PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                

de Preot Sorin Croitoru

 
Doamne, când erai pe Cruce,
Chiar aproape de sfârșit,
Tu L-ai întrebat pe Tatăl:
"PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?"

Se vedea din tonul vocii
Că erai înspăimântat,
Iar această constatare
Mi-a dat mult de meditat..

Mai ales în post, de Patimi,
Eu mă întrebam mereu:
"Pentru ce să strige astfel,
Doar Iisus e Dumnezeu,

Nu era pe tron în ceruri,
Lângă Tatăl Său oricând,
Pentru ce să strige astfel,
Mi se pare, chiar plângând?.."

Da, dogmatica e simplă,
Însă eu uitam ceva:
Eu uitam, Iisuse Doamne,
Firea omenească-a Ta!

După firea Ta divină
Tu nicicând n-ai pătimit,
Dar ca Om ca noi în toate,
Ai avut de suferit..

Doar ca Dumnezeu, în ceruri,
Lângă Tatăl Tău erai;
După firea omenească
Te durea și sufereai.

Și se pare că durerea
Cea mai mare ai simțit
Chiar în clipa când pe Cruce
Tatăl Tău Te-a părăsit

Fiindcă murdăria lumii
Tu pe Cruce o spălai
Și văzând-o pe aceasta,
Tatăl S-a scârbit în Rai,

Și-a întors puțin privirea,
Iar atunci Tu ai strigat
Fiindcă-n ceasul ăla, Doamne,
Te-ai simțit însingurat.

Dar Te-am înțeles mai bine,
Domnul meu, mult mai apoi,
Când, orfan fiind de Tine,
Lacrimi îmi curgeau șiroi

Și plângeam precum copiii,
Repetând la nesfârșit:
"Dumnezeul meu, Iisuse,
PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?"

Bineînțeles, răspunsul
Ți-L primeam instantaneu:
"TU M-ai părăsit pe Mine,
N-am fugit de tine Eu!"

Și atunci, plecând genunchii,
Mă rugam din răsputeri,
Promițându-Ți că de astăzi
Eu nu voi mai fi ca ieri..

Uite-așa îmi trece viața,
Când cu Tine, când orfan,
Cu suișuri și cu plânsuri
Cam în fiecare an,

Repetând spre cer adesea,
Când mă simt mai necăjit:
"Dumnezeul meu, Iisuse,
PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?.."

INALTAREA SFINTEI CRUCI+(14 septembrie)

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

 

Sa invie Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul.Sa piara,cum piere fumul,cum se topeste ceara de fata focului,asa sa piara toti diavolii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii,si zic cu veselie:Bucura-te Preacinstita si de viata purtatoare Cruce a Domnului,care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine,a Domnului nostru Iisus Hristos,si S-a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului si te-a daruit noua pe tine,Cinstita Crucea Sa,spre alungarea a tot pizmasul.O,Preacinstita si de viata facatoarea Crucea Domnului,ajuta-mi cu Preasfanta Fecioara,Nascatoare de Dumnezeu,si cu toti sfintii,acum si pururea si in vecii vecilor.Ingradeste-ma,acopera-ma si ma pazeste,Doamne,cu puterea Cinstitei si de viata purtatoarei Crucii Tale,departand de la mine tot raul.In mainile Tale,Doamne,Iisuse Hristoase,Dumnezeul meu,iti incredintez sufletul meu.Pazeste-ma,binecuvinteaza-ma,miluieste-ma dupa mare mila Ta,si dupa multimea indurarilor Tale viata vesnica imi daruieste.Amin

Bucura-te,Preacinstita Cruce a lui Hristos,ca prin tine s-a mantuit lumea,ridicand asupra ta,pe Iisus tintuit.Bucura-te,pom preamarit,ca Tu ai tinut rodul vietii Ce ne-a mantuit din moartea pacatului.Bucura-te,toiagul cel tare,care ai sfaramat usile iadului.Bucura-te,cheie imparateasca,ce ai deschis usa Raiului.Ne bucuram si noi,pentru ca vedem pe vrajmasii Tai surpati jos,iar pe prietenii Tai imparatind in ceruri,pe vrajmasii Tai biruiti de puterea Ta,iar pe crestinii ce Ti se inchina,inarmati cu puterea Ta.O,Rastignitul meu Hristoase,cate ai patimit pentru noi,cate rani,cate scuipari,cate batjocuri si cata necinste ai rabdat pentru pacatele noastre,pentru ca sa ne dai noua,pilda de adevarata rabdare.De aceea,cum putem noi sa fugim de Cruce, vazand pe Hristos ca este rdicat pe ea?  Cum sa ne para grele chinurile,vazand pe Stapanul nostru ca le iubeste si le cere,si le socoteste Lui de mare cinste?

Rusine ne este,cu adevarat,de ne vom intrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii,sau de ispitele ce ni le aduc diavolii,,trupul si gandurile noastre cele rele,sau pentru saracia si bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu,pentru pacatele noastre,deoarece acestea toate,le trimite,pentru ca sa ne apropie mai mult de El,pentru ca sa-L slavim,si sa ne pedepsim in aceasta viata,pentru binele noastru,pentru ca sa ne odihnim cu mai multa marire,intru Imparatia Lui cea vesnica.Si,de vreme ce este asa,inmulteste-ne Doamne,ostenelile,ispitele si durerile,dar sa ne inmultesti impreuna si sa ne prisosesti si rabdarea si puterea,ca sa putem rabda toate cate ni s-ar intampla.

Pentru ca,recunoastem ca suntem neputinciosi,de nu ne vei intari,orbi de nu ne vei lumina,legati de nu ne vei dezlega,fricosi de nu ne vei face indrazneti,rai de nu ne vei preface in buni,pierduti de nu ne vei ierta,robi de nu ne vei rascumpara cu bogata si dumnezeiasca Ta putere,si cu darul Sfineti Tale Cruci,careia ne inchinam si o marim,acum si pururea si in vecii vecilor.Amin