Tu singur nu-mai parasit!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

La toti mi-am spus durerea, Doamne
La toti ceream plangand, un sfat,
Zadarnic, toti au ras de mine
Tu singur, Tu m-ai ascultat!

Si-apoi, cat am dorit multimii
Sa-i spun de Harul Tau, ales ...
Ce multi au ras mereu de mine
Si ce putin m-au inteles!

Am fost cazut! Dar tu pierzirea
In care-atata vreme-am stat,
Sa ma ridic sa scap Iisuse,
Tu, numai Tu m-ai ajutat!

In ceasul greu al suferintei,
Din cei pe care i-am iubit
Na fost niciunul sa-m-ajute....
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

La porti cunoscute
In clipe grele am batut...
Dar nimeni n-a fost sa ma stie!
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

Dar cat te-am tot rugat, Iisuse,
In ceasul noptilor tarzii,
Si cat am plans eu pentru dansii,
Tu, singur! Tu Iisuse , stii!

Traian Dorz