OCEANUL MILOSTIVIRII ..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

        Bucuria mea, roaga-te impreuna cu mine ca Dumnezeu, cu dragostea Lui cea nemarginita, sa ne improspateze sufletele noastre insetate de “Lumina”: “In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa te doreste sufletul meu pe tine Dumnezeule. Insetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu” (Psalm 41:1).
Slava Tie Dumnezeule, pentru marea Ta milostivire fata de noi, fiindca, fara sa facem nimic bun pe pamant, Tu ne mangai sufletele, ne bucuri ticaloasele noastre suflete, ne usureazi poverile vietii si nu ingadui ispite mai mari decat putem duce. Mantuirea sufletelor noastre cere multa truda, fiindca, ispititorul diavol, si-a pus in actiune toata experienta si tot ceea ce stie pentru a ne impiedica sa ajungem in Lumina cea neinserata (Rai)

 Nu te departa de la noi Dumnezeule, Iisuse Hristoase, 
Tu esti dragostea noastra cea rastignita, 
Tu, Cel care ai fost inaltat pe Sfanta Cruce, pentru pacatele intregului neam omenesc, vindeca-ne pe noi, cei care am fost raniti de intepaturile pacatului. 

Sa strigam din adancul sufletului: “CINE ESTE DUMNEZEU MARE, CA DUMNEZEUL NOSTRU” (Psalm 76:13) si sa-l rugam pe Dumnezeu, care este un “OCEAN DE MILOSTIVIRE”, sa ne binecuvanteze si sa ne ierte toate pacatele, prin spovedanie SINCERA si cu CAINTA, sub epitrahilul parintelui duhovnic. Amin si Aliluia!
                                                                                                           Preot Ioan .

Nu-ţi clădi prea scumpă casa

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Nu-ţi clădi prea scumpă casa, ca s-o poţi uşor uita,
dacă-ar fi să vină mâine foc să-ţi ardă casa ta;
ci fă-ţi casa cât mai mică, dar pe locul cel curat,
ca să nu ţi-o ia, când vine, prăpădul cel ne-aşteptat.

Nu te aşeza-n Sodoma ca şi Lot cel ispitit,
ca să nu pieri cu stricaţii în ţinutul osândit,
ci ca Avraam fă-ţi cortul unde poţi primi mereu
ca să ospătezi la tine îngerii lui Dumnezeu.

Nu te osteni ca Marta cu prea multe treburi când
ţi-a venit Hristos în casă – şi tu nu stai ascultând,
ci le lasă ca Maria, stai şi-ascultă-L pe Iisus,
că ai vreme-apoi destulă să tot faci, când El S-a dus.

Nu sta adormit ca cele cinci fecioare fără-oleu,
când e-aşa de-aproape ceasul să Se-arate Dumnezeu;
caută, până poţi, să afli untdelemnul cel de Sus,
să nu baţi la uşa Nunţii după ce-a închis Iisus.

N-arunca înştiinţarea care tot ţi-o fac şi fac,
căci această-nştiinţare n-am să ţi-o tot spun în veac;
vine ziua, vine ziua când ai mai dori s-o spun;
vină, poate-atunci vedea-vei că nu eu am fost nebun.

Traian Dorz