DOAMNE, CUM SA-TI MULTUMESC?

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   In ce zori de zi si astazi m-am trezit,
"Si ce? Doar te-ai trezit de-atatea ori!",
Si totusi, cat pot fi de fericit:
Pe mine Domnul astazi m-a trezit,
 Dar altii au sfarsit cu viata lor.

   Si azi imi bate inima frumos,
 "Si ce? Doar altceva, oricum, nu stie!",
 Si totusi, cat pot fi de bucuros,
Ca inima imi bate azi frumos,
Cand altora li-i slaba si pustie.

   Si  azi aud cum pasari ciripesc,
"Si ce? Le-auzi de fiecare data!"
Si totusi, Doamne, cum sa-Ti multumesc,
Ca pot s-aud cum pasari ciripesc,
Cand altii n-au s-auda niciodata.

   Si astazi pot vedea un cer senin,
"Si ce? Ce ti se pare-asa feeric?",
 O, minunat e-acest cadou divin,
Sa pot vedea si azi un cer senin,
 Cand altii vad o lume de-ntuneric.

   Si azi ma bucur iarasi sa trudesc,
 "De ce? E-o noua zi din cele grele!",
 Si totusi, Doamne, eu iti multumesc,
Ca doua maini m-ajuta sa muncesc,
 Cand altii nu se pot sluji de ele.

   Si azi ma bucur iarasi sa alerg,
"De ce? E-o noua zi obositoare!"
 Eu totusi mult ma bucur sa-nteleg,
Cat sunt de fericit ca pot sa merg,
Cand altii nu se-ajuta de picioare.

   Si azi sunt fericit ca esti cu mine,
Ca sufletul nu mi-e nicicand pustiu!
Iti multumesc ca pot sa fiu cu Tine,
Ca-mi dai putere sa inving suspine,
 Cand altii nu Te vad si nu Te stiu..."

sursa mail

SĂ ARUNCE PRIMUL PIATRA!!!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Tu, cel care vezi păcatul și-l urăști pe păcătos,
Ia aminte și învață de la Domnul tău, Hristos
Care-a spus cu Sfânta-i gură, apărând pe desfrânata:
„Cel ce-i fără de prihană, să arunce primul piatra!"

Dacă El n-a pedepsit-o pentru fapta ei văzută,
Nelăsându-i să-mplinească, după Lege-a ei osândă,
Cum poți tu, iubite frate, ce te crezi mai virtuos
Să te-nalți cu judecată chiar deasupra Lui Hristos?

Ce-a oprit cu Sfânta-i mână pe acei ce țineau piatra
Să lovească pe femeie, să-mplinească judecata...
Scris-a pe nisip păcatul, fiecărui ce-o hulea
Și lăsând cu toții piatra, au fugit din fața Sa.

Pentru unul care strigă mai cu ură decât toți,
Se apleacă și privindu-l, Domnul scrie simplu: „Hoț!"
Pentru toți ce țineau piatra, scris-a cu degetul Său:
„Ucigaș", „tâlhar", „fățarnic", „hulitor de Dumnezeu".

Vinovați suntem de-a valma și părtași la fapte rele,
Că și astăzi L-am ucide și i-am da oțet și fiere
Căci în lumea asta mare, încă nu s-a mai aflat
Nici un om la fel ca Domnul, fără vină și păcat.

Că femeia de-i iubită, poate n-ar mai desfrâna,
Iar bogatul de se-ndură, hoțul poate n-ar fura,
Nici credința nu ne-am pierde, dac-am cerceta Scriptura
Cleveteala am opri-o, dacă ne-am închide gura.

Cerșetori n-ar fi în lume, dac-am împărți din hrană
Nici copii uciși în pântec, dac-ai vrea să-ți spună: „Mamă!"
Nici bețivi, nici desfrânate, nici un om al nimănui,
Dacă te-ai opri să afli și să vezi necazul lui...

Nici bătrâni plângând amarnic în căsuța lor umilă
Dacă fiii lor, azi domni, ar simți un pic de milă
Și-ar veni iar la căsuța cu muscate în pridvor,
Cu o pâine și un zâmbet, ostoind al mamei dor.

Și copiii ar fi mai veseli și cu ochii mai senini
Dacă n-am munci departe, rătăcind printre străini,
Și nici noi n-am plânge singuri, când vedem că pentru bani
Am plecat lăsând în urmă ai copilăriei ani...

Am ajuns ca din mândrie să ne judecăm și Sfinții,
Să uitam învățătura ce-au avut-o și părinții,
Care au păstrat în suflet neatinsă, neschimbată
Sfânta lor credință-n Domnul și o dreaptă judecată.

(Versuri: Eliana Popa)