ÎMI AMINTESC ACELE ZILE..

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

de Preot Sorin Croitoru

Îmi amintesc de nopți în care mă desfătam privind spre cer
Și îl scrutam cu ochi de vultur, atras de-al Spațiului mister..
A fost o vârstă inocentă, când mă uitam cu interes
La cerul negru plin de stele, da, mă uitam atât de des..

Simțeam că-n ceruri e sfârșitul unui noian de căutări 
Și că acolo sus se află răspunsul multor întrebări..
Mă îmbătam de frumusețe, privind la bolta de azur,
Iar nopțile uitam de mine, privindu-i stelele, vă jur!

Îmi amintesc acele zile de parcă-au fost trăite ieri,
Când coloram cu drag Scriptura, umplând-o de sublinieri..
Eu căutam în Cartea Sfântă versete despre Univers,
Cu hărnicie și migală citindu-i fiecare vers,

Deci Biblia subliniată cu-atâtea linii în culori
Prinsese și mai multă viață, părând o pajiște cu flori!
Și ceea ce subliniasem citeam mereu și reciteam,
Iar nopțile, privind spre ceruri, versetele mi le-aminteam..

De ce mă bucuram atâta, privind spre cerul infinit?..
E simplu: Dumnezeul nostru, de sus, din ceruri a venit,
Iar Tatăl nostru e ÎN CERURI, privindu-ne cu drag pe noi,
Hrănind cu milă tot pământul, udându-l din belșug cu ploi..

Priveam la cer, cât e de mare, și mă gândeam la Dumnezeu,
Că tronul Său cel sfânt e cerul, și mă treceau fiori mereu..
Apoi știam că peste ceruri sunt alte ceruri, casa Lui,
Acolo unde merge lumea ce face voia Domnului..

Din ceruri va veni Stăpânul, din ceruri va veni Iisus,
Acolo e gătit lăcașul, Ierusalimul cel de Sus..
În ceruri este bucurie când oamenii se pocăiesc,
Din ceruri îngerii și sfinții spre oamenii de jos privesc..

Mi-ați înțeles acum plăcerea de a privi atât spre cer?..
Am fost și sunt atras de ceruri, chemat de-al Spațiului mister
Și mult aș vrea ca după moarte să merg la Domnul meu Hristos,
Să-ncep, ca îngerii și sfinții, să îi privesc pe cei de jos!

LUCRĂTORII

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

(versuri: Eliana Popa)

Dumnezeu sădit-a vie...cu altoi de viță aleasă
Și a pus si un teasc mare, pentru când va fi culeasă,
I-a săpat in jur un șanț, a-ngrădit-o cu un gard 
I-a zidit si-un turn in mijloc..printre rânduri flori de nard !

Lucrători a pus în vie să nu crească pălămida
Dar în ea iesit-au au spinii și pe viță agurida !
Și la vremea cuvenită și-a trimis Stăpânul sluga 
Să ia partea Sa de roade si să le plătească munca !

Însă lucrătorii viei apucând pe cel trimis
L-au bătut cu pumni și pietre și degrabă l-au ucis!
A trimis și alte slugi, însă neamul cel hapsân 
I-a ucis și scos din via Milostivului Stăpân ! 

Și privind Stăpânul fapta ce atunci au săvârsit
A trimis să ceară roada, chiar pe Fiul Său iubit !
Și văzând venind pe Fiul, lucrătorii cei mișei 
Au gândit că va fi luată moștenirea de la ei !

Au ucis si scos din vie și pe Fiu ca și pe slugă!
Dar când va veni Stăpânul cu mânie îi alungă,
Căci grăi cu glas de tunet ce răzbate dintre stele:
,, - Și acum voi spune vouă, ce voi face viei Mele!

Lua-voi gardul ei spre jaf, si-oi lăsa-o părăsită
Nici tăiată să rodească, nici săpată, nici plivită 
Și voi porunci la nori să nu verse strop de ploaie
Spini vor creste-n loc de roade printre vițe și altoaie! 

Pe cei răi cu rău Voi pierde, Voi lua partea lor de vie,
Voi tocmi iar lucrători din străină seminție 
Care îmi vor da la timp partea ce Mi se cuvine
Și Îl vor primii pe-Acela , ce va fi trimis de Mine!

Și ne tâlcuiesc părinții că aceasta mare vie
E poporul scos de Moise din Egipt și din robie 
Iar Stăpânul este Domnul, gardul este Legea Lui 
Slugile ce-au fost trimise, sunt proorocii Domnului ! 

Iară teascul e Altarul Jertfelor bine plăcute
Turnul e arhiereul, fariseii cei din frunte 
Ce au fost aleși de Domnul să vegheze precum regii
La buna păzire-a viei și la împlinirea Legii !

Fiul cel trimis în vie este Domnul Sfânt Iisus
Care a indurat Calvarul când a fost pe Cruce pus ! 
E Acela ce-a venit ca să altoiască via 
Este Piatra peste care se va pune temelia !

Ia aminte dragă frate, la lucrarea ta din vie
Și de ai cereasca Piatră la a casei temelie,
Dacă roada ți-e bogată, dacă rodul ți-e de soi,
Viu vei fi în veșnicie și pe-al cerului altoi !