duminică, 17 ianuarie 2021

ÎN ORICE RĂSĂRIT DE SOARE

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


de Preot Sorin Croitoru

În orice răsărit de soare,
În orice-nsângerat apus
Eu văd cu bucurie mare
Un dar al Domnului Iisus!

În orice clar de lună plină,
În pâlpâirile de stea,
În întuneric și-n lumină
Văd mâna Lui în viața mea!

În briza de pe malul mării
Ce fața-mi mângâie ușor,
În valuri și-n mirosul sării
Îl văd pe El și Îl ador!

În blândul foșnet al câmpiei,
În izul fânului cosit,
Ba chiar și-n cântul ciocârliei
De multe ori El mi-a vorbit..

E ca și cum mi-ar zice: "Dragă,
Tu înțelegi iubirea Mea?..
Ți-am dat creația întreagă
Ca să te veselești de ea,

Dar ea e numai o oglindă
Spre care tu, privind mereu,
Să-nceapă-ncet să ți se-aprindă
Tânjirea după Dumnezeu!"

E ca și cum și eu I-aș spune,
De Domnul meu îndrăgostit:
"Am priceput, Iisuse bune,
Că ești în orice răsărit!

Prin tot ce e frumos în lume
Mi-ai arătat că mă iubești;
Slăvit să-Ți fie Sfântul Nume,
Izvor al milelor cerești"!
amin 

joi, 14 ianuarie 2021

DOUĂ MÂINI CU RĂNI DE CUI!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



de Eliana Popa
Prea Curată Născătoare, Maica celor în durere,
În căușul palmei tale, strânge lacrimile mele!
Strânge multa mea durere și cu ea la Cer să urci,
De la Fiul Tău Prea Dulce, veste bună să-mi aduci!
Ieri pierdut eram pe Cale, rătăcit pe-un drum greșit,
Nu știam unde mă aflu, nici de unde am venit
Nu știam unde mi-e casa, nici nu cunoșteam Iubirea
Ce s-a Răstignit pe Cruce, să-mi aducă Mântuirea,
Nu stiam că locul ăsta, nu e locul meu pe veci!
Rătăceam prin întuneric... înotam în valuri reci.
Și când sufletu-mi, sărmanul, obosit, încet murea,
Am întins, Măicuță mâna la Milostivirea Ta!
Și-am simtit ca lângă mine s-a oprit un Călător,
Ce purta o Cruce-n spate și-avea lanțuri la picior
Și o frunte-nsângerată, de la rana unor spini
Împletiți într-o cununa, ce umbrea un chip senin.
Și-a întins cu duioșie, două mâini cu răni de cui,
Și m-a tras din valul morții și m-a strâns la pieptul Lui,
Și-un șuvoi de apă vie, am simțit că se revarsă,
Dintr-o rană mai adâncă, dintr-a Lui, străpunsă, coastă.
Mă inundă și pe mine și mă spală, și mă-nvie!
Și-mi sădește-n suflet pace și o sfântă bucurie,
Și m-așează și pe mine să pășesc în urma Lui,
Și Golgota vieții mele cu nădejde să o sui...
Și-am văzut că unde calcă și rămâne urma Sa,
Odrăslește și se-nalță floarea de ,,nu mă uita",
Și în locul unde cad picături din sfântul sânge,
Crini răsar și Îl îmbracă cu parfumul cel mai dulce!
Iar în urma Sa, Măicuța îi adună și-i așează
În cununi preaminunate pentru cei ce Îl urmează,
Pentru fiecare suflet ce pășește-n urma Lui
Pentru tine cel ce astăzi, drumul Crucii vrei sa-l sui!

BUCURIA DUHOVNICEASCA

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Porfirie Kavsokalivitul, spune asa: "Cu cat il iubesti pe Hristos, cu atat ti se pare ca nu-L iubesti si tanjesti in intregime, tot mai mult, sa-L iubesti”. 

Crestinul ortodox, “fierbinte” in credinta trebuie sa impleteasca rugaciunea cu postul.

 Despre post, Sfantul Parinte, Tihon de Zadonsk, zice asa: "Postitor adevarat este cel care isi pune paza gurii sale si se abtine de la flecareli, de la vorbe murdare, de la nebunii, clevetiri, osandiri, linguseli, minciuni si de la orice defaimare." 

Tot despre paza gurii ne sfatuieste si Sfantul Parinte, Paisie Olaru: “Pentru tot cuvantul desert vom da seama in ziua judecatii; iar un Sfant Printe a zis: “De cate ori am vorbit, m-am cait, dar niciodata nu mi-a parut rau ca am tacut!” 

 Mare este darul tacerii!  

 Prin tacere scapam de osanda, de clevetire, de vorba desarta si invatam a ne ruga. Parintii nostri vorbeau sapte vorbe pe zi, cum se spune, dar cu inima si cu buzele se rugau neincetat”.

 Crestinul ortodox trebuie sa aiba fata vesela-n necazuri si sa alunge supararea despre care Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, zice: “Cele mai multe boli incep de la suparare. Toti oamenii au cate un punct sensibil. Si de aceea o suparare pe unul il va lovi in stomac, pe altul in cap. Medicamentul cel mai bun pentru o boala este BUCURIA DUHOVNICEASCA, pentru ca ea imprastie Harul Duhului Sfant, in suflet. 

Bucuria duhovniceasca are cea mai mare putere tamaduitoare pentru toate bolile. Ea este alifia dumnezeiasca care inchide ranile, in timp ce mahnirea le irita”. 

Sa ne lasam in voia lui Dumnezeu si sa zicem cu bucurie duhovniceasca: FOARTE BINE, FOARTE BINE, DOMNUL STIE CE E BINE, PENTRU MINE, PENTRU A SUFLETULUI MANTUIRE! 

                                                                                                      Amin si Aliluia!
                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

marți, 12 ianuarie 2021

VRETI SA FACETI MINUNI?

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Intr-o zi, au venit la un parinte imbunatatit, cativa pelerini, auzind ca Dumnezeu savarseste minuni prin rugaciunile sale si l-au intrebat: “Avva, cum putem si noi face asemeni sfintiei tale?” Puteti si voi sa faceti minuni, rugandu-va si facand acestea:

- INVATAND UN OM SA CITEASCA SFANTA EVANGHELIE, ati vindecat un orb.
- INVATAND UN OM SA MEARGA LA BISERICA, ati vindecat un schiop. 
- INVATAND UN OM SA FACA MILOSTENIE, ati vindecat un ciung. 
- INVATAND UN OM SA SE ROAGE, ati vindecat un mut.
- INVATAND UN OM SA POSTEASCA, ati vindecat un slabanog. 
- INVATAND UN OM SA SE SPOVEDEASCA, ati inviat un mort.

   Asadar, dragii mei frati si dragele mele surori, puteti si voi, si chiar trebuie sa faceti minuni in fiecare zi, CU AJUTORUL LUI Dumnezeu!”, fiindca, TEMELIA MANTUIRII SUFLETELOR NOASTRE ESTE APROAPELE!

   Sfantul Parinte, Ioan Scararul zice asa: “Semnul iertarii unei caderi sta in a te socoti pururea dator. Deci, semnul iertarii nu sta intr-o liniste nepasatoare, ci intr-o grija ca esti mereu dator sa faci ceva pentru a merita iertarea”.

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze cu inger tare pazitor!
   🙏 NOAPTE BUNA!
   🙏 SOMN USOR! 
   🙏 ODIHNA PLACUTA!
                                                                                                                             Preot Ioan 🛎.

luni, 11 ianuarie 2021

Slava desartă ....

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, sa stii ca Sfantul Ierarh Nifon, pentru a fi smerit se ruga asa: "Doamne, te rog sa faci ca oamenii sa ma socoteasca un nimic, sa nu fie om pe pamant care sa ma laude si sa ma cinsteasca, ca sa nu fiu osandit din pricina lui. Izbaveste-ma Tu, de lauda oamenilor, Dumnezeule, izbaveste-ma de cinstirea ce vine de la oameni". 

Asadar ori de cate ori te lauda cineva, zambeste-i, dar imediat ce incepe sa te laude, sa zici in gandul tau: "Nu ma lauda pe mine ca sunt cel mai mare pacatos din lume, ci lauda-L pe Prea Sfantul Dumnezeu, pe Prea Curata, Maica Domnului si pe toti Sfintii din Ceruri!" In sufletul tau trebuie sa auzi, ca un ecou, tot timpul cat te lauda cineva: “LAUDAT SA FIE DOMNUL! LAUDAT SA FIE DOMNUL! 
Laudati pe Domnul ca este Bun ca in veac este Mila Lui!” Cel care te lauda iti face mare rau, este ca si cand tu ai alerga cu mare viteza, iar el ti-ar pune piedica! Gandeste-te ca nu este nici-o icoana cu chipul tau in nici-o Biserica Crestin Ortodoxa, nu esti trecut in calendar cu Cruce rosie!  
Atunci meriti laude???   "Precum un sac gaurit nu pastreaza ceea ce este pus in el, la fel si slava desarta pierde rasplata faptei bune" zice Sfantul Nil Sinaitul. Fugi de slava desarta, fiindca, este o fiica a pacatului Luciferic - MANDRIA. 
Cateva leacuri impotriva slavei deșarte: 
1. Aducerea aminte de moarte; 2. Primirea necinstirii; 3. Sa ne vedem pacatosenia; 4. Post si rugaciune multa. 
                                                                                                                      Amin si Aliluia!
                                                                                                                        Preot Ioan 

duminică, 10 ianuarie 2021

SIMFONIA MANTUIRII ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Bucuria mea, hai sa citim “Ruga catre cuviosul Gherontie cel nebun pentru Hristos”, al carei autor este Sfintitul parinte, preot Alin din Comuna Plesoi, judetul Dolj:

“Mergeai prin ploaie, viscol și zapada,
Si lumea te vedea nebun,
Dar tu cu inima aprinsa de Hristos,
Mergeai pe-al mantuirii drum,

Cu chipul bland, mereu in rugaciune,
Tu te-ai smerit, nebun pentru Hristos,
Si ai renuntat la lume si la tine,
Iar Maica Domnului in ajutor ti-a fost.

Si cate pilde bune de rabdare, In toate ne-aratai folos,
Pierdut in lumea asta mare,
Tu l-ai gasit in toate pe Hristos.
Acum din patria cereasca,

Apusi cu ruga ta fierbinte,
Pe cei ce striga-n rugaciune:
Cuvioase, La neputinta si necazul meu sa iei aminte”.

🙏 Bucuria mea, Haru-i Har si Daru-i Dar! Iata cum trebuie sa intelegem aceste cuvinte, HAR si DAR: toti preotii crestin ortodocsi, au Harul Duhului Sfant prin Hirotonie, toti au acelasi Har, cel al preotiei. Gresesc grav cei care spun: “Acela este un preot cu Har!, sau, Celalalt are mult Har! Harul Duhului Sfant este acelasi si egal in tot preotii!

Dar, Dumnezeu Duhul Sfant, a impartit Darurile, asa cum a binevoit: un preot este RUGATOR, altul este MILOSTIV, altul este si un TALENTAT PICTOR DE ICOANE, un altul este un FOARTE BUN DUHOVNIC, altul CANTA MINUNAT in timpul slujbei, altul este PROFESOR la Facultatea de Teologie...

Aceste Daruri pe care le au sfintitii preoti si care impreuna lucreaza la mantuirea sufletelor noastre, seamana cu o simfonie: “SIMFONIA MANTUIRII” Iata, ca parintele Alin de la Plesoi, pe langa darul de a sculpta in lemn, a primit de la Duhul Sfant si darul de a scrie versuri religioase. SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!
Preot Ioan 🛎.

SUFLETUL OMULUI ESTE ASEMENEA IZVORULUI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                                                                  In Grecia - Atena - la Acropoles


   Bucuria mea, Sfintii Parinti spuneau ca: “Sufletul omului este asemenea izvorului: de-l vei curati (prin spovedanie), va izvori, iar de-l vei astupa, va pieri". 

Crestinii ortodocsi, iubitori de Dumnezeu, trebuie sa se desfateze cu dumnezeiesti cuvinte, sa se intareasca in credinta citind Vietile Sfintilor, nu cu pantecele desfatandu-se, ci duhovniceste veselindu-se. Un frate l-a intrebat pe un batran parinte: “Spune-mi mie, parinte, un cuvant de folos pentru suflet pe care pazindu-l, sa ma mantuiesc!” Raspuns-a lui batranul parinte: “De vei putea rabda cu smerenie toate osandirile si ocarile, de la oricine ti se vor intampla tie, te vei mantui, fiindca, acesta este lucru mare si mai de pret decat toate bunatatile”. 

Despre smerenie un alt parinte zicea asa: “Voiesc sa fiu biruit si sa am smerenie, decat sa fiu biruitor si sa am mandrie” 

Un frate l-a intrebat pe un batran parinte: “Ce este smerenia?” 

Si i-a zis batranul: “Smerenia este a se socoti omul pe sine mai nevrednic si mai pacatos decat toti”. Intr-o istorioara din Pateric se spune ca odata au venit, la un parinte batran, cativa oameni cu un om indracit rugandu-l sa faca rugaciuni ca sa-l izbaveasca de muncile diavolului. 

Dupa ce s-a rugat, parintele a zis: “Iesi, duh necurat, din zidirea lui Dumnezeu!” Diavolul i-a spus: “Voi iesi daca imi spui: Ce sunt caprele si ce sunt oile? Batranul parinte i-a raspuns asa: “Caprele sunt eu, iar oile Dumnezeu le stie”. Auzind aceste cuvinte, diavolul a strigat cu glas mare: “Iata, pentru smerenia ta ies din omul acesta!”. 

   🙏 Cine are minte sa ia aminte la ale Sfintitilor Parinti cuvinte, cine nu sa rataceasca inainte! 
   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!
           Preot Ioan 🛎.

Te vreau pe Tine.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Nu vreau averi...nu vreau palate...
Nu vreau vreo altă bogăție..
Eu vreau atât...atât de mult..
Iisuse...eu te vreau pe Tine..

Nu vreau a lumii ...mângâiere..
Nu vreau nici lacrimile ei...
Că ce e pămîntesc...tot piere...
Rămâne doar...IUBIREA..în veci...

Primeste-mă așa cum sunt...
Cu o multime de păcate...
Le voi spăla la al Tău piept...
Si stiu că îmi vor fi iertate...

Primeste-ma...în turma Ta...
La pieptul Tău ...mă tine...
Nu vreau să rătăcesc în lume..
Eu vreau ca să rămân cu Tine...

Maria Pintecan...

sâmbătă, 9 ianuarie 2021

TREBUIE SA SIMTI NEVOIA SA IUBESTI!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


   Bucuria mea, asa spune Sfantul Parinte, Arsenie Papacioc: “Se constata ca nu vine lumea la Biserica. Dar nu trebuie sa fie o preocupare in sine, sa se faca atata caz. Pentru ca aceste lucruri slabesc forta personala a fiecaruia, semanand confuzii. 

Din cauza greselilor multimii, fiecare om ajunge sa se scuze in sinea lui: "Ce, numai eu fac? Vad ca toti fac!" Deci, cel mai bine este ca noi sa ne rugam pentru rezolvarea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar va rog, sa fie o mai mare dorinta de iubire adevarata! 

Nu o iubire inregistrata si difuzata ca atare de oameni: "Auzi, domnule, ca trebuie sa iubim!" Nu! Trebuie sa simti nevoia sa iubesti. Nu este niciodata nimeni degeaba langa tine. El este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu sa-l ajuti sau sa te folosesti. Te folosesti, ca poate are o putere de duh mai mare. Sau il ajuti tu, in sensul de-a-l suporta. Este o mare greseala atunci cand certam pe unul sau pe altul! Il rabda Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-a pus în calea ta, ca să-l rabzi si tu si sa te incununezi!"

   🙏 Sfinte Mucenice, Polieuct, ca unul care indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre.

                                                                                                                            Amin si Aliluia!
                                                                                                                                         

vineri, 8 ianuarie 2021

CUM POTI CUNOASTE OAMENII CARE SE OCUPA CU VRAJI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Părinte,cum poţi cunoaşte care dintre oamenii cu care te întâlneşti sunt vrăjitori sau se ocupă cu vrăji?Nu-i poţi cunoaşte dacă te uiţi la aspectul lor fizic sau la starea lor morală,deoarece,vrăjitoarea poate fi o persoană serioasă,cu integritate morală,cu viaţă de familie normală,cu copii,cu poziţie socială bună,poate fi o persoană,o persoană care afişează credinţa şi faptele credinţei,poate afişa virtuţi creştineşti:dragostea,blândeţea bunătatea,milostenia.
După prima impresie nu-ţi dai seama.Vrăjitoarele postesc,se roagă,vin la biserică,îşi fac cruce şi foarte uşor te înşeală.  De fapt aceasta este masca după care se ascund,ca să nu se ştie că se ocupă cu vrăji,şi că ele sunt cu Dumnezeu şi nu cu diavolul. Unele chiar se folosesc de cruce,Biblie,tămâie,lumânări şi te trimit la preot să se roage pentru tine. Pentru a înşela pe oameni că ei nu sunt cu diavolul ci cu Dumnezeu.  Cum poţi să-i cunoşti când te întâlnesc şi stau de vorbă cu tine? Îi testezi folosind una din următoarele metode:1-Dacă pronunţi de câteva ori în conversaţia cu ei numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos,dacă este vrăjitor,vei observa că tresare şi se schimbă la faţă;    

   2    Dacă eşti în conversaţie cu mai multe persoane şi vorbeşti despre Dumnezeu,vrăjitoarele devin neliniştite şi gălăgioase,chiar şi cele care se află la distanţă,se vor apropia făcând multă gălăgie de locul unde te afli ca să te întrerupă.Le vei vedea că se schimbă la faţă şi pomenesc des pe diavol.

3- Dacă te afli undeva şi vrăjitoarea stă cu spatele la tine,şi îţi faci semnul Sfintei Cruci,vei observa că tresare ca lovită de ceva.Această tresărire este una deosebită,saltă din umeri,deoarece semnul Sfintei Cruci pe care l-ai făcut îl loveşte pe diavolul,cu care ea lucrează.

4-Dacă citeşti un verset din Sfânta Scriptură în faţa unei vrăjitoare,vei observa că se schimbă la faţă,devine ori prea roşie ori se albeşte la faţă şi devine ca mortul,deoarece Biblia este "Cuvântul lui Dumnezeu”scris sub insuflarea Sfântului Duh.Vrăjitorii şi diavolii nu pot suporta "Cuvântul lui Dumnezeu”.

5.-Dacă citeşti o rugăciune sau rosteşti un psalm,vrăjitoarea se va schimba la faţă ori în roşu puternic ori în alb pământiu ca de mort,deoarece rugăciunile sunt scrise de către sfinţi iar cuvintele din rugăciune îi ard pe diavoli;

6- Dacă vorbeşti despre o vrăjitoare şi spui altora câte face ea,vrăjitoarea va veni să te caute,indiferent la ce distanţă s-ar afla;

7-Dacă afumi cu tămâie,vrăjitoarea devine neliniştită şi se schimbă la faţă în roşu aprins sau în alb pământiu ca de mort;

8.-Dacă stropeşti cu aghiazmă,mâna vrăjitoarei saltă din umăr;

Dacă pui aghiazmă în mâncarea cu care o serveşti pe vrăjitoare,vei observa că se manifestă în două chipuri:Se schimbă la faţă în roşu aprins sau în alb pământiu ca de mort,şi devine neliniştită şi foarte nervoasă,poate să facă şi criză de nervi,deoarece aghiazma arde pe diavoli,în ea se află flacăra Duhului Sfânt.Aşa puteţi cunoaşte pe cineva care se ocupă cu vrăji,pentru a vă feri de acele persoane şi de a nu vă face rău.

      O fată,care ţipa la rugăciune din cauza vrăjilor,l-a întrebat pe părintele:"Părinte,de ce sunt eu aşa bolnavă?Sunt cea mai păcătoasă,şi m-a pedepsit Dumnezeu?","   Să ştii matale,că bolile de genul acesta,de la farmece,le îngăduie Dumnezeu oamenilor pentru trei motive:pentru păcate;pentru întărire în credinţă;pentru descoperirea credinţei la alţii. Omul bolnav vede şi simte pe pielea lui cum diavolul nu suportă anumite rugăciuni ale preotului,anumite momente din Slujbă,şi aşa se întăreşte bolnavul în credinţă,vede că există şi Dumnezeu şi diavol. Dacă nu deranjezi pe diavol,el nu-ţi face nimic.Când te rogi,când posteşti,când faci ceva pentru Dumnezeu se supără.

Ceilalţi oameni care-l văd pe cel bolnav cum reacţionează la rugăciuni se miră,se înfricoşează,adică li se descoperă şi lor credinţa prin ceea ce văd.. Pe vremea când încă mai slujea la Sfântul Altar,a venit la părintele o ţigancă cu un copil care lătra. Părintele a învăţat-o să ţină posturi negre:luni,miercuri şi vineri,să stea la dezlegările pe care le făcea dânsul:dezlegări de blesteme şi Moliftele Sfântului Vasile şi să participe la Sfântul Maslu în aceste zile. Băiatul bolnav avea vreo 9 ani.

Făcea ţiganca metanii la racla Sfântului Calinic şi plângea să-l facă sănătos.Când ieşea părintele cu Sfânta Evanghelie la Liturghie sau cu Sfintele Daruri,copilul lătra,când se săvârşea jertfa în Altar,iar lătra şi după câteva săptămâni de rugăciune şi posturi negre,copilul s-a făcut sănătos.Drept mulţumire,mama copilului a dat o lumânare pentru botez cu flori frumoase în jurul ei,să fie pentru botezul unui copil sărac.

Boala băiatului venise dintr-o spaimă mare.Pe copil îl bătuse tata pentru ceva,şi el de frica tatălui s-a ascuns într-un boschet.Aici sta cu sufletul la gură de frică să nu vină tata să-l găsească,cum sta el aşa crispat,a lătrat un câine chiar acolo în spatele lui,în boschet,si de frică şi-a impropriat lătratul lui..."Părinte,am fost la o femeie care spunea că vorbeşte cu Dumnezeu. Pe tot peretele ei de la răsărit erau icoane,mi-a spus că am vrăji","Aceea nu vorbeşte cu Dumnezeu,vorbeşte cu dracul.  A pus icoanele ca să ducă în eroare pe mulţi. La carte spune:"La vremea de apoi,vor apărea multe feţe cuvioase,având numai chipul smereniei şi-i vor duce în eroare pe mulţi”.

Când omul ajunge la o vrăjitoare,se supără Dumnezeu,între om şi icoane se aşază o pânză neagră,care opreşte rugăciunile către Dumnezeu.N-ai voie să fii creştin şi să-ţi laşi icoanele în casă şi să alergi la lelea Floarea-vrăjitoarea,să-ţi ghicească.Păcatul se iartă numai cu spovedanie,canon şi împărtăşanie,când hotăreşte duhovnicul.."Parinte,de ce se despart tinerii la un an sau doi dupa ce s-au cununat?

Părinte,de vreo șase ani sunt cu o fată cu care m-am căsătorit anul trecut.Vă rog,să-mi spuneți,cum se explică faptul,că înainte de cununie ne-a înțeles așa de bine,timp de vreo șase ani,dar din momentul când ne-am cununat,relația nu mai merge,a devenit tensionată,nu ne putem înțelege,din orice motiv ne certăm,ea nu mă mai dorește,nu mă suportă și vrea să ne despărțim.Vorbește zilnic pe calculator cu un italian,iar dacă mă apropii de ea închide rapid orice conversație;ba mai mult,are grijă de fiecare dată să șteargă tot ce vorbește cu el.

Vă rog,părinte,din suflet,dați-mi un sfat și spuneți-mi ce rugăciuni să fac pentru aflarea adevărului și cum să mă comport!","Pentru că nu ați cerut de la începutul relației voastre,binecuvântarea lui Dumnezeu,prin Taina Sfintei Cununii,ci ați început viața cu păcatul curviei și ați mers așa ani la rând,un diavol(diavolul curviei) a avut de câștigat de pe urma păcatelor voastre.În momentul când v-ați cununat,l-ați fugărit dintre voi,prin Taina Cununiei,și el v-a pierdut.

Pentru aceasta,ne spune

 Părintele Ilarion Argatu,a fost degradat și batjocorit de către tartarul iadului,și a fost trimis din nou,dar și pe alții ca să-l ajute,ca să distrugă unirea pe care ați primit-o de la Dumnezeu,între voi,prin Taina Sfintei Cununii și să vă tragă din nou în jos,la păcat și să vă câștige la iad.Dacă va reuși,acest diavol,va fi reabilitat.De aceea el se luptă și se răzbună în același timp,ca să-l câștige pe cel mai slab dintre voi,să-l întoarcă la același păcat de dinainte,însă de data aceasta păcatul este mai mare,și se numește „preacurvie”,pentru că se calcă în picioare cununia pe care ați pus-o pe capetele voastre.Soția dumneavoastră,se află în acest pericol și se luptă vrăjmașul s-o câștige mai întâi pe ea,prin a cădea în păcatul preacurviei,a neînțelegerii,a urii,distrugând căsnicia cea binecuvântată.De aceea trebuie să stați de vorbă cu soția,la modul serios,cu duhul blândeții,a înțelegerii,a sfatului bun și să-i explicați ce v-am spus eu acum,ca să știe în ce pericol se află,și poate își va reveni și i se va trezi conștiința.În fiecare seară și dimineață să faceți câte șapte metanii și spuneți rugăciunea:"Doamne,iartă păcatele mele și ale soției mele și o întoarce cu dragoste către mine;alungă pe dezbinătorul căsniciei noastre de la noi,întărește căsnicia noastră cu înger păzitor puternic,ca să Te lăudăm până la sfârșit”.

     Citiți acatistul Acoperământul Maicii Domnului în zi de miercuri și Acatistul Mântuitorului și al Sfântului Ciprian, vinerea.Dacă v-ați fi cununat la Biserică de la început,și ați fi lăsat să vină copii,îndeplinind voia lui Dumnezeu,nu ați fi avut aceste probleme și ați fi avut o căsnicie fericită,întărită și binecuvântată. 

Bine că v-ați cununat,însă va trebui să luptați cu acest vrăjmaș care s-a obișnuit să stea la voi,să-l alungați și să vă salvați căsnicia,prin rugăciune,post și căință.Păcat că mai sunt tineri care fac aceeași greșeală,și nu știu de unde le vine necazul și distrugerea căsniciei lor

Sursa: 

DRACUITUL SI-NJURATUL, SUNT DE LA NECURATUL!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Bucuria mea, in viata, pe cine chemam (Dumnezeu sau diavolul), de acela avem parte si in lumea aceasta dar si in viata viitoare. Diavolul ii va spune lui Dumnezeu: “Doamne, fii drept, daca sufletul acesta ne-a chemat pe noi cat a fost in viata, da-ni-l noua, iar daca te-a chemat pe Tine sa fie al Tau”. De cate ori dracuie cineva (sau zice: fii al naibii, fii al ciorii...), il invoca pe diavol, care vine in chip nevazut fiindca este duh, si-apoi nu pleaca de langa el, pana nu-i da un necaz: se cearta cu cineva, se impidica, sparge ceva, pierde banii, ii cade celularul pe jos... Adica avem crucea la gat si diavolul pe limba?
Sunt crestini ortodocsi care injura, pe Dumnezeu, Pastele, Sfanta Biserica, Crucea..., insa, Dumnezeu ne-a averizat ca: "Pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii, vor da socoteala in ziua judecatii" (Matei 12:36).
Zice parintele Cleopa: "Ce fel de crestin mai esti, Daca zilnic dracuiesti? Om netrebnic, ticalos, De ce superi pe Hristos? Ca Satana-i ca un caine, Cand il chemi indata vine, Si de intra-n casa ta, Vai de tine, vai de ea!". Chiar se spune in popor: "Dracuie si injura ca un birjar!".
Dracuitul este un blestem, fiindca, de la diavol, este moartea. Urat ii sta la un barbat care dracuie si injura, dar la femeie este insuportabil. Iar crestinul ortodox care se da pe sine diavolului (Fir-as al dracului...; Sa ma ia dracu’...) mare putere ii da diavolului asupra sufletului sau!

Cel care injura de mama, trebuie sa stie ca in mod indirect, o injura si pe Maica Domnului, care este Prea Sfanta. Dar si mama oricarui copil este o Sfanta, fiindca i-a dat viata, l-a crescut. In loc sa dracuim si sa injuram, este corect sa zicem ca si Hristos pe Sfanta Cruce: "DUMN EZEU SA TE IERTE, CA NU STII CE FACI!" Sfantul Parinte, Arsenie Papacioc, spune asa:

“Cine-si tine limba sa nu injure, sa nu dracuie, mana sa nu loveasca si inima sa nu urasca, acela stie sa poarte crucea asemenea Domnului Iisus”. Bunica mea, in loc sa dracuie, zicea: “Sa fii al Domnului!”.

Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.

INGERUL CASEI

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



    La curățenia de Crăciun, mama s-a apucat să scoată tot din debara. Schiurile vechi ale copiilor, un aspirator de care nu se mai folosise de ani de zile, câteva jucării. Și, după ce a scos totul, a găsit si un Înger...Mare, ca la doi metri, de nu mai mult, sigur mai mult, că stătea cu capul plecat de parcă ducea tavanul în cârcă. Mama a înțepenit...Îngerul i-a spus cu glas blând:
– Nu te teme…
Ceea ce a făcut-o pe mama, să se teamă și mai mult...și ar fi strigat după tata, dacă ar fi avut glas...
Dar tata era la meci, juca România cu…cine juca ea, căci mama nu se pricepea nici la fotbal mai bine decât la îngeri...
Nu putea spune nimic, acum de exemplu ar fi vrut să-l întrebe cine e, de ce vorbește cu ea, dar nu putea articula un cuvânt, deschidea gura și nu ieșea nici un cuvânt, asta era mama după întâlnirea cu Îngerul...
Dar Îngerul îi răspundea, îi auzea glasul gândurilor foarte clar și tare, aproape asurzitor ca și când mama ar fi țipat la el, nu alta..
– Sunt îngerul casei tale..!!
Mama nu știa că are un înger in casa ei, dar nu știa nici ce caută el în debara. Îngerul i-a răspuns și de această dată întrebării nepuse.
– Nu mai aveați nevoie de mine. La început am fost în camera copiilor, când erau ei mici și-i împărtășeați Duminică de Duminică. Apoi ei au crescut, voi v-ați găsit alte preocupări Duminicile. Cât mai trăia bunica, mama ta, datorită ei am rămas totuși prin bucătărie. Ea mă pomenea de câte ori gătea. Mă ruga să iasă mâncarea bună, mai ales în ultima vreme când, din cauza bolii, nu prea își mai amintea rețetele și nu știa dacă a pus sare sau nu și, uite așa, punea sare și de cinci ori la o tocăniță, o făcea bocnă, iar apoi mă ruga pe mine să dreg mâncarea…Găteam bine împreună eu cu ea..
După ce ea a auzit chemarea și a plecat in Vesnicie, am mai stat o vreme prin hol. Mai veneau mătușile voastre pe la voi, surorile ei. Mai aduceau câte o sticluță de agheasmă sau puțină anafură. Mai lăsați și voi sa intre preotul cu Icoana...
După aceea ați renunțat și la asta și am ajuns din hol în debara..
De plecat, nu plec, fiindca nu am voie să plec..!!
E ordin de la Cel Mare !! Aici stau...Orice ar fi..!!
Mamei îi părea tare rău de Înger, dar mai rău îi părea de ei, că au așa un Înger bun si frumos, și nu au habar cum să aibă grijă de el,...chiar si câinele se bucura de mai multă atenție, era plimbat de două ori pe zi, periat, despăducheat…pe când Îngerului nu-i aruncau nici măcar ”un os de ros”, cum ar veni.
Bine, că îngerii nu au nevoie de oase și nici de despăducheri...
În acel moment din sufragerie s-a auzit strigătul plin de bucurie al tatălui..
– Goooll !!..-marcase România un gol.
Mama a tresărit la țipătul tatei, apoi s-a gândit că tot un mare GOOOOL era și-n inima ei. Nu mai putea schimba nimic din trecut...Îngerul ei din debara, prăfuit, uitat, părea fără nici o speranță.
-Nu e așa, i-a răspuns Îngerul.. Oricând mă poți scoate din debara. Nu la plimbare de două ori, în lesă, ca pe câine, ci altfel…
Mama și-a adus aminte de mama ei, de felul cum aprindea ea candela, de rugăciunea ei senină de noapte, de felul în care o găsea dimineața la rugăciune exact așa cum o lăsase la culcare, de se întreba dacă închisese vreun ochi toată noaptea. Oare o mai fi candela aceea pe undeva?
La această întrebare, Îngerul lumină cu putere. La lumina lui descoperi pe raftul de sus candela mamei ei. Doar acest simplu gest și deja Îngerul casei deja se revărsase în valuri de lumină, pe hol, prin camere , peste tot, și dintr-o dată curățenia de Crăciun părea gata făcută...
– Așa e, i-a spus Îngerul, rugăciunea e singura și adevărata curățenie..!!
De atunci înainte, Îngerul din debara s-a transformat din nou în Îngerul casei, si-a reluat locul care i se cuvenea, iar vechile și bunele obiceiuri au fost reluate ... Ce sa mai spunem de curatenie ?!?...Curatenia de Crăciun dura tot anul..!!!
La fel și bucuria ingerului si a intregii case si familii care o locuia !!!

Text preluat. Autor Ivona Boitan

joi, 7 ianuarie 2021

SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


      Bucuria mea, mare este Sfantul Ioan Botezatorul! Insusi Iisus Hristos, il numeste “Faclie”. Sa ne amintim minunile in legatura cu nasterea sa: un inger l-a vestit, o femeie stearpa l-a nascut, tatal sau a proorocit, iar pruncul s-a umplut de Duhul Sfant inainte de a veni pe lume. Un inger a spus: “Va fi mare inaintea Domnului” (Luca 1:15). 

A fi mare inaintea oamenilor nu-i un merit, dar a fi mare inaintea lui Dumnezeu este o cinste din cele mai inalte. Iar Iisus Hristos a spus: “Amin va spun, ca nici unul din cei nascuti din femeie, nu s-a ridicat mai mare ca Ioan Botezatorul” (Matei 11:11). Aceasta este culmea maririi. Sfantul Ioan Botezatorul, s-a nascut, a trait, a vorbit, a lucrat si a murit numai cu un singur scop: sa dovedeasca lumii din vremea aceea ca Iisus Hristos este cu adevarat Mesia. 

Doua piedici se opuneau ca Domnul sa fie recunoscut ca Mantuitorul neamului omenesc: Iisus era un necunoscut, Dumnezeu acoperit sub haina unui dulgher. Sfantul Ioan, inca din copilarie s-a retras din lume ca sa vesteasca dinainte ca Imparatia mesianica avea sa fie o biruinta a sufletului asupra materiei si nu a savarsit nici-o minune, pentru ca lumea sa nu-l ia drept Mesia: “Eu sunt doar glasul celui ce striga in pustie” (Ioan 1:23).

🙏 Sfinte Ioan Botezatorul, ca unul care ai mare indrazneala, roaga-te lui Dumnezeu si pentru noi pacatosii, acum in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin.
🙏 LA MULTI ANI, tuturor celor care poarta numele Ioan, Ioana, Ionica, Ioanica.
                                                                                               Preot Ioan 🛎

M I N C I U N A ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

 
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Bucuria mea, minciuna este un cuvant sau o fapta contrara adevarului. Minciuna, este personificata in cel care o nascoceste, diavolul, considerat de Mantuitorul ca ,,tatal minciunii” (Ioan 8:44). Sfantul Apostol Pavel zice: ,,Nu va mintiti unii pe altii” (Coloseni 3:9). Anania si Safira ,,au mintit lui Dumnezeu si Duhului Sfant” (Faptele Apostolilor 5:3-4), si au murit pe loc.

 Iata ce spune poetul Costache Ioanid intr-una din poeziie sale: ,, Minciuna nu-i o crima", se spune cateodata. E-un vierme mic, ce trece. Si floarea-i tot curata...” Nu, floarea nu-i curata! Un vierme nu-i ca roua. Intaia ta minciuna, aduce pe a doua. Intai, e o veriga, apoi un lant: ROBIA. Visarea trage lenea si lenea lacomia, Apare bautura, desfraul, furtisagul. Si-apoi cand deznadejdea, Trecand in graba pragul, Te faci sa-ti curmi viata sau, sa te-mbete crima, cine-a deschis zavorul? 

Doar o minciuna: Prima. Minciuna o e crima? E-o crima, orice pata! Cand vine micul vierme! Tu striga-n graba: ,,Tata!”, Prin Sangele salvarii loveste pe dusman! Alunga primul oaspe, caci ultimu-i Satan! Te rog sa nu uiti ca, mincinosii, ereticii, nelegiuitii sunt exclusi din Imparatia lui Dumnezeu (Apocalipsa 22:15). ,,Pe ucigaş şi pe viclean il uraste Domnul (Psalm 5:6). Inteleptul Solomon, spune ca Domnul uraste LIMBA MINCINOASA (Pildele lui Solomon 6:16-19). 

O minciuna, de cele mai multe ori, antreneaza un lant de alte minciuni. Altfel spus, o ,,nevinovata" minciuna va avea in consecinta un efect de ,,bulgare de zapada”. De aceea, pe cat iti sta in putere, Fii curat cu inima! Sa nu minti! Amin si Aliluia! Preot Ioan 🛎.

Rugăciune

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere salbatica te-ai hranit.
Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.
Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum.
Roaga pe Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu. Amin!

O, DOAMNE!

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


de Eliana Popa
Aș îndrăzni, Hristoase, să Te rog,
Să ne mai rabzi! Dar parcă-mi e rușine
Când îl privesc pe omul ce, deloc
Nu-și mai ridică, Doamne, ochii către Tine!
Și spini au înflorit în pieptul lor
Din care-Ți împletesc cu sârg cununi
Și cuiele se oțelesc de zor
Și iadul își trimite legiuni!
Privesc la Chipu-Ți Sfânt si mă-nfior,
De nepăsarea care-mbracă omenirea,
Iar rănile-Ți de cui și-n mine dor
Privind cum răul își întinde stăpânirea.
O, Doamne, poate ne mai rabzi un pic!
Înainte de-a deschide si ultima pecete,
Nu-s vrednic să Te rog...sunt cel mai mic
De nu strigăm acum, striga-vor mii de pietre!
Și cât de dulce ești, Mărite Doamne,
Dar câți din noi doresc să Te mai guste?
Pentru Iubirea Ta nu mai e foame
Și nici conștiință nu-i ca să ne mustre.
Dar vino, Doamne, iar cu biciu-n mâna!
Și nu-i lăsa să Te mai răstignească
Și nici cununi de spini pe cap să-ți pună
Nici Sfantu-Ți nume să îl mai hulească!
din volumul,, Cu Hristos pe drumul Crucii"

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO