Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
Răspuns:
Cuvântul evreiesc tradus „bârfitor” în Vechiul Testament este definit ca „unul care dezvăluie secrete, unul care poartă poveşti sau unul care calomniază”.
Un bârfitor este o persoană care deţine informaţii privilegiate despre oameni şi care începe să dezvăluie aceste informaţii altor persoane care nu au nevoie să le cunoască. Bârfa se diferenţiază de răspândirea de informaţii prin ceea ce stă în spatele ei, adică intenţia. Bârfitorii au ca scop zidirea imaginii lor prin „zugrăvirea” altora ca fiind răi şi se înalţă pe ei înşişi ca fiind un fel de deţinători de informaţii.
În cartea Romani, Pavel ne dezvăluie firea păcătoasă şi nelegiuită a omenirii, afirmând faptul că Dumnezeu îşi revarsă mânia peste cei ce resping Legea Sa. Deoarece ei au întors spatele poruncilor şi călăuzirii lui Dumnezeu, El i-a lăsat în voia minţii lor păcătoase. Lista păcatelor include bârfa şi calomnia (Romani 1:29b-32).
Vedem din acest pasaj cât de grav este păcatul bârfei şi acest păcat îi caracterizează pe cei ce sunt sub mânia lui Dumnezeu.
Alt grup care era cunoscut (şi este şi azi) pentru faptul că se complăcea în păcatul bârfei, este grupul văduvelor . Pavel avertizează văduvele care au obiceiul de a bârfi şi a lenevi. Aceste femei sunt descrise ca „bârfitoare şi ocupate cu umblatul din casă în casă, vorbind ce nu trebuie” (1 Timotei 5:12-13). Deoarece femeile au tendinţa să petreacă mult timp una în casa alteia, ele aud sau observă situaţii care pot fi denaturate, mai ales când sunt spuse repetat. Pavel afirmă că obiceiul de a umbla din casă în casă vine din lipsa de ocupaţie. Mâinile inactive sunt atelierul de lucru al diavolului, iar Dumnezeu ne avertizează să nu lăsăm inactivitatea sau lenea să intre în viaţa noastră.”Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse, şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci .”(Proverbe 20:19).
Femeile cu siguranţă nu sunt singurele găsite vinovate de bârfă. Oricine se poate face vinovat de bârfă pur şi simplu repetând un lucru confidenţial auzit. Cartea proverbelor are o listă lungă de versete ce acoperă pericolele bârfei şi a suferinţelor produse de ea. „ Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.” (Proverbe 11:12-13).
Biblia ne spune că „Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni” (Proverbe 16:28). Multe prietenii au fost destrămate după o neînţelegere care a început cu o bârfă. Cei ce dobândesc un astfel de obicei nu fac altceva decât să întărâte, să provoace necazuri şi mânie, amărăciune şi suferinţă între prieteni. Trist, dar unii rămân în obiceiul bârfei şi caută ocazii să-i distrugă pe alţii.
Când astfel de oameni sunt confruntaţi, ei neagă afirmaţiile şi răspund cu scuze şi explicaţii. În loc să admită că au greşit, aruncă vina pe alţii sau încearcă să minimalizeze gravitatea păcatului. „Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă pâna în fundul măruntaielor” (Proverbe 18:7-8).
Aceia care îşi păzesc limba, se păzesc de necazuri (Proverbe 21:23). Aşadar, să ne păzim gura şi să ne înfrânăm de la păcatul bârfei. Dacă ne încredinţăm pornirile fireşti în mâna Domnului, El ne va ajuta să rămânem neprihăniţi. Fie ca noi toţi să ascultăm învăţăturile Bibliei despre bârfă şi să ne ţinem gura închisă când trebuie şi s-o deschidem când este de folos.
__________________
Bârfa este doar una dintre multele fapte rele ale limbii. Biblia vorbește printre altele și despre defăimare, minciună, vociferare, vorbire de rău și vorbe rușinoase.
În Proverbe 18.21 ni se spune că moartea și viața stau în puterea limbii. Cei cărora le place să-și folosească limba îi VOR MÂNCA ROADELE, indiferent dacă sunt bune sau rele. Fiecare dintre noi poate alege CE ROADE VA MÂNCA. Din păcate, inima noastră este înclinată să facă răul și, fără intervenția Duhului Sfânt nu ne rămâne decât SĂ MÂNCĂM ROADELE CELE RELE.
În Proverbe 12.18, limba care vorbește ușuratic și rănește cu străpungerea unei săbii este pusă în contrast cu limba înțelepților care aduce vindecare.
VORBIREA TA RĂNEȘTE SAU ADUCE VINDECARE?
Iacov compară limba noastră cu un foc care nu poate fi îmblânzit. El spune că limba este UN RĂU CARE NU SE POATE ÎNFRÂNA, ESTE PLINĂ DE O OTRAVĂ DE MOARTE.
Dragostea Sa poate să ne umple inima. Cuvântul Său ne poate transforma mintea.
Numai atunci când inima noastră este curățită și transformată putem începe să aducem roade bune. Dumnezeu poate folosi limba noastră pentru a aduce altora vindecare și pentru a rosti adevărul Său curat, fără nicio rușine.
Proverbe 18.21:
Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește îi va mânca roadele.
*Proverbe 12.18:
Cine vorbește în chip ușuratic, rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare.
*Iacov 3.6-10:
Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei.
Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc, și au fost îmblânzite de neamul omenesc, dar limba nici un om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru, și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.
Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei!
*Iacov 3.14:
Dar, dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului.
*Efeseni 6.19
și pentru mine, ca ori de câte ori îmi deschid gura să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscut cu îndrăzneală taina Evangheliei
_______________
Ai fost vreodată ținta bârfelor nefondate în locul în care lucrezi?
Ți-a fost pusă la îndoială reputația din cauza unor fapte sau vorbe care ți-au fost atribuite pe nedrept?
Te-ai destăinuit vreodată celui mai bun prieten crezând că te vei putea baza pe discreția acestuia și să constați a doua zi cătoți colegii îți zâmbesc cu subînțeles?
Bârfele la locul de muncă sunt greu de controlat. Dacă vrei să afli,, noutățile” din spațiul în care lucrezi mergi si bea-ți cafeaua alături de colegi sau ieși la iarbă verde cu,, gașca”. Garantat vei fi pus la curent cu intimitățile și aventurile amoroase ale colegilor, cu salariile pe care le credeai confidențiale, dar le știe toată lumea precum și cu avansările sau concedierile care urmează. Bârfa își găsește terenul fertil în companiile în care e încurajată la nivel de management sau acolo unde există disfuncționalități în circulația informației. Există angajați pe diferite trepte ierarhice care transmit fragmentat informația crezând că astfel le crește influența și puterea.
Informația incompletă duce la speculații și creează premisele diluării și deformării acesteia.
Cum îi recunoaștem pe bârfitori?
• Folosesc expresii de genul: hai să-ți spun una tare…, îți spun da’ nu știi de la mine…, ca să fiu sincer…, n-o să-ți vină să crezi…, știu că sună ciudat…, te asigur…, crede-mă pe cuvânt că… • De obicei sunt lingușitorii șefilor și le fac mici servicii care nu au nimic de a face cu munca propriu-zisă. • Își schimbă poziția după cum bate vântul. • Pot folosi un ton misterios, dezinvolt sau indignat în funcție de situație pentru a transmite credibilitate. • Înainte de a intra în biroul șefului își corectează ținuta, își aranjează părul sau își reîmprospătează deodorantul.
Cum acționează bârfitorii?
• Spun ceva în fața voastră și altceva când nu sunteți prezenți. • Când vorbesc despre colegi intenționat uită detaliile, își aduc aminte doar părțile picante și distorsionează. • De multe ori se aliază, formează,, bisericuțe” și lansează zvonuri din mai multe direcții. • Zvonurile conțin mici adevăruri însoțite de minciuni bine ticluite și exagerate pentru credibilitate. • Dezvăluie informații particulare, neînsemnate, despre ei pentru a vă determina să le dezvăluiți intimități. • Vă împărtășesc opiniile proaste și înflorite ale celorlalți despre voi sub aparenta dorinței de a vă ajuta.
De ce bârfesc angajații?
• Se practică sau li se permite. • Au timp neocupat ori s-au format într-un mediu în care era încurajată bârfa. • Din invidie, gelozie, ură sau ca să-i discrediteze pe ceilalți. • Pentru că unora le place să se audă vorbind și asta îi face să se simtă importanți în ochii șefilor sau ai colegilor. • Deoarece bârfa e încurajată de un manager care e obsedat de control și trebuie să știe tot ce mișcă în departament. • Sau pur și simplu pentru că nu au 7 ani de acasă și pentru că au multe frustrări nerezolvate.
Cum ne protejăm de bârfitori?
• Evitați să vă puneți sufletul în palmă. Fiecare dintre noi avem un prieten foarte bun care la rândul său are și el un alt prieten foarte bun …Dacă doriți, dezvăluiți chestiuni personale care făcute publice nu vă afectează. • Dacă doriți un confesor, căutați un preot sau găsiți un prieten integru din anturajul extraprofesional. • Cereți detalii și verificați faptele înainte de a reacționa. • Evitați-l pe cel care bârfește și nu-i bârfiți voi la rândul vostru. Este expert în a descoperi ce au spus oamenii. • Ca să aflați cine vă bârfește, dezvăluiți fiecăruia dintre cei pe care îi bănuiți câte o,, informație confidențială” și apoi aveți răbdare. • Când aveți nevoie de informație folosiți două, trei surse pe care le-ați verificat ca fiind credibile.
Cum scăpăm de bârfă?
• Informația într-o companie trebuie să circule la toate nivelurile pe căi formale nu informale. Stabiliți proceduri și reguli clare în acest sens. • Nu vă așteptați să scăpați de bârfă dacă personal o încurajați. • Țineți-i ocupați pe cei care au acest obicei, trebuie să aibă tot timpul de lucru. • Puneți capăt discuțiilor care nu constau decât în bârfe răutăcioase. • Informați-vă bine și demascați-i în public folosindu-vă de fapte concrete și nu de presupoziții sau deducții. • Dacă aveți funcție de conducere angajații trebuie să știe că nu acceptați bârfa și îi disprețuiți pe bârfitori. • În momentul în care un angajat îl bârfește pe altul chemați-l imediat și pe celălalt puneți-i față în față relatându-le ce a spus unul despre altul. Garantat nu vor mai călca în biroul vostru decât pentru probleme profesionale. Se spune că:
,, o faptă rea poate fi îndreptată printr-o faptă bună, o vorbă rea nu se îndreaptă prin nimic”. Fiți vigilenți și pe fază și luați măsuri din timp. În stadiul de,, șuetă” bârfa este oarecum suportabilă, dar amplificată pentru organizații devine nocivă. Înainte de a vorbi de bine sau nu, un coleg, reflectați cu atenție.
Este benefic pentru voi?
Este benefic pentru el sau pentru colectiv? Merită consecințele?
Fie că vrem, fie că nu vrem, acest tip de comunicare informală există în organizații. Important este să nu o lași să afecteze relațiile și cooperarea în cadrul echipei.
.jpg)
Bucuria mea, binecuvantarea Domnului sa fie peste tine, cu al sau Har si cu a sa iubire de oameni, astazi si in toate zilele saptamanii care azi a inceput. Har si pace sufletului tau. Ca sa-ti trimita Dumnezeu Harul Duhului Sfant, trebuie sa ai doar ganduri bune si sa te rogi pentru toti ceilalti. Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse! Miluieste-ma Maica Domnului nostru Iisus Hristos. 
.
