POVESTIRI DUHOVNICESTI

de la Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos

AŞA NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC!

Într-o zi, aşteptam trenul în gară. După câteva minute văd că se apropie de mine o femeie, şi după ce a luat binecuvântare, m-a întrebat de la ce mănăstire sunt. Apoi, după ce am vorbit puţin, mi-a povestit cum s-a  întors ea la Dumnezeu. În timp ce lacrimile au început să-i curgă, mi-a zis: „Părinte, eu am fost atee şi membră de partid. Lucram la un birou şi nu voiam să aud de Dumnezeu. Îmi plăcea să-mi trăiesc viaţa. După o perioadă de timp, m-am îmbolnăvit şi am ajuns într-o stare critică. Aveam un fel de paralizie psihică şi nu mai puteam face nimic. Trebuia să fiu îngrijită ca un copil. Această stare m-a dus la deznădejde. Într-una din zile n-am mai rezistat şi m-am hotărât să mă sinucid. Mi-am ridicat ochii minţii spre cer şi am zis: «Doamne, dacă într-adevăr exişti, Tu poţi să mă scapi, altfel îmi voi curma viaţa, aşezându-mă pe linia ferată şi aşteptând primul tren. Aşa nu mai vreau  să trăiesc!».  S-a  întâmplat  ca  acest  tren  să fie  acceleratul Iaşi-Timişoara. Zicând aceste cuvinte, m-am dus la o distanţă oarecare de gară, ca să nu fiu văzută de nimeni şi m-am aşezat pe linia ferată, întinsă pe şine, cu faţa în sus. După câteva clipe, a venit acceleratul cu toată viteza, şi când s-a apropiat de mine, l-am văzut că s-a ridicat la jumătate de metru deasupra mea şi a trecut tot trenul prin aer. După ce a trecut, mi-am dat seama de minunea care s-a petrecut cu mine şi
m-am cutremurat. Am rămas vie şi nevătămată. Am început să plâng în hohote, şi, sculându-mă, m-am dus acasă. De atunci, m-am făcut sănătoasă şi m-am apropiat de Dumnezeu”.

GRADINA MAICII DOMNULUI


Întorndu-mă odată de la Tesalonic spre Sfântul Munte, m-a dus cineva  cu  maşina  până într-un  sat,  iar  de  acolo  aşteptam  să iau autobuzul. Un bătrânel care trecea pe acolo, nd m-a văzut, m-a întrebat de unde sunt, iar eu răspunndu-i, mi-a zis:
Ei,  părinte,  mare  grijă are  Maica  Domnului  de  Sfântul
Munte!
Ştiu! Am simţit şi eu ajutorul ei, i-am spus eu.
Uite, zise el, cu ani în urmă, ministrul cultelor de aici, din
Grecia, a vrut să viziteze Sfântul Munte. Cu toate că i s-a spus că
nu are voie să intre pentru că este femeie, ea nu a ascultat şi a
hotărât ca peste două zile să intre în Sfântul Munte. Însă cu o zi
înainte s-a îmbolnăvit grav, şi, după câteva zile, a murit. Altădată,
cineva tot cu o funcţie mare a vrut să intre în Sfântul Munte ca să
impună ceva nepermis. Când a ajuns în portul Uranopolis, i s-a
făcut dintr-o dată rău, şi în scurt timp a murit.
Vezi, părinte, că nu lasă Maica Domnului pe nimeni să facă
rău Grădinii ei?
Ai  dreptate,  bunicule!  Şi-ţi  mulţumesc  pentru  cuvintele
frumoase. Maica Domnului să te aibă în pază! Slavă frumoasei
noastre Împărătese!

Postări populare de pe acest blog

" Te caut, Doamne, nu Te simt, dar Te întâlnesc mereu "

SĂ-MI SPUI TU, DOAMNE!

TAINA IERTARII PĂCATELOR

AICI -CANTARI BISERICESTI- LITURGICE

DESPRE IUBIRE, MILĂ SI MILOSTENIE