Postul

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

               

-Și dacă nu țin post părinte, pățesc ceva?

-Nu pățești nimic. Nu te trăznește Dumnezeu din senin și nici nu te dă popa afară din biserică.
-Și atunci, care-i treaba cu postul ăsta?
-Fii atent ! Cînd te duci la o nuntă ce faci?
-Mă spăl și mă îmbrac la patru ace!

-De ce?

-Pentru că nu mă pot prezenta în fața mirilor murdar și îmbrăcat nașpet.

-Atunci trebuie să înțelegi că nu ai cum să te prezinți altfel în fața Mirelui Hristos, decît cu trupul, inclusiv burta curățite prin post și sufletul îmbrăcat la patru ace cu milostenie și rugăciune.
-Acum m-am prins. Mulțumesc părinte. Cum le faci dumneata pe toate ușor de înțeles.

-Mă bucur! 

apud monah Benedict Chiș