRUIASCA, altul SA TE IUBEASCA, al treilea SA TE MANGAIE, al patrulea SA TE SUPERE. 

Tineti minte! Totul se intampla fie pentru ca Dumnezeu ingaduie, fie pentru ca asa vrea El, pentru ca tu sa progresezi din punct de vedere spiritual”. 

Asadar, toate care ti se vor intampla astazi si in fiecare zi a vietii tale, primeste-le cu incredintarea ca sunt ingaduite de Dumnezeu spre mantuirea sufletului tau!

                                                                                Amin si Aliluia!
                                                                                    Preot Ioan .

Stimată mămicã,

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                                        

dacă voiești ca odorul să nu-ți mai plângă la împărtășanie...

1. Nu-l mai adu cu noaptea-n cap, pe furiș, că așa o să rămână mereu. Un grăbit acolo unde nu are ce căuta repezeala.
2. Vorbește-i de mic despre Dumnezeu! Nu pricepe dar înțelege.
3. Vino la Liturghie cu cel puțin jumătate de oră înainte de împărtășanie! E nevoie să se acomodeze cu parfumul, sonoritatea și mișcarea din această nouă placentă numită biserică.
4. Lasă-l să zburde în casa Domnului (că nu-i a omului). Dacă cineva e smintit de acest lucru, înseamnă că ori nu se roagă cu adevărat, ori e bătut în cap.
5. Nu pleca imediat după momentul împărtășirii. Lasă-l să digere (sau mai degrabă să fie el digerat), să respire, să admire, să mai vrea încă o dată.
6. Nu-l subestima. El știe mai multe decât noi în ceea ce privește legătura cu Tatăl.
7. Vorbește-i frumos despre preoți. Dacă-l ameninți mereu că popa-i taie limba dacă e obraznic, sau chestii de genul, îl vor vedea ca pe un inamic, iar mai târziu vor striga „Vrem spitale, nu...” știți voi ce.
8. Cel mai important: Dacă tu, mămico, nu ai o viață liturgică, nu te împărtășești și nu te rogi, uită ce am spus mai sus. Nu-ți va fi de mare folos. Copiii te imită. Nu-i interesează manualele.
Un părinte ....

ALEGEREA TA, TE VA URMĂRI ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

   🙏🏽 Bucuria mea, se spune că odată, călătoreau trei femei și deodată au văzut înaintea lor, într-o groapă, o femeie care căzuse acolo. Spre suprinderea lor, și-au dat seama că pe acea femeie o cheama FERICIRE.

    Atunci, prima femeie i-a spus: “Fericirea mea, vreau să mă faci frumoasă!” Și îndată, s-a transformat într-o femeie frumoasă și, fericită fiind, a plecat mai departe în drumul ei. 

    A doua femeie  s-a adresat Fericirii și i-a spus: “Fericirea mea, vreau să mă faci bogată!” Și îndată, a apărut înaintea ei un sac plin cu aur și diamante, pe care femeia l-a înșfăcat,  și a plecat și ea în drumul ei.

    Însă, a treia femeie a așteptat tăcută. Fericirea, din acea groapă în care se găsea, a întrebat-o: “Spune-mi, tu ce vrei să-ți dau?” A treia femeie s-a plecat, a întins mâna ei și i-a spus: “Dă-mi mâna ta!” Și îndată a scos-o pe FERICIRE din groapă. Apoi a plecat și ea în drumul ei. Dar Fericirea, a zâmbit și a urmat-o oriunde a mers acea femeie”.

   🙏🏽 Bucuria mea, întotdeauna și pretutindeni iubește-L și slăveste-L pe Dumnezeu, iubeste-l pe aproapele tău ca pe tine însuți, Iubește-i pe vrăjmaşii tăi, fii blând și smerit cu inima, fii milostiv, fii altruist și nu egoist, și atunci FERICIREA te va afla și in tot locul te va urma. Amin!!

   🙏 Binecuvântarea Domnului să fie peste tine, cu al său Har și cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. 

                                                                                       Amin și Aliluia!

                   

                                                                                       Preot Ioan 🛎️.

ALE TALE DINTRU ALE Tale!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, Sfantul Parinte, Tihon de Zadonsk ne-a lasat acest minunat cuvant de invatatura: “Cand un om iubeste pe cineva cu toata inima, acela nu ii iese niciodata din minte.

Astfel, cel ce-L iubeste pe Dumnezeu cu toata inima, se indeletniceste tot timpul cu meditatia dumnezeiasca si, prin urmare, discuta deseori cu El prin rugaciune."

Iar Sfantul Parinte, Teofan Zavoratul ne spune asa: "Atunci cand ii daruiesti lui Dumnezeu inima ta, pui in practica acele cuvinte minunate pe care le auzim la Sfanta Liturghie: „Ale Tale dintru ale Tale, Tie-Ti aducem de toate si pentru toate.

Asemeni soldatului care, cu cat se lupta mai des, cu atat devine mai iscusit, tot asa si crestinul, cu cat rabda cu barbatie mai multe ispite de la acest vrajmas, cu atat se face un crestin mai bun si mai iscusit. Si, cu cat mai multe victorii poarta asupra acestui vrajmas, cu atat mai mult se invredniceste de cununi minunate de la incepatorul nevointei, Iisus Hristos.

„Avand grija de mantuirea noastra, spune Sfantul Ioan Gura de Aur, Dumnezeu l-a lasat pe diavol ca sa ne trezeasca din lenevire si ne-a pregatit noua prilej de incununare (Omilia 23 la Cartea Facerii). Iar Sfantul Pavel spune: „Datu-mi-s-a mie un ghimpe in trup, un inger al satanei, sa ma bata peste obraz, ca sa nu ma trufesc” (2 Corinteni 12:7).

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau.

Amin si Aliluia!

Preot Ioan

Rugăciune către Sfinții Mucenici Adrian și Natalia

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                   

O, sfințit cuplu, Sfinților Mucenici ai lui Hristos, Adrian și Natalia, fericiți soți și străluciți purtători de chinuri! Ascultați-ne pe noi ce ne rugăm și mijlociți pentru noi, ca să ni se dea toate cele de folos trupurilor și sufletelor, și rugați pe Hristos Dumnezeu, să ne miluiască și să facă cu noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre. Așa Sfinților Mucenici, primiți glasul rugăciunilor noastre și cu mijlocirile voastre, izbăviți-ne de foamete, de ciumă, de cutremur, de potop, foc și grindină, de sabie și de năvălirea celor de alt neam, de războiul cel dintre noi, de moartea cea năpraznică și de toate nenorocirile, scârbele și durerile; ca întotdeauna prin mijlocirile voastre fiind întăriți, să slăvim pe Domnul Iisus Hristos, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, cu Cel Fără de început al Său Părinte și Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

“SFINȚII PRĂZNUIȚI ASTĂZI ...15 aug. 2024

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!

🙏🏽 În luna august, facem prăznuirea cinstitei Adormiri a Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei și pururea Fecioarei Maria.

 
Tot în această zi, facem pomenirea izbăvirii cetății Constantinopolului de agareni, cu ajutorul Maicii Domnului în anul 718.

🙏🏽 Sfinte Mucenice Tarsicie, care ai pătimit la Roma în timpul împăraților Valerian și Galian (secolul al III-lea), Sfinte Ierarhe Alipie, episcop de Tagaste în nordul Africii, ucenicul și prietenul Fericitului Augustin (+ 430), Sfinte Ierarhe Altfrid, episcop de Hildesheim în Germania (+ 874), Sfinte Cuvioase Arduin, preot și pustnic la Rimini în Italia (+1009), Sfinte Cuvioase Macarie Romanul, făcătorule de minuni din Novgorod în Rusia (+ 1550), Sfinte Cuvioase Hariton, ucenicul Sfântului Macarie Romanul de la Novgorod (secolul al XVI-lea), Sfinte Sfințite Mucenice Christos, ieromonah din Ioannina în Grecia (+ 1770), Sfinte Cuvioase Ștefan bătrânul de la Vyatka în Rusia (+ 1890), și Sfinte Cuvioase Iosif Isihastul, monah la Schitul Sfânta Ana Mică și înnoitor al monahismului isihast din Sfântul Munte Athos (+1959), ca unii care aveți îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu, rugați-vă și pentru noi păcătoșii robii lui, acum, în ceasul morții și în ceasul judecății noastre. Amin!
🙏🏽 Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta adormire, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

🙏🏽 Cu ale lor Sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

                                   

                                                                                              Amin și Aliluia!
                                                                                                   Preot Ioan 🛎️.

DOMNUL ESTE LUMINAREA MEA!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, Sfantul Parinte, Ioan Iacob Hozevitul ne indeamna asa: "Tu, frate crestine ortodox, cand esti tulburat, striga cu indrazneala la gandurile cele otravitoare venite de la vrajmasul diavol, zicand: “Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme? Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?” (Psalm 26:1-2) si apoi zi cu nadejde: “Nadejdea mea este TATAL, scaparea mea este FIUL, acoperamantul meu este DUHUL SFANT, TREIME SFANTA, slava Tie!“. Nadajduieste spre Dumnezeu si niciodata sa nu ai indoială de mantuire."

 
Fara supunere fata de Cuvantul lui Dumnezeu, fara ascultare de preotul duhovnic, nu poate fi viata duhovniceasca, adica, adevarata viata in om, ci, numai moarte sufleteasca, intuneric sufletesc, tulburare sufleteasca, haos, cartire si razvratire impotriva lui Dumnezeu...  

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul mainilor tale.

 
Har, mila si pace sufletului tau, de la Iisus Hristos Dumnezeu!

 
Dumnezeu sa fie cu tine si atunci nu mai conteaza cati sunt impotriva ta! 

                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                         Preot Ioan .

CAND MI-E BINE, UIT SĂ-TI MULTUMESC! Doamne, Te rog, iarta-ma! ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“... 

  Bucuria mea, de neuitat sunt aceste cuvinte ale Sfantului Parinte, Nicolae Velimirovici: "Decat sa cartim impotriva lui Dumnezeu ca nu ne da ceea ce dorim, mai bine i-am multumi ca nu ne da ceea ce meritam!" Si Sfantul Parinte, Serafim de Sarov, ne aduce aminte ca de multe ori suntem nemultumitori si nerecunoscatori: "Cand sunt bolnav, ma rog la Tine Doamne, cand am necazuri, ma rog la Tine Doamne... dar, cand mi-e bine, uit sa-ti mulțumesc! Doamne, Dumnezeul meu, Te rog, iarta-ma!”

     Sfantul Parinte, Siluan Athonitul, zice asa: "Domnul ne iubeste si de aceea nu ne putem teme de nimic, afara de pacat, pentru ca prin pacat se pierde Harul si fara Harul lui Dumnezeu, vrajmasul vaneaza sufletul, asa cum vantul sau fumul mana o frunza uscata. Trebuie sa ne aducem aminte cu tarie ca vrajmasii insisi au cazut prin mandrie, ca ei se straduiesc mereu sa ne impinga pe aceeasi cale si ca pe multi i-au inselat. Dar Domnul a zis: "Invatati de la Mine bland si smerit cu inima si veţi afla odihna sufletelor voastre" (Matei 11:29). 

Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, ne indeamna asa: "Cei care-i pot rabda pe cei foarte mandri, fara insa sa-i linguseasca, acestia sunt cei mai smeriti oameni, cei mai credinciosi si mai drepti, deoarece mereu vor fi nedreptatiti si dispretuiti de cei mandri." Sfantul Parinte, Luca al Crimeii ne indeamna asa: "Inchideti deci ochii, plecati-va capetele si indreptati-va ochii mintii spre adancul propriei voastre inimi si cautati: ce patimi, ce serpi se cuibaresc acolo? Gasiti-i pe toti, si doar atunci sa cutezati a veni la spovedanie. 

Nimic sa nu ascundeti." Despre pacea mintii, Sfantul Parinte, Serafim de Sarov, zice asa:" Atunci cand un om se afla intr-o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le ofere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii. Aceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru Iisus Hristos a lasat-o drept mostenire ucenicilor Sai inainte de moarte (Ioan 14:27). Sfantul Apostol mai spunea despre ea: "Si pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte, sa va pazeasca inimile si cugetele voastre intru Hristos Iisus” (Filipeni 4:7).

 Iar Evagrie Ponticul spune: despre duhul lumii: "Cel ce se fereste de toate placerile lumesti e o cetate de nepatruns pentru demonul tristetii." 

                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                     Preot Ioan

CUVANT de INVATATURA despre FALSA TRADITIE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, credinta crestin ortodoxa se bazeaza pe Biblie si pe Sfanta Traditie. Din pacate, au aparut si foarte multe invataturi gresite, care constituie Falsa Traditie, Practici inventate, pe care unii le numesc Teologie de sant (fiindca, acolo sunt ele sunt scornite de "doamnele in varsta").

          Iata doar un exemplu: In Sfanta Biserica Crestin Ortodoxa, unde eu slujesc, s-a intamplat ca pe intregul parcurs al slujbei de inmormantare, doua femei au pus fiecare degetul aratator la tampla mortului (una de-o parte, iar cealalta in partea opusa) si i-au miscat capul celui decedat in continuu, pe parcursul intregii slujbe de inmormantare. 

Cand le-am intrebat de ce fac asta, mi-au raspuns: "Ca sa-i alinam durerile si sa fie atent la slujba! 

N-ai vazut parinte, ca atunci cand citeai Sfanta Evanghelie, i-am ridicat capul sa te vada cum citesti?".

 Si cum sa-i alinati durerile?

 Daca l-ati intepa cu un ac pe decedat, ar spune: "Au, ma doare!" ??? 

Apoi, cand sa plecam spre cimitir, dupa ectenia din fata Bisericii, o alta femeie a aruncat cativa pumni de grau in urma. 

Am intrebat-o de ce face asta si mi-a spus: "Parinte, aruncai boabele imprastiat, fiindca, sufletul lui iasa din mormant, vine si cauta boabele de grau. Daca le gaseste pe toate mai ia pe unul dintre noi cu el pe lumea cealalta, daca nu le gaseste nu ia pe nimeni."

 Un stol de vrabiute si cativa gugustiuci am mancat toate boabele de grau in cateva clipe." Uite, doamna, nu mai este nici-un bob de grau, inseamna ca nu mai moare nimeni din familia dumneavoastra, niciodata.

 Sunteti deja nemuritori!"

" Ei, parinte, nici ca dumneata!" "Ei, doamna, dar nici ca dumneata!" 

Aceasta se numesc gaselnite, falsa traditie, inventii babesti ("cate bordeie, atatea obiceie!"), sunt practici inventate care tin de "evanghelia a 5-a", numita a "babelor conservatoare" (care nu renunta pentru nimic in lume la practicile lor gresite), si suna cam asa: De la BABE citireeee, NEintelepciuneeee! SA NU LUATI AMINTEEE...

 Si exemple asemenea, exista foarte multe.
                                                                                                      Preot Ioan

"Rostul vieții e să te bucuri că trăiești "

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Asezamantul Elisei

"Rostul vieții e să te bucuri că trăiești "

Nimeni nu are o viață perfectă. Unora le lipsește sănătatea, altora le lipsesc banii.
Unora le lipsește iubirea și atenția, unii și-ar dori un umăr pe care să plângă, alții și-ar dori o încurajare.
Unora le este frică, altora le este greu. Unii se simt părăsiți, singuri sau uitați, alții se simt descurajați sau trădați. Nu știi niciodată prin ce trece un om.

Chiar dacă zâmbește, în sufletul său poate se ascund multe lacrimi.
Așa că , ar trebui să fim mai buni unii cu ceilalți :
- Să mângâiem, în loc să lovim....
- Să înțelegem, în loc să criticăm.....
- Să sprijinim, în loc să judecăm.....
Dacă Iubiți viața ?...........Atunci nu mai risipiți timpul !

Cum trece timpul !

De fapt, nu trece el, ci trecem noi, noi trecem şi ne trecem. Aşa deci, trec şi eu prin timp.
Când mă gândesc la tinereţe nu ştiu ce sa zic......să râd, să plâng ?
Tinereţea e o forţă în sine, dar trece atât de repede. Atunci nimic nu ţi se pare imposibil şi nici iremediabil.

Câtă nepotrivire între ceea ce-ţi închipui atunci şi ceea ce-ţi oferă realitatea de după.......
La tinerețe nu ți închipui cum este la bătrânețe, te vezi veșnic tanar, frumos ,puternic,.....dar viata fuge și odată cu ea și anii nostri.

Rugăciunea neîncetată a unei femei de la tara

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

La părintele Paisie Olaru venise o femeie să se spovedească. Ea l-a întrebat: "Părinte, cum o fi cu mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost, pentru că nu am fost dată la şcoală şi nu ştiu să citesc". 

Părintele a întrebat-o: "Şi nu te rogi?", la care ea a grăit: "Mă rog, cum să nu mă rog". 

"Şi cum te rogi?". "Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în mintea mea: "Doamne, curăţeşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din casă".

 Atunci când spăl rufe spun din nou: "Spală, Doamne, negreala păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă, aşa cum e o rufă curată şi spălată".

 Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte". 

Femeia l-a întrebat în final: "Părinte, o fi bună rugăciunea asta?", iar părintele Paisie i-a spus asa: "Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum înainte!".

Postul

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Odată, un bătrân a fost întrebat: - Părinte! Învață-mă cea mai puternică rugăciune pentru că începe postul. Pentru că mă rog, mă rog, dar Dumnezeu nu mă aude. Acum începe și postul și aș vrea să am inima liniștită.


Bătrânul, zâmbind, i-a răspuns:
- Doi oameni erau pe o insulă pustie și nu puteau să primească ajutor de nicăieri. Și s-au rugat fiecare cât a putut mai bine. Mai întâi de toate, aveau nevoie de mâncare. S-au rugat și Dumnezeu a trimis mâncare unuia din belșug, iar celuilalt deloc. Apoi aveau nevoie de un loc în care să se adăpostească de vreme. Unul a găsit o peșteră confortabilă, iar celălalt nimic. Pentru a pleca de pe insulă era nevoie de o barcă. Unul a găsit o astfel de barcă la mal, iar celălalt, nu. Când cel care a găsit barca a vrut să urce în ea și să plece de pe insulă, s-a gândit că prietenul său se află în aceeași nenorocire și a decis să-l ia cu el. Când au plecat din insulă, cel dintâi l-a întrebat pe celălalt:
„De ce, indiferent ce i-am cerut lui Dumnezeu, Dumnezeu mi-a dat, dar ție nu?”
Celălalt a răspuns:
„Dumnezeu mi-a dat tot ce i-am cerut! Pentru că în toată această vreme i-am cerut doar un singur lucru: Să te ajute pe tine!"


Cea mai puternică rugăciune în post este Iubirea aproapelui! Fii bun și vei avea pe Dumnezeu în inimă!

“NEBUNI ȘI ORBI! de Preot Sorin Croitoru

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!

Nebuni și orbi ce azi vă credeți,
Atotputernici creatori
Doar pentru că, iubind știința,
Ați devenit cercetători,

Nebuni și orbi, bacterii sterpe,
Cu aere de dumnezei,
Crezându-vä precum Satana,
Egali cu Dumnezeu în Trei,

Nebuni și orbi ce puneți laba,
În micul lanț de ADENEu,
Adică în proiectul vieții,
Lăsat de Bunul Dumnezeu,

Nebuni și orbi fără rușine,
Ce-n loc să vindecați bolnavi,
Voi căutați fără odihnă,
Metode ca să-i faceți sclavi,

Nebuni și orbi vânduți Satanei
, În schimbul unui pact obscen,
L-ați împărțit pe om în rase,
De animale fără gen,

Vă credeți voi atotputernici,
Și totuși eu acum vă zic:
Cu toată îngâmfarea voastră,
Voi nu puteți crea nimic!

Nici o “banală” picătură,
Din apa ce-o primim din nori,
Nu ați putut crea vreodată,
Voi, domnilor “cercetători”!

Voi, care-ați “cucerit” natura,
De ce nu faceți, à propòs,
Un amărât pahar cu apă?
Sunt trei atomi: doi Hași și-un O!

Voi nu aduceți la ființă,
Nici ce e mort nu înviați.
Atâta știți voi, să distrugeți,
Fiind de diavol învățați.

Știința voastră cercetează,
Doar ceea ce-i deja creat,
Dar faceți VOI ceva al vostru,
De sunteți tari cu-adevărat!

Știința voastră își propune,
Să îi convingă pe neghiobi,
Că unii sunt stăpâni GENETIC,
Iar alții s-au născut ca robi.

Din fericire noi, creștinii,
Prin înfiere și prin Har
Suntem părtași Divinității,
Cu noi nu ține, așadar!

“Nebuni și orbi!” striga Mesia,
Nebuni și orbi, vă strig și eu:
Curând veți regreta amarnic,
Că vă jucați de-a dumnezeu.

Când Se va mânia Stăpânul,
Și cerul va cutremura,
Veți auzi cuvinte grele,
Și-n fața Lui veți tremura.

Căci doi talanți v-a dat El vouă,
Și-o să vă ceară încă doi,
Căci El v-a dăruit știința,
Ca să ne ajutați pe noi,

Dar dacă voi ați prefăcut-o,
Într-un demonic instrument,
Cumplitul ceas al Judecății,
Va fi îngrozitor moment:

Veți merge-n iezerul de flăcări,
În urma negrului Satan,
Văzând cum îngâmfarea voastră,
De “dumnezei” a fost în van..

. CELE DOUA FOCURI ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“..



Bucuria mea, iata un cuvant de invatatura minunat al Sfantului Parinte, Ioan de Kronstadt: 

“Asupra omului lucreaza tot timpul doua puteri nevazute: cea buna si cea rea; puterea lui Dumnezeu, puterea harului, şi puterea diavolului, puterea vicleana si atotpierzatoare. Omul este pus in aceasta lume ca între doua focuri, dintre care unul e facator de viata, iar celalalt este foc arzator si parjolitor. Omul este dator sa intrebuinteze toata silinta de sine ca sa aprinda in el insusi focul dumnezeiesc, focul credintei si dragostei de Dumnezeu si de aproapele. Raul il lupta cu putere pe om si-l sileste la rau, iar binele il atrage la sine prin frumusetea sa morala; binele atrage la sine prin fagaduintele vietii vesnice, ca incununare a biruntei impotriva patimilor”. Iar Sfantul Parinte, Nicodim Aghioritul, asa ne sfatuieste: “Nu ajunge sa te tii departe de pacat, ci trebuie sa-i tai ramurile si mai ales să-i smulgi radacinile, care sunt: relele inclinatii si deprinderi, ispitele, patimile, poftele si dorintele care raman inradacinate adanc in inima chiar si dupa ce te indepartezi de pacat. Ca sa-ti smulgi din inima radacinile tuturor acestor porniri, ispite si amintiri ale pacatului, trebuie sa lupti, frate. Iar daca nu vei scoate radacinile, exista primejdia ca alte pacate sa rasara si sa odrasleasca".

 
O, Preacuvioaselor Maici Olimpiada si Eupraxia, ne rugam voua acum sa primiti de la noi smeritii aceasta mică si nevrednica alcătuita cantare si faceti rugaciuni pentru noi, ca si noi sa fim urmasii vietii voastre si sa cantam cu dragoste: Aliluia!

“Despre timp s-au scris atatea,
Totusi nu ne cumintim!
Zi de zi dam cu piciorul,
Clipelor, le risipim!

Aruncam la cos minute,
Pentru lucruri fara rost,
Nestiind ca tot ce facem,
E desigur cu un cost!

Pierdem ani, apoi, cand trupul,
Oboseste, e fragil,
Si te resemnezi cu gandul:
Ce n-as da sa fiu copil!

Ce n-as da sa mai fiu tanar,
In putere, viguros,
Sa recuperez din timpul,
Timpul meu cel mai frumos!”

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze!

                                                                             Har si pace sufletului tau!
                                                                                    Preot Ioan .

RUGACIUNEA NU ESTE O PROBLEMA DE TIMP, CI DE IUBIRE!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

http://babylenutaicoaneortodoxe.blogspot.ro/

Se spune ca intr-o zi ingerii de la botez, pazitori ai oamenilor, s-au plans ca oamenii s-au facut deosebit de nepasatori si rai; au timp pentru toate, numai pentru rugaciune nu. Dumnezeu i-a intrebat: – Ce credeti ca ar trebui sa fac pentru ei? Ingerii au zis:
– Doamne, mareste-le ziua cu o ora şi noi le vom spune ca este darul tau numai pentru ca ei sa se roage. Si Dumnezeu a facut ziua de 25 de ore, dar oamenii tot nu s-au rugat. Atunci ingerii au din nou in fata lui Dumnezeu:

– Doamne, oamenii tot nu se roaga.

El i-a intrebat: – Ce credeti ca ar trebui sa le mai fac? – Doamne, fa-le ziua numai de 20 de ore!

Vazand cat de scurta este viata si cat de repede vine judecata Ta, se vor ruga. Dumnezeu asa a facut si viata a devenit mai scurta. Dar nici acum oamenii nu isi faceau timp sa se roage. Ingerii s-au plans ca oamenii sunt tot rai. Si atunci Dumnezeu le-a spus: – RUGACIUNEA NU ESTE O PROBLEMA DE TIMP, CI DE IUBIRE! Cine ma iubeste gaseste timp suficient in cele 24 de ore ca sa se roage. Si a lasat timpul ca mai inainte.

 
Rugaciune inseamna sa stai de vorba cu Dumnezeu, iar vrajmasului nu-i convine. 

Pentru aceasta sunt piedici de tot felul si inainte de rugaciune si in timpul rugaciunii. "RUGAȚI-VA NEINCETAT!" (1 Tesaloniceni 5:14).

Psalmul 85

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

1.Pleacă, Doamne, urechea Ta şi mă auzi, că sărac şi necăjit sunt eu.
2.Păzeşte sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuieşte, Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce nădăjduieşte în Tine.
3.Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua. Veseleşte sufletul robului Tău, că spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu.
4.Că Tu, Doamne, bun şi blând eşti şi mult-milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine.
5.Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererii mele
6.În ziua necazului meu am strigat către Tine, că m-ai auzit.
7.Nu este asemenea ţie între dumnezei, Doamne şi nici fapte nu sunt ca faptele Tale.
8.Veni-vor toate neamurile pe care le-ai făcut şi se vor închina înaintea Ta, Doamne şi vor slăvi numele Tău.
9.Că mare eşti Tu, Cel ce faci minuni, Tu eşti singurul Dumnezeu.
10.Povăţuieşte-mă, Doamne, pe calea Ta şi voi merge întru adevărul Tău; veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele Tău.
11.Lăuda-Te-voi, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea şi voi slăvi numele Tău în veac.
12.Că mare este mila Ta spre mine şi ai izbăvit sufletul meu din iadul cel mai de jos.
13.Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea şi adunarea celor tari a căutat sufletul meu şi nu Te-au pus pe Tine înaintea lor
.14.Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti; îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi adevărat.
15.Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi mântuieşte pe fiul slujnicei Tale.
16.Fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze, că Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat.

Iartă-ne...Doamne..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Tu stai și azi și ne privești
Cu milă si-ndurare..
Păcate și fărădelegi. .
Le ierți și ai...răbdare.

Azi...nu e Iuda... nici Pilat..
Să poată să te vândă. .
Dar zeci de mii de trădători. .
Stau neclintiti in umbră.

Sunt mii de lupi în piei de oi..
Care stau azi la pândă. .
Așteaptă ziua când din nou
Pe cruce să te pună..

În mrejele celui viclean..
E astăzi.... omenirea...
Dar nimeni nu -și dă seama ..azi..
Cât de aproape ți-e venirea.

Război ..cutremure.. omoruri..
Ne-arata ce aproape ești..
Dar nimeni astăzi nu mai crede..
În Domnul Slăvilor Cerești.

Tu stai și azi și ne privești
Cu milă si-ndurare..
Aștepți tăcut si-ndurerat..
Să-ți cerem toți...iertare..

Maria Pintican..