PLANGAND


PLANGAND
a
Eu stiu sa plang, m-au invatat strabunii…
Tot ei mi-au spus c-a plange e-un pacat…
Dar vreau sa plang, macar de-ar rade unii,
Ca, Doamne, Tu ai plans cu-adevarat:
“Pacatul” de a plange l-ai purtat
Pe crucea Ta cand Te-au lovit nebunii.
Din nou tresar, ca nu stiu daca maine
Voi sti sa plang sau voi uita curand…
Si-ar fi pacat, caci Te gasesc in paine
Pe Tine, Domnul meu, Curat si Bland,
Pe Tine Te gasesc din nou plangand,
Privind la mine cel cu chip de caine…
[Ana-Raluca Ittu, Pitesti]
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

" Te caut, Doamne, nu Te simt, dar Te întâlnesc mereu "

PĂCATUL BLESTEMULUI ÎN CASĂ

SĂ-MI SPUI TU, DOAMNE!

AICI -CANTARI BISERICESTI- LITURGICE

DESPRE IUBIRE, MILĂ SI MILOSTENIE