Am să-i spun totul lui Dumnezeu!

Nu rata acest mesaj blog!

Băieţel de trei ani, pe moarte: Am să-i spun totul lui Dumnezeu!



Pe internet circulă poza unui băieţel de trei ani, care,
plângând, ar fi zis “Am să-i spun totul lui Dumnezeu!” şi care, după
aceea, ar fi murit din cauza rănilor, pe vreo masă murdară de spital din
Siria.

Diverse siteuri au comentat incidentul încercând să atragă
atenţia asupra crimelor uneia sau celeilalte părţi implicate în
conflictul sirian. Bashar Al Assad care îşi omoară oamenii, sau
militanţii sirieni, care nu sunt deloc mai puţin ticăloşi, SUA care a
ajuns să sprijine (a câta oară) militanţii Al Qaeda, Rusia care ţine
totul în şah, etc.

Dar nu-i aşa. Adevărul este că lumea a ajuns o ladă de gunoi.

Lideri de religii care omoară în numele lui Dumnezeu. Femei
gravide împuşcate în concursuri între lunetişti în Siria, crimele
împotriva cecenilor comise de Rusia, crimele armatei americane din Irak,
atrocităţile comise de ruşi la Katyn, Holodomorul, Holocaustul,
recoltarea de organe pe viu a Chinei de la prizonierii Falun Gong
închişi în lagăre de muncă (care continuă şi acum), violurile comise în
masă de dictatorii din America de Sud, Vietnam, masacrele comise de
arabi asupra femeilor şi copiilor în Sudan, crimele împotriva civililor
comise de armate, crimele împotriva societăţii, comise de politicienii
de pretutindeni.

România nu stă nici ea prea grozav. Condamnaţi politic omorâţi
cu miile de comunişti, sutele de mii de informatori ai Securităţii,
copii morţi la Revoluţie pe care s-a fondat gluma numită România post
decembristă, politicienii care mint, înşeală şi fură cu sânge rece de la
oameni deja săraci. Corupţie prin care nici nu mai poţi vedea lumina.
Copii mâncaţi de câini pe stradă. Mafioţi care evacuează spitale şi care
taie munţi întregi de păduri.

Peste tot o necinste groasă, otrăvitoare, nesimţită şi violentă.
O ploaie de crimă, născută din lăcomie besmetică şi crescută la umbra
nepăsării crase a oamenilor, a ignoranţei care ne înghite. Un şir lung
de samavolnicii şi tot atâtea pete pe obrazul umanităţii. Adică al
nostru.

Când un costeliv plin de sânge, de trei ani, ne strigă o
asemenea frază, Timpul Însuşi ar trebui poate să se oprească puţin în
loc, şi noi odată cu el. Să-i onorăm inocenţa şi suferinţa. Să ne
examinăm în oglindă, aşa cum suntem – acoperiţi de frică, minciuni,
trădări. Ne place ce vedem? Unde suntem? Încotro mergem? Mai avem mult
până putrezim de tot?

Poate faptul că poza a ajuns virală pe internet este un semn că puştiul s-a ţinut de promisiune.

Poate că strigătul lui este una dintre ultimele şanse care ni se dau.




Doamne cand ai creat Tu toate acestea ,te gandeai unde se va ajunge??!!

http://ro.netlog.com/go/explore/videos/videoid=...- linkul catre clipul genial

Postări populare de pe acest blog

Postul fara rugaciune nu ne apropie de Dumnezeu

CATEVA PROOROCII DESPRE SFARSITUL LUMII

Cât putem ierta?

Care e rugăciunea primită de Dumnezeu?

AICI -CANTARI BISERICESTI- LITURGICE