La praznicul de sâmbătă, 2 iunie , orânduit înainte de Duminica Rusaliilor în toate Bisericile Ortodoxe din ţară, se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică: părinţii, moşii şi strămoşii noştri.
Credincioşii care-şi venerează morţii ştiu că, pe parcursul Anului bisericesc, există două sâmbete, dedicate în mod special pomenirii generale a acestora: prima a fost prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de postul Paştelui), numită Sâmbăta Moşilor de Iarnă, şi a doua, orânduită înaintea Duminicii Rusaliilor, a Pogorârii Duhului Sfânt) numită Moşii de Vară sau Moşii cireşelor, o sărbătoare cu semnificaţii deosebite. Cu acest prilej, se organizează târguri mari, aprovizionate cu vase de lut, cu obiecte tradiţionale şi cu alimente, necesare pregătirii parastaselor.
Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval, sufletele morţilor au călătorit libere, timp de 50 de zile, prin locurile unde au trăit, iar acum ele sunt triste pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Tradiţii pentru Sâmbăta Rusaliilor
Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep din dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare, colivă, colaci, vin şi cireşe. Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi frunze de nuc. Aici, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.
Tradiţia spune că morţii care nu primesc nimic de pomană, se retag trişti în morminte ţinând în braţe crengi cu flori de tei.
La porţile cimitirelor se întind mese încărcate cu colaci, cu colivă şi cu sticle de vin, împodobite cu multe flori. Astfel de ofrande se împart în cimitire şi în Duminica Rusaliilor numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii, pentru că evenimentul religios este orânduit la 50 de zile de la Învierea lui Hristos.
În diferite zone din ţară, tradiţiile pomenirii morţilor sunt foarte variate.
În Prahova, se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte. Păsatul se taie felii şi se pune pe frunze de nuc, apoi se împarte săracilor în cimitir. De asemenea, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi acasă, pentru rudele şi pentru vecinii celor adormiţi.
În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa cu bucate în curtea casei ; în mijlocul acesteia ei pun mai multe grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi ale judeţului, se dau de pomană lumânări aprinse, calaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă.
În Ardeal, se dau de pomană fructe şi colaci şi „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.
În Moldova, se dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de Vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau brânză.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În această zi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi , acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit tradiţiei, după ce au fost sfinţite, cu aceste florile de tei se vindecă surzenia.
În Sâmbăta Rusaliilor nu se aruncă gunoiul din casă , pentru că acesta poate să se aşeze pe bucatele pe care cei adormiţi le primesc de la rude şi prieteni.
În această sâmbătă, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. Potrivit tradiţiei, cele care nu respectă interdicţia, riscă să le amorţească mâinile şi să nu mai poată munci cu spor.
Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice, furtuni sau trăsnete, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru această sărbătoare.
Gospodinele care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători-Sâmbăta Rusaliilor, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi-, vor fi mai sănătoase, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu suratele lor.
Pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.
Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat gospodarii, ei trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.
Potrivit tradiţiei, poţi să scapi de furtună şi de ploaia de vară aruncând din pragul casei o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.
În acestă sâmbătă, nu este bine să mergeţi seara la fântână, la răscruce de drumuri sau şi mai bine, să dormiţi în propria voastră locuinţă.
Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.
Cum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia..
LA NOI LA BISERICA A FOST ASTAZI LUME MULTA SI SLUJBA A FOST OFICIATA DE 4 PREOTI...DUMNEZEU SA LE PRIMEASCA CELOR CE S-AU POMENIT..
