Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
“Dumnezeule cel mare si laudat, Care, prin moartea cea de viata facatoare a Hristosului Tau, din stricaciune in nestricaciunea ne-ai mutat, libereaza toate simturile noastre din amortirea patimilor, punandu-le lor povatuitor bun cugetul cel dinlnauntru; si ochiul sa fie ferit de toate vederea cea vicleana, auzul nestrabatut de cuvinte desarte, iar limba curata de vorbe necuviincioase. Curateste buzele noastre, cu care Te laudam pe Tine, Doamne; fa ca mainile noastre sa fie ferite de faptele rele si sa lucreze numai cele bineplacute Tie, toate madularele si gandurile noastre intarindu-le cu Harul Tau”. Amin!
Bucuria mea, azi si in toate zilele vietii tale sa te lasi in voia lui Dumnezeu: “Faca-se voia Ta!”. Aminteste-ti cum a mers Sfantul Apostol Petru pe apa. Dar cand si-a luat privirea de la Hristos, cand s-a indoit a inceput sa se scufunde! Sa zici: Doamne, precum vrei si precum stii miluieste! Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul mainilor tale.
Amin si Aliluia!
Preot Ioan
.
