NU UITA, CÂND PLECI DE ACASA INSEMNEAZA-TE CU SEMNUL CRUCII,

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

..."NU UITA, CÂND PLECI DE ACASA INSEMNEAZA-TE CU SEMNUL CRUCII, ia anafura, Agheazmă, unge-te cu mir sau ulei sfintit si vei fi pazit de rele toată ziua...(Părintele Visarion Iugulescu )

..."Cand pleci de acasa, insemneaza-te cu semnul Sfintei Cruci, ia anafura, aghiasma, unge-te cu mir pentru ca sa fii pazit de tot ce este rau, de necazurile care s-ar putea abate asupra ta, si de toate duhurile necurate care sunt in vazduh, pentru ca vrajmasul nu va avea nicio putere asupra ta. Fa semnul Sfintei Cruci peste mancare fie de e cumparata ori primita, caci nu stii ce maini au facut-o, sau ce poate contine. De asemenea, insemneaza-ti toate cele cinci simturi cu semnul Sfintei Cruci poti chiar sa le ungi cu aghiasma sau mir, si roaga-te sa nu ti se intineze niciunul, sa nu vezi sau să auzi cele desarte sau pierzatoare de suflet.

Pazeste-te de vorbaria in desert care saraceste sufletul, si cauta sa ai in minte o permanenta stare de rugaciune, inaltand cugetul catre Dumnezeu prin scurta si preaputernica rugaciune :

,, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul!

                                                                                                                           Amin si Aliluia!

„Iertate îţi sunt păcatele!”. Amin.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“





             Preaputernice şi slăvite Doamne, Iisuse Hris­toase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor, Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai pri­mit moarte pe cruce pentru mântuirea noas­tră! Din adâncul inimii Te rog să primeşti sme­rita mea nevoinţă şi această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală! Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre fo­losul său. Că noi neputincioşi suntem şi nu îl pu­tem ajuta, dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.
De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un Doctor priceput, pre­cum vei vrea. Dar căzând înaintea Ta, Te rog îndură-Te de robul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i suferinţa, ridică-l din patul durerii. Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor. Şi dacă îi este de folos să ducă mai departe cru­cea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră. Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădej­dea, ca să nu fie îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei. Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de po­căinţă şi de mulţumire, ca să se învredni­cească să audă glasul Tău cel sfânt:

                                                                                              „Iertate îţi sunt păcatele!”. Amin.