CEARSAFURILE MURDARE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

   Bucuria mea, mult mai judecam noi oamenii, mult si in mod gresit, fiindca, Judecatorul lumii este doar unul singur: Iisus Hristos! Iata o pilda minunata in acest sens: “O pereche recent casatorita, s-a mutat intr-un cartier foarte linistit. In prima dimineata din noua casa, in timp ce-si savurau cafeaua, femeia a observat, privind pe fereastra, o vecina care-si intindea cearsafurile in balcon. “Ce cearsafuri murdare intinde vecina noastra pe balcon! Cred ca are nevoie de un detergent mai bun, sau poate ar trebui s-o invat sa-si spele cearsafurile!” Sotul ei a privit si a ramas tacut. Scena aceasta s-a repetat de fiecare data cand vecina intindea cearsafurile si rufele, in fiecare saptamana. Dupa o perioada femeia a ramas surprinsa, vazand intr-o zi ca vecina sa intinde cearsafurile, insa, foarte curate si i-a spus sotului ei: “Priveste barbate, in sfarsit femeia asta a invatat si ea sa spele rufele! O fi invatat-o o alta vecina?” Sotul ei ii raspunse: “Nu draga mea, azi m-am trezit mai de dimineata si am spalat geamurile casei noastre!”
   Si in viata este tot asa! Totul depinde de curatia ferestrei sufletului nostru, de curatia lentilelor ochelarilor prin care privim, prin care observam faptele. “Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat” (Matei 6:22). Si nu uita: Ce-ai vazut, n-ai vazut, ce-ai auzit, n-ai auzit! Ce-ai auzit sa nu crezi, iar ce-ai vazut sa crezi pe jumatate, fiindca, CEA MAI SCURTA CALE CATRE RAI, ESTE NU JUDECA! Amin si Aliluia!
                                                                                                                                  Preot Ioan .

SUFLET BOLNAV si SUFLET SĂNĂTOS

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Isaac Sirul spune asa: “Ce este smerenia? Pai, ce este sarea pentru orice mancare, la fel este smerenia pentru orice virtute”.

Sfantul Parinte, Siluan Athonitul ne-a lasat acest minunat cuvant de invatatura: “SUFLETUL BOLNAV se mandreste, dar SUFLETUL SANATOS iubeste smerenia, asa cum l-a invatat Duhul Sfant si daca o cunoaste (smerenia), atunci, se socoteste pe sine mai rau decat toti.

Chiar daca Domnul l-ar inalta la cer in fiecare zi si i-ar arata toata slava cereasca in care se afla El, si iubirea SERAFIMILOR, a HERUVIMILOR si a TUTUROR SFINTILOR, chiar si atunci, invatat de experienta, sufletul smerit va spune: "Tu, Doamne, imi arati slava Ta, pentru ca iubesti zidirea Ta; mie insa, da-mi mai degraba PLANS si PUTEREA DE A-TI MULTUMI.

Tie Ti se cuvine slava in cer si pe pamant, mie insa, mi se cuvine sa plang pentru pacatele mele. Altfel nu vei pazi harul Duhului Sfant pe care ti-l da Domnul dupa mila Sa”.

  Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvantare si sa-ti umple sufletul de: SMERENIE, BLANDETE, MILOSTENIE, DREAPTA SOCOTEALA si toate darurile Duhului Sfant!

                                                                                                                         Amin si Aliluia!