.IN ZORI DE ZI.....

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

"IN ZORI DE ZI SI ASTAZI M-AM TREZIT! "Si ce? Doar te-ai trezit de-atatea ori!" Si totusi, cat pot fi de fericit: Pe mine Domnul astazi m-a trezit, Dar altii, au sfarsit cu viata lor.

SI AZI IMI BATE INIMA FRUMO! "Si ce? Doar altceva, oricum, nu stie!" Si totusi, cat pot fi de bucuros, Ca inima imi bate azi frumos, Cand altora, li-i slaba si pustie.

SI AZI AUD CUM PASARI CIRIPESC! "Si ce? Le-auzi de fiecare data!"

Si totusi, Doamne, cum sa-Ti multumesc, Ca pot s-aud cum pasari ciripesc, Cand altii, n-au s-auda niciodata.

SI ASTAZI POT VEDEA UN CER SENIN! "Si ce? Ce ti se pare-asa feeric?" O, minunat e-acest cadou divin, Sa pot vedea si azi un cer senin, Cand altii vad, o lume de-ntuneric.

SI AZI MA BUCUR IARASI SA TRUDESC! "De ce? E-o noua zi din cele grele!" Si totusi, Doamne, eu iti multumesc, Ca doua maini m-ajuta sa muncesc, Cand altii nu se pot sluji de ele.

SI AZI MA BUCUR, IARASI SA ALERG! "De ce? E-o noua zi obositoare!" Eu totusi mult ma bucur sa-nteleg, Cat sunt de fericit ca pot sa merg, Cand altii, nu se-ajuta de picioare.

SI AZI SUNT FERICIT, CA ESTI CU MINE, Ca sufletul nu mi-e nici cand pustiu! Iti multumesc ca pot sa fiu cu Tine, Ca-mi dai putere sa inving suspine, Cand altii nu Te vad si nu Te stiu".

🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. Te indemn sa zici din tot sufletul: SI AZI SUNT FERICIT, CA POT MERGE LA SFANTA LITURGHIE, fiindca, altii poate ar vrea dar nu mai pot. Iti multumesc Doamne, ca picioarele mele inca ma pot purta la Jertfa Ta cea Sfanta, ca urechile mele inca pot auzi, dumnezeiasca slujba, ca inca pot sa-ti dau slava cu buzele mele de tina, ca picioarele mele inca ma pot purta pe “cararea” spre Sfanta Biserica Ortodoxa, ca ochii mei inca pot vedea Catapeteasma Sfantului Altar, ca inca ma pot inchina cu mainile mele la Sfintele icoane si inca le pot saruta. SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE! 
                                                                                                                        Amin si Aliluia!

                                                                                                                              Preot Ioan 🛎.

CUVANT de INVATATURA DESPRE MANDRIE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, SMERENIA IL RIDICA PE PACATOS IN IMPARATIA LUI DUMNEZEU, in timp ce MANDRIA IL ARUNCA IN IAD. Cugetul smerit, se naste din amintirea pacatelor. Prima pricina a lepadarii Sfantului Apostol Petru, a fost MANDRIA. S-a pretuit pe sine insusi si i-a dispretuit pe ceilalti Sfinti Apostoli prin cuvintele: “Daca toti te vor parasi, EU nu te voi parasi”. Trebuia sa spuna: Doamne, Tu invata-ma, Tu intelepteste-ma, Tu lumineaza-ma, Tu intareste-ma, ca sa nu Te parasesc! Aceasta este mandrie: EU, nu te voi parasi! A tagaduit cuvintele Domnului Iisus Hristos si a indepartat astfel, Harul de la el. Am putea spune ca pricinile caderii Sfantului Apostol Petru au fost: LIPSA RUGACIUNII, NEPASAREA si MANDRIA. 

Din caderea Sfantului Apostol Petru, trebuie sa invatam doua lucruri:

 1. Nu este de ajuns pentru mantuirea sufletului, doar dorinta omului, FARA AJUTORUL LUI DUMNEZEU. 

2. Dar, nici ajutorul lui Dumnezeu, nu este de ajuns FARA VOINTA OMULUI. Ca sa biruiesti mandria, cu ajutorul lui Dumnezeu, SA NU VORBESTI DE RAU pe nimeni, SA NU JUDECI, SA NU INVIDIEZI si SA NU DISPRETUIESTI pe altii. Inceputul pacatului este mandria, iar mandria este radacina, si izvorul, si maica oricarei rautati.

 Fara defaimarea de sine (smerenie), mantuirea este imposibila. Dar, cine are DORINTA, si VOINTA (pentru mantuirea sufletului), are si PUTINTA (cu ajutorul lui Dumnezeu). 

                                                                                                                    Amin si Aliluia!
                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.