Crăciunul

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

                   

"An de an vine Craciunul,
Asteptat de tot romanul,
Multi cu masa-mbelsugata,
Cati cu inima curata?"

Tu ai POSTIT, te-ai SPOVEDIT si te-ai IMPARTASIT. Minunat! Asadar, este Craciun si in sufletul tau (Iisus Hristos se naste, in mod virtual desigur si in sufletul tau, fiindca in mod real S-a nascut acum aproape 2000 de ani in Betleem-ul Iudeii), dar, stiind ca MANTUIREA NOASTRA ESTE PRIN APROAPELE, PRIN CEI DE LANGA NOI, te intreb: I-ai indemnat si pe ei la POST, SPOVEDANIE si IMPARTASANIE?

Frunzulita de mohor,
De le-ai spus si ei nu vor,
De-acum vina e a lor!

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. Har si pace sufletului tau.

SARBATORILE DE IARNA CU BUCURII DUHOVNICESTI! LA MULTI ANI cu SANATATE SI MANTUIREA SUFLETULUI!
                                                                                                                     Preot Ioan.