de Preot Sorin Croitoru
Atâta dragoste de noi,
Să lași Tu slava-Ți infinită,
Să lași Tu cerul Tău cel sfânt
Și să străbați într-o clipită
Atât amar de Univers,
Atâtea spații siderale,
Atâtea mii de galaxii
De mila creaturii Tale,
Să Te cobori în chip smerit,
Să vii în cea mai mare taină
Și să Te-mbraci în trup de om
Ca într-o minunată haină,
Să-Ți însușești în mod deplin
A noastră omenească fire
Ca mai apoi, prin rana Ta
Să vindeci biata omenire,
Cu sângele-Ți dumnezeiesc
Să speli rușinea și păcatul,
Cu Crucea Ta, sfințit altar,
Să îl zdrobești pe necuratul..
Atâta dragoste de noi,
Să lași Tu cerul luminos,
Să lași Tu Sfintele Puteri
Și să devii Iisus Hristos,
Ca mai târziu să fii legat,
Scuipat în față și lovit,
Bătut cu bice ca un hoț,
Încununat cu spini, hulit,
Să le înduri tăcând, ca noi,
Copii orfani în pribegie,
Să ne întoarcem în sfârșit
În cerul sfânt pe veșnicie..
Iisuse-al meu, mai e puțin
Și Te vei naște-n staul iară,
Din nou va bate pe la uși
Preasfânta Maică și Fecioară,
Din nou păstorii vor afla
Că Te-ai născut, și-or să se-nchine,
Din nou trei crai din Răsărit
Cu daruri vor veni la Tine,
Iar eu cu lacrimi voi cânta
Ca-n fiecare an colinde
Despre îmbrățișarea Ta
Ce lumea-ntreagă o cuprinde..
(05 decembrie 2024)
.jpg)
