.SĂ NU UITĂM DE CEI SĂRACI...!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Ați petrecut și-ați închinat, precum se face-n sărbătoare
Măcar prin gânduri v-a trecut, că-i unul ce fărâmă n-are?
Atâta fast și strălucire și pomii cu podoabe, grele
Ar îmbrăca, micuți flămânzi și-ar hrăni suflete stinghere.

Să treci! Prin sate mărginașe, unde copiii nu au strai,
Și fă pomană cu puțin, din toate câte le mai ai
Privește-atent în ochii care, n-au cunoscut îmbelșugare,
Cumva din sărăcia lor, în tine pune-o întrebare!

Ați aruncat ce nu vă place! În nesfârșita îmbuibare
Și n-ați întins la un sărman, o farfurie de mâncare,
La scara voastră domni coboară și vă simțiți și voi în frunte
Către cătunul cel în beznă, n-aveți de construit-o punte.

Pe străzi se plimbă la parade, sătui și prefăcuți destui
În mintea lor, doar banul umblă, nu poți o vorbă să le spui,
Căci te privesc cu nepăsare și doar al lor pare pământul
Nimic n-au sfânt în ei vreodată! Și doar minciună li-e cuvântul.

Ați petrecut! Și mulți trăiesc, într-o amară sărăcie
Uităm! Și suntem egoiști! Fără puțină omenie,
Închin în gândul meu o rugă, pentru săraci bătuți de soartă
Și plâng cu ei, cei dezbrăcați, la neștiuta vieții poartă!

Versuri Elena Căruntu