sâmbătă, 4 februarie 2017

SĂ NU JUDECĂM PREOȚII !

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

In anul 1954, am fost invitat la Bucuresti la un profesor universitar, Alexandru Mironescu, sa vorbesc intr-o sala, unde erau peste 50 de persoane, numai ministri, generali, colonei, profesori, doctori, ingineri , farmacisti, numai oameni din clasa de sus. Era si parintele Daniil Tudor. El a aranjat ca sa predic, impreuna cu parintele Benedict Ghius si parintele Petroniu Tanase.
Dupa ce-am intrat acolo, intalnirea religioasa a inceput, asa cum se cuvenea, cu rugaciune. La un moment dat, se ridica o doamna si spune :
- Prea Cuvioase parinte, eu nu pot pune in aceIasi cantar pe toti preotii !
- Dar cine esti dumneata de cantaresti preotii ? Ai stat pe scaunul lui Hristos ?
- Dar, Prea Cuvioase, parintele cutare-i sfant, parintele cutare, care a fost la inchisoare, a fost un sfant, dar ceilalti preoti care nu poarta uniforma, care se barbierese, care fumeaza, eu nu-i pot pune in acelasi cantar.
- Dar, cine ti-a dat voie sa-i pui in acelasi cantar dumneata si sa cantaresti preotii ? Ca n-ai voie sa cantaresti pe nimeni, ca zice asa Scriptura : Nu judecati, si nu veti fi judecati ( Matei 7, 1 ). Eu pe nimeni n-am voie sa judec, pentru ca judecatorul nostru este Hristos.
- Vreau sa va spun, ca eu mi-am pierdut evlavia la unii preoti si eu cred ca n-au toti acelasi har.
- Rau ai gandit ! Dumneata trebuie sa stii e daca ar fi asa cum zici, n-ar mai fi preoti pe fata pamantului, fiindca toti gresesc. Dar nu-i asa. Zic Sfantul Ioan Gura de Aur : " A preotului este numai a deschide gura, si harul lucreaza ".
De vei vedea preot beat, cazut in sant, du-te si-i saruta mana si indata te-ai umplut de harul lui Dumnezeu ! Ca nu se amesteca niciodata pacatele lui cu harul lui Dumnezeu, care l-a luat la hirotonie, ca atunci n-ar mai fi har. Preotul nu lucreaza in virtutea sa personala, ci in virtutea harului care l-a primit. Daca n-a fost vrednic, la judecata ia mai mare munca decat crestinii, ca cei tari, tare se vor cerca; caruia i s-a dat mult, mult se va cere; si mai mult va fi batuta sluga aceea care a stiut voia, decat cea care n-a stiut ( Luca 12,48 ).
Dar acest lucru este al lui Hristos, nu-i al tau. Noi ne plecam harului lui Dumnezeu, ca ai auzit ce a spus Mantuitorul la popor. El, ca Dumnezeu, ii mustra pe carturari si pe arhierei, dar poporului nu i-a dat voie sa-i mustre. Ai auzit ce-a spus ? Pe scaunul lui Moise si al lui Aaron au sezut carturarii si fariseii, arhiereii si preotii; tot ce va invata ei sa faceti, sa faceti, ca ei legea lui Dumnezeu invata, dar dupa faptele lor sa nu faceti, ca ei zic si nu fac (Matei 23, 2-3).
Evanghelia iti da voie sa faci ce zice preotul, cand te invata de bine, iar daca vezi la el ceva ca nu-i bun, nu face. Mantuitorul spune asta. Pentru ca el are sa dea seama inaintea lui Dumnezeu daca n-a facut, si eu am sa dau seama inaintea lui Dumnezeu, daca am auzit un cuvant bun si nu l-am facut.
Dar nu le-a dat voie sa judece, pentru ca harul lui Dumnezeu nu se duce de la preot, numai daca ai auzit ca l-a caterisit. Si cand este caterisit, inca darul nu se ia. Atunci este ca un soldat care are la dansul sabie, are pusca, are pistol, dar n-are voie sa le foloseasca, ca i se ia numai administrarea harului, nu harul lui Dumnezeu, numai lucrarea harului. El, in ziua judecatii, tot ca preot se va judeca.
Ia sa va dau un exemplu : Pune dumneata intr-un castron de marmura un pumn de galbeni de aur si pune si cenusa. Ia o caldare de apa si toarna peste ei. Ce se intampla cu cenusa ? S-a amestecat aurul cu apa ? A intrat cenusa in aur ? N-a intrat. Aurul este alta fire si cenusa alta.
Dupa cum nu se amesteca aurul cu cenusa, asa nu se amesteca la preot pacatele lui cu harul care este dat de la Dumnezeu, macar de ar fi el cat de pacatos.

vineri, 3 februarie 2017

VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


De mai multe ori mi s-a cerut părerea în privința modului în care ar trebui să se îmbrace femeile atunci când merg la slujbele din biserici. Uneori am perceput în întrebarea pusă un ton de agresivitate, ca și cum răspunsul ar fi deja cunoscut, dar se căuta un argument în plus pentru atacarea vreunei femei DEJA JUDECATE ȘI OSÂNDITE LA CALOMNIE.. "Vezi, și preotul cutare a spus la fel"!
Deci iată răspunsul meu la această problemă. Mai întâi vreau să amintesc principiul de bază al creștinismului: "Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiți unii pe alții". Deci și.. unele pe altele! Că dacă vrem să găsim defecte, le găsim și noi la alții, dar le vor găsi și alții la noi..
Cum să ne îmbrăcăm? Problema se învârte în jurul baticului: este obligatorie, sau nu purtarea lui? Sincer vă spun: nu-i treaba mea! Era o modă acoperirea capului la femei, se vede că acum nu mai este.. Și Sfântul apostol Pavel scria ca femeile să își acopere capul "pentru îngeri"! Dar tot el scrie că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung.. Și câți sfinți nu avem cu părul lung?
Probabil când femeile își acopereau părul capului, creștinii erau atât de curați la suflet, încât se sminteau și la vederea unui păr frumos și lung.. Dar acum, la câte vezi toată ziua pe stradă și la televizor, părul femeii nu mai impresionează pe nimeni! Deci pentru mine femeia ori are batic, ori nu are, tot aia e.
Altele sunt riscurile: îmbrăcămintea provocatoare, fusta scurtă, pantalonii mulați, decolteurile, spatele gol, acestea ar putea stârni reacții de natură ne-bisericească în bărbați, provocând sminteală. De asta mergem la biserică?..
Femeia trebuie să cunoască bine motivul pentru care merge la sfânta biserică. Dacă vrea să-și ia drăcușorul vanității cu ea, n-are decât. Dacă pleci de-acasă cu ideea de a place bărbaților, nu știu ce har vei mai primi de la Dumnezeu.. Ceea ce cauți, asta vei găsi. Har cauți, har găsești. Admirație cauți, admirație găsești. Dar nu te-aștepta să le primești pe-amândouă!
Eu personal recomand o vestimentație cât mai feminină: de preferat fusta înintea pantalonilor. Pantalonii dacă sunt, să fie largi, ca să ascundă formele trupului. Decolteurile sunt interzise, fustele scurte la fel. Femeia când merge la biserică să aibă atitudinea pe care o are atunci când iese "până la piață". Atunci nu-i pasă de impresia pe care și-o fac bărbații despre ea! La fel să meargă la biserică. Să-i pese ce crede Dumnezeu, în fața Căruia se va prezenta, despre ea!
Decență și smerenie în biserică. În rest, cu batic, fără batic, vedeți voi.. Nu baticul vă va aduce Împărăția lui Dumnezeu, nici lipsa lui iadul.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Preotul Sorin Croitoru din Italia

marți, 31 ianuarie 2017

...IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!...

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Sfantul Parinte Arsenie Papacioc a fost intrebat de cineva: "Parinte, daca L-ai vedea acum pe Iisus Hristos, in fata Sfintiei tale, ce i-ai spune?" Parintele a raspuns: "I-as spune asa: IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!" Sa zicem si noi rugaciunea aceasta, cat mai des posibil. Cand inspiram aerul in piept sa zicem: IISUSE, IISUSE (cu gandul la El), iar cand expiram aerul sa zicem: IARTA-MA, IISUSE! Aceasta este de fapt "Rugaciunea mintii" sau "Rugaciunea lui Iisus", in forma prescurtata. Pe aripile rugaciunii Dumnezeu Se coboara in sufletele noastre si tot pe aripile rugaciunii, noi ne urcam la Dumnezeu. 
                                                                                                                                     Preot Ioan

ESTE FOARTE BINE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Se spune despre un rege african că avea un prieten foarte bun din copilărie. Acest prieten era creştin şi avea obiceiul ca, indiferent de situaţia în care se afla, bună sau rea, să spună cu seninătate şi fără să se mânie: "Este foarte bine! Aşa e voia Lui Dumnezeu!" Într-o zi, amândoi se aflau la vânătoare. Prietenul încărca şi pregătea armele pentru rege.
Dintr-o greşeală, o armă s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Prietenul regelui, nefiind deloc mişcat de întâmplare, a zis ca de obicei: "Este foarte bine! Aşa e voia Lui Dumnezeu!" Enervat, regele a răspuns: "Nu, nu e bine deloc!" şi a poruncit ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare. Peste un an, regele, vânând într-un teritoriu străin, a fost capturat de canibali şi dus în satul lor. L-au legat de un proţap şi se pregăteau să-l "prepare". Pregătindu-se să aprindă focul, unul dintre canibali a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţioşi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. Prin urmare, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasă, regele şi-a amintit de întâmplarea de la vânătoare când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, ordonă să fie eliberat prietenul lui.
- Ai avut dreptate, i-a spus prietenului proaspăt eliberat. A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului. Şi a început să-i povestească păţania cu canibalii.
 - Îmi pare foarte rău că te-am trimis la închisoare atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru.
 - Nu, a replicat prietenul, este foarte bine! Aşa a fost voia Lui Dumnezeu!
 - Ce vrei să spui cu asta: Este foarte bine?!? Cum poate fi bine să-ţi trimiţi prietenul la puşcărie un an?
 - Dacă n-aş fi fost în puşcărie, aş fi fost cu tine şi, eu neavând nici un cusur trupesc, mă mâncau sigur canibalii, aşa că... este foarte bine! Aşa a fost voia Lui Dumnezeu!

duminică, 29 ianuarie 2017

O PIERDERE ATAT DE MARE...

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...



La ce-mi foloseste oare
Viata asta trecatoare?
Dacă mi-o petrec in rău,
Departe de Dumnezeu?

La ce-mi foloseste, frate,
Să am bani să am de toate,
Cand nimic nu voi lua,
Din lume cand voi pleca?

La ce-mi foloseste mie
Să am mare bogatie,
Cata vreme eu traiesc
Far` de Fiul cel Ceresc.

De-as avea toata stiinta,
Dar de-mi va lipsi credinta,
In zadar m-am ostenit,
Caci nimic n-am folosit.

Dar eu stiu ca toate-s bune,
Atunci, cand prin rugaciune,
Mă apropii tot mereu,
De prea Bunul Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

SUFLETUL OMULUI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

                                                            "VIATA TRECE CA SI ROUA,
                                                                CA UN VIS INSELĂTOR,
                                                              REPEDE SE IA PERDEAUA,
                                                                CĂTRE VEACUL VIITOR!"




                                                                SUFLETUL OMULUI
Sufletul omului, este real, viu, rational, simplu, imaterial, vesnic si pentru o vreme se salasluieste intr-un trup organic, dandu-i acestuia putere de viata, de crestere, de simtire si de nastere de copii. "SUFLETU-I O TAINA, VIATA E UN VIS, SUFLETELOR BLANDE, RAIUL E DESCHIS!".

Un medic a intrebat in batjocură un preot: Sfintia ta, porti numele de păstor de suflete, dar ai văzut vreodată un suflet??? Cu ochii acestia trupesti, NU!, a raspuns preotul. Dar l-ai auzit? NU! Dar l-ai gustat? NU! Poate l-ai mirosit? NU! Dar l-ai simtit? DAAA, l-am simtit!

Si medicul a zis: Deci, din cele 5 simturi, 4 vorbesc impotriva sufletului. Ce să credem? Atunci l-a intrebat preotul: Dumneata ca medic ai vazut vreodata durerea??? NU, a zis medicul, n-am vazut-o! Dar ai auzit-o? NU! Poate ai mirosit-o? NU! Dar ai gustat durerea? NU! Ai simtit cumva durerea? DAAA, am simtit-o si inca foarte tare! Va sa zica, din cele 5 simturi, 4 vorbesc impotriva durerii. Ce sa credem? Atunci medicul a spus: Parinte, abia acum am inteles ca nu totul poate fi vazut, gustat, pipait, mirosit...
                                                                                    Preot Ioan.



Marturia doamnei Livia Radu, o crestin ortodoxă, care a fost in moarte clinică:

1. In momentul in care ai murit, nu mai exista ''nu vreau'', nu-mi place'', ''nu doresc'', ci esti PRELUAT impotriva voii tale si dus acolo unde meriti.

2. Dupa moarte, ti se deschid ochii mintii, asa ca la Sfinti si vezi creatia Domnului, vezi cat de mare si cat de necuprins este Dumnezeu si ca fiecare dintre noi este un nimeni.

3. Daca sufletul nu este curat si nu l-a cunoscut pe Domnul aici pe pamant, nici dupa moarte n-o sa-L vada. SUFLET CURAT, inseamna un suflet cu pacatele spovedite si ispasite, un suflet fara patimi si smerit. De aceea, va indemn SA FACETI ODATA IN VIATA, O SPOVEDANIE GENERALA (adica de la 7 ani pana in ziua aceea).

4. Timpul nu este acelasi ca si cel al nostru, in sensul ca 1 minut pamantesc, inseamna 100 de ani dincolo de moarte.

5. Sa arda candela necontenit, sa faceti multa milostenie pentru cei adormiti, sa dati la manastiri sa-i pomeneasca timp de 7 ani, ca nici nu va imaginati cat sufera acolo. Toate suferintele de pe pamant sunt o gluma in comparatie cu ce e acolo.

6. Sunt foarte multi acolo in iad care toata viata au postit, au mers la Biserica. De ce sunt acolo? Pentru ca nu si-au plans pacatele. Doar lacrimile de cainta si milostenia spala pacatele. Plangeti-va aici pacatele si cereti iertare, caci acolo intr-un minut de al nostru terestru, se plange de s-ar umple Oceanul Pacific.

7. Cititi scrierile Sfintilor Parinti - ce spun ei despre mantuire. Cititi si Sfanta Scriptura. Nu va luati dupa oricine, dupa mintea voastra ca Domnul e bun si milostiv. Da, este bun si milostiv, insa este si DREPT: "Drept esti Doamne si nu exista nedreptate intru Tine".

8. A mai ramas foarte putin timp de pocainta, folositi-l sa va plangeti pacatele. Intelegeti acest lucru. Tot pamantul este blestemat iar faradelegile au depasit demult limita. Tot timpul acesta de pace il avem doar pentru pocainta. Sa plangeti si pentru cei din casa, ca rugaciunea voastra este auzita. Daca moare o ruda a ta (nespovedita si neimpartasita), lacrimile tale ii poate usura suferinta sau o poate izbavi din iad.

                                                           Iubiti credinciosi,



            TOATĂ VIATA NOASTRĂ, LUI HRISTOS DUMNEZEU SĂ O DĂM!

Să nu uităm că scopul vietii noastre crestinesti fiind MANTUIREA SUFLETULUI (Luca 19:10), trebuie să ne pregătim pentru INTALNIREA CU DUMNEZEU (Amos 4:12). Asadar, NU CONTEAZĂ DECAT UNDE PUNE DUMNEZEU SUFLETELE NOASTRE DUPĂ CE MURIM!

                                                                                                            Preot Ioan.

vineri, 27 ianuarie 2017

CÂNTECUL CEL MAI FRUMOS

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Cât mi-ar place să aud
Dintr-un nor pufos și ud
De pe cerul cel senin,
Glas de înger cristalin
Care să îmi cânte blând
(La ureche sau în gând):
"Slavă întru cei de sus,
Împăratului Iisus"!
I-aș răspunde: "Înger bun,
Ce-ai cântat și la Crăciun,
Dar și-aici la oameni jos,
Împărat e tot Hristos"!
Să cântăm cu toții deci,
O cântare până-'n veci,
Eu și îngerul, și voi,
Și pământu-'ntreg cu noi,
Cântecul cel mai frumos:
"SLAVĂ LUI IISUS HRISTOS,
SLAVĂ LUI IISUS HRISTOS!"..
amin

joi, 26 ianuarie 2017

LACRIMI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Ploua iar in noi, 
cu stropi albi si goi.
Ploua ca si cand,
Pe aripi zburand.
In jur auriu,
Intr-un albastru pustiu.
Ce lumina sumbra!
Pe langa noi umbra.
Ca pasind pe cale,
Pasii sa-i opreasca
Intalnirea noastra.
Si sa cada lin,
Pe obrazul fin,
Picuri de lumina,
Palida si fina,
Ca sa ne-amagim,
Iarasi, ca sa fim,
Ca la inceput,
Firescul din lut.

Octombrie, 26.2010 LDF


.Puterea rugaciunii pentru altul

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE..


        In Filocalie am gasit urmatoarele: 'Rugaciunea in izolare nu are efect deplin; daca ma rog singur pentru mine si nu vreau sa cer si rugaciunea altora pentru mine dau dovada de mandrie si ''Dumnezeu celor mandri le sta impotriva''. Daca nu ma rog pentru altii dau iarasi dovada de egoism, iar daca rugaciunea pentru altul nu este insotita si de rugaciunea aceluia iarasi ramane fara rezultat. Aceasta in cazul cand acela mi-a cerut sa ma rog pentru el, dar el nu insoteste rugaciunea mea cu a lui. Cand insa eu ma rog pentru altul care este inca in valurile necredintei, poate sa aiba efect asupra lui, dar cumva el trebuie sa afle ca ma rog pentru el si sa fie cat de cat transpus intr-o sensibilitate de dragostea mea pentru el. Numai insotita de iubirea a doi sau a mai multor insi, rugaciunea are efect. Rugaciunea are si un rost de unificare a persoanelor, un rost de extensiune si de sustinere a Bisericii ca o comuniune de dragoste in Dumnezeu.

Cine crede in Dumnezeu, Il are pe Dumnezeu langa el. Credinta si rugaciunea sunt semnul lucrarii lui Dumnezeu in om. Cand te gandesti la cineva esti in comunicare cu el, cu atat mai mult esti in comunicare cu Dumnezeu cand te gandesti la Dumnezeu cu incredere in El si cand ii adresezi cererile tale de ajutor.

Cine se roaga pentru altul castiga el insusi caci savarseste un act de iubire si sporeste in ea ridicandu-se la o stare superioara. Apoi se roaga si pentru sine caci prin insasi faptul ca se roaga, se pune in legatura cu Dumnezeu de la Care vine bunatate si putere. Deci rugandu-te pentru altul continuu, te rogi si pentru tine continuu si cati pot sa faca aceasta? Apoi cine poate sa-i aiba mereu in minte pe toti in mod continuu? Dar cel desavarsit ii poate avea virtual pe toti in gand. In orice caz rugaciunea cuiva pentru altul il uneste cu acela in cugetul lui. Astfel rugaciunea este un mijloc de unire intre oameni pentru ca este un mijloc de unire intre ei.'

Cat de puternica poate fi rugaciunea pentru altul? De ce anume este influentata? Cunoaste-ti exemple?

Celor care se roagă li se poate întâmpla uneori ca să simtă o dorinţă irezistibilă de a se ruga pentru cineva. M-am întrebat adeseori de ce şi iată care este răspunsul pe care cu ajutorul lui Dumnezeu l-am aflat: pentru că Dumnezeu vrea să miluiască acel suflet!

"De la aproapele vine si viata, si moartea. Caci, daca aducem folos duhovnicesc aproapelui, pe Dumnezeu dobandim si daca gresim aproapelui, lui Hristos gresim." (Sf. Antonie cel Mare)

"Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va şi secera.Fiecare să dea cum socoteşte cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună." (Sfantul Apostol Pavel, II Corinteni)

Pocăinta

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


POCĂITI-VĂ, CĂ S-A APROPIAT IMPĂRĂTIA CERURILOR! (Matei 3:2; 3:17)

.Iubiti credinciosi,



          Piatra de pe Mormantul lui Iisus Hristos din Ierusalim ne graieste ca VIATA este mai tare decat MOARTEA. Tot asa, sicomorul lui Zaheu Vamesul din Ierihon, care este verde si astazi, ne dovedeste clar ca IERTAREA lui Dumnezeu este mai puternica decat PĂCATUL NOSTRU. "Negura pacatului, Cuprinzand viata ta, Eu sunt Soare neapus, Vino la lumina mea" (Sfantul Ioan Iacob Hozevitul).

Sfantul Ioan Botezatorul si-a inceput propovaduire la raul Iordan cu aceste cuvinte: "POCĂITI-VĂ, CĂ S-A APROPIAT IMPĂRĂTIA CERURILOR" (Matei 3:2), iar Mantuitorul nostru Iisus Hristos si-a inceput propovaduirea cu aceleasi cuvinte Sfinte: "POCĂITI-VĂ, CĂ S-A APROPIAT IMPĂRĂTIA CERURILOR" (Matei 3:17). Cei mai multi oameni de pe pămant, urăsc sa audă cuvantul POCĂINTĂ, in timp ce aceia care sunt in Iad isi doresc sa-l mai poata auzi macar inca odată.

                                                                                                                            Preot Ioan.

miercuri, 25 ianuarie 2017

FII OM!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


FII OM!, ce-mparti doar bucurie,
Si nici un suflet nu dispretui,
Ce vei fi maine, oare cine stie?
De-mparti iubire, iubire vei primi!

Fii OM!, cu cel mai slab ca tine,
Tu ai mai mult ca el, poate-un talant,
Nimic din ce avem nu ne-apartine,
Si poti să pierzi usor, ce ti s-a dat!

Fii OM!, si cand rostesti cuvantul,
Să fie leac, să fie roditor,
Precum sămanta ce-o aduce vantul,
Si o sădeste tainic in ogor!

Fii OM!, si sprijin pentru fiecare,
Sădeste flori pe unde-ai să păsesti,
Fii tu, in viata lor o sărbătoare
La fel cum dai, asa o să primesti!

Dumnezeu va avea intotdeauna ceva să-l invete pe om, iar omul va avea intotdeauna ceva de invătat de la Dumnezeu. Noi toti il numim pe Dumnezeu Tată, dar El ne-ar putea răspunde: "Dacă tu ai fi fiul meu, ar trebui ca viata ta sa fie după insusirile mele, altfel, Eu nu recunosc in tine icoana Fiintei Mele".
Preot Ioan.

LA BISERICĂ VENIM

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


La Biserica venim, 
Domnului sa-i multumim, 
Pentru viata, pentru casa, 
Pentru painea de pe masa, 

Pentru floarea din gradina, 
Si a soarelui lumina,
 Pentru frati, pentru surori,
 Si parintii iubitori. 

Dumnezeu ne este Tata, 
Ne iubeste si ne iarta, 
Langa noi este la greu, 
Si ne apara de rau, 

Preotii ne dau povata, 
Cartea Sfanta ne invata, 
Credinciosi si buni sa fim, 
In genunchi sa multumim!

PACE, celor ce vin,
BUCURIE, celor ce raman si
BINECUVANTARE, celor ce pleaca!



(Valeria Morosan)

duminică, 22 ianuarie 2017

Mă numesc Dimitrie

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


”Mă numesc Dimitrie şi sunt un mare iubitor de Dumnezeu” – cuvintele unui copil de 8 ani, care îi uimeşte pe cei mari cu înţelepciunea sa.

Pasiunea mea cea mai mare este iubirea de Dumnezeu. Deci, asta înseamnă că eu voi sta în fiecare zi alături de El, rugându-mă“, sunt cuvintele unui copil de 8 ani, care îi uimeşte pe cei mari cu înţelepciunea sa. „Micul dogmatist“, cum îl numeşte părintele său duhovnic, arhim. Ciprian Grădinaru, vorbeşte cu o naturaleţe pilduitoare despre Rai şi iad, Maica Domnului, sfinţi, sfârşitul lumii.

Drumul la Sihăstria părintelui Cleopa Ilie, cu puţin înainte de începerea Postului Mare, l-a făcut pe micuţul Dimitrie N. să ia o hotărâre spontană, chiar acolo, în chilia părintelui: „O să ţin tot postul!“.


Modul categoric în care, de cele mai multe ori, acest copil îşi exprimă convingerile aminteşte de înţelepciunea unui om bătrân, care a văzut toate cele bune şi rele de pe faţa pământului. Interesul cu care caută biserica, dragostea lui pentru sfinţii lui Dumnezeu şi pentru Maica Domnului, rugăciunile de care nu se dezlipeşte nici la şcoală fac din Dimitrie cel bun, cum singur se intitulează, un exemplu de copil creştin-ortodox, pe care ar fi minunat să-l regăsim în toate familiile din ţara noastră.

„Cel mai mare păcat este să nu asculţi de Dumnezeu“

„Mă cheamă Dimitrie şi sunt un mare iubitor de Dumnezeu“, mi s-a prezentat cu dezinvoltură, în vara anului trecut, un băieţel brunet, cu ochi mari şi foarte energic. De la el am învăţat atunci, în curtea Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, că „cel mai mare păcat este să nu asculţi de Dumnezeu“. În pauzele de alergat prin iarbă, Dimitrie mi-a împărtăşit iubirea lui „pentru toţi copiii, fie ei cuminţi sau răi“: „Noi ar trebui să iubim toţi copiii. Oamenilor care nu îi pot iubi, le spun să se roage să poată iubi copiii! Eu mă rog pentru copiii săraci şi pentru toţi copiii în general, să ajungă toţi să Îl cunoască pe Dumnezeu şi să Îl asculte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.“

A trecut vara, o toamnă, o iarnă şi a venit primăvara. La 1 martie, Dimitrie a împlinit 8 ani. Mai mare cu un an aşadar, dar la fel de profund şi, totodată, copilăros. Ne-am găsit, într-o zi, timp de vorbă şi mi-a făcut plăcere să-l ascult: „Cel mai mult Îl iubesc pe Dumnezeu şi pe părintele Ciprian. Ştiaţi că părintele Ciprian locuieşte la biserică? Deci, asta înseamnă că va trebui să mergeţi la el în fiecare duminică, mai ales. Sâmbăta să vă spovediţi, ca să mergeţi duminica la Sfânta Împărtăşanie! Nu trebuie să mâncaţi nimic ca să luaţi Împărtăşanie! Părintele Ciprian este un duhovnic de-al lui Dumnezeu. El ajută oamenii prin rugăciuni.“

„Ar trebui să vă rugaţi ca să ştiţi cum e în Rai“

„Îl iubesc pe Dumnezeu în timp ce eu mă rog. Am drag de El pentru că face minuni. A făcut şi cu mine, îţi dau un exemplu: «Doamne, ajută-mă să fiu cuminte. Facă-se voia Ta.» Şi Măicuţa Domnului face minuni, dacă te rogi la ea, dar nu ascultă răutăţile“, spune băiatul de 8 ani, care poartă cu el încărcătura harului sfinţitor adunat din pelerinajele la Locurile Sfinte din Israel, din Grecia, Rusia, dar şi din ţară.

Sfinţii sunt prietenii de suflet ai lui Dimitrie. Îi iubeşte pe toţi. Are o mulţime de icoane la care se roagă mereu, aprinzând candele şi arzând tămâie. Foarte dragi îi sunt Sfântul Simon Zilotul şi Sfântul Dimitrie, cel care „a fost izvorâtor de mir şi a fost înţepat cu suliţa de turci şi i-a căzut mir în loc de sânge“.

Îndemnul la rugăciune îl repetă, fără oprire: „Nu aş putea trăi fără să mă rog. Dumnezeu ne ajută pentru toate, foarte, foarte mult. Ar trebui să vă rugaţi la El să nu vină sfârşitul lumii şi să ajungeţi în iad. În Rai este cel mai frumos. Nici nu ştiţi cum e în Rai. Ar trebui să vă rugaţi ca să ştiţi!“

La întrebarea: „Ce ar trebui să facă oamenii mari ca să fie plăcuţi de Dumnezeu?“, micul dogmatist răspunde: „Ar trebui să se comporte foarte bine şi să se roage mai mult. Satana încearcă să ne distrugă în fiecare zi, are multe planuri secrete. La început, a fost un înger, a vrut să fie mai sus decât Dumnezeu şi a căzut din ceruri şi apoi s-a ridicat răul pe pământ. Ştiţi cum putem lupta împotriva răului? Prin fapte bune şi rugăciune multă.“

„Trebuie să iubim pe toată lumea ca să ajungem la Dumnezeu“
Am ales de comun acord să încheiem revederea în casa de pe dealul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi al micuţului meu camarad. Înainte să intrăm în Catedrala patriarhală, Dimitrie cel bun mă asigură că nici la şcoală nu se desparte de rugăciune, căci „eu mă rog şi la şcoală, în gând“, deoarece „aşa Îl simt pe Dumnezeu cu mine, în rugăciune“. După ce se închină la moaştele Sfântului Dimitrie, se îndreaptă spre o măsuţă de unde alege un pix şi o hârtie albă. Silabisind, îşi scrie cu litere mari, de tipar, prenumele, alături de cel al părintelui duhovnic, fără să uite şi de membrii familiei sale. Serios, ca un om mare, duce bileţelul unui părinte slujitor de la care primeşte binecuvântarea cuvenită. La despărţire, mă îmbrăţişează şi mă povăţuieşte ca un prieten bun: „Trebuie să iubim pe toată lumea ca să ajungem la Dumnezeu“.

Articol relatat de portalul Ziarul Lumina

MUSTRAREA DUHULUI MEU DE CĂTRE DOMNUL

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...


Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Făptură, chipul slavei mele,
Răbdat-am moarte pentru tine
Iar tu slujeşti la fapte rele
Făcându-ţi chipul de ruşine!

A tale fapte prea viclene
Îmi fac mai multă pătimire,
Decât acele patru pene
Ce m-au străpuns la răstignire.

Mai lesne, Eu, răbdam cununa
Cu spinii cei usturători,
Decât să văd cum – totdeauna -
Te-asemeni celor “râmători”!

Scuipări şi pălmuiri, tu Mie
Mai rele Îmi pricinuieşti,
Prin cea deşartă vorbărie
Şi glumele cele lumeşti.

În coastă mă loveşti tu zilnic
Cu suliţa păcatelor
Şi Mă supui cu “duh năsâlnic”
La “biciuirea spatelor”.

Îmi dai hlamidă purpurie
Îmbrăcăminte de ocară,
Prin ură şi necurăţie
- Ca jidovii odinioară -

Mai mult mă amărăşte ruga
Ce-o faci în cugetări deşarte,
Decât oţetul care, sluga
Cu fiere Mi l-au dat la moarte!

Cu trestie Mă baţi la faţă
Mai rău decât la Răstignire,
Prin limba ta pizmătăreaţă
Şi prin cuvinte de bârfire.

De mântuirea ta Eu – doară -
Mai mult am însetat atunci,
Decât la arşiţa amară,
La ale Răstignirii munci!

Evreii urâtori de bine,
O dată – doar – M-au răstignit,
Iar tu prin fapte de ruşine,
Mă răstigneşt necontenit!

În temniţa de la Pretoriu
N-aveam atâta strâmtorare,
Ca intru inima ta rece,
Vicleană şi nesimţitoare!

S-a lepădat de Mine Petru,
Dar toată viaţa s-a căit,
Iar tu “Botezul Pocăinţii”
De mii de ori l-ai necinstit.

Tâlharul credincios, pe Cruce
Cu fierbinţeală Mă chema,
Iar tu fiind în ispite
Cârteşti, în loc a mă chema.

Mironosiţele, la Patimi,
Cu bărbăţie M-au urmat,
Iar tu când prigonesc credinţa
Te-ascunzi, fiind împuţinat!

Cea curvă Mă uda cu lacrimi
Ştergându-Mă cu părul ei,
Îar tu mergând la spovedire
O faci numai din obicei!

Zahei, dorind ca să mă vadă,
Urcând în dud Mă aştepta,
Iar tu venind la “Sfânta Cină”
Te trândăveşti a priveghia.

El împătrit apoi întoarce
Celor ce i-a nedreptăţit,
Iar tu măcar canonul zilnic
A-l împlini nu te-ai silit!

Zicând să vie după Mine,
Feciorilor lui Zevedei,
Ei M-au urmat lăsându-şi luntrea
Şi pe părinţii singurei.

Iar tu, fiind chemat de Mine
Prin cinul cel monahicesc,
Îţi faci de lucru cu rudenii
Urmând năravului lumesc.

Gândeşte-te cum altă dată
Mironosiţele femei,
Prin lepădarea cea de sine
Urmau cu râvnă paşii Mei!

Când Veronica, cu năframa,
M-a şters la faţă de sudori,
Întipăritu-M-am pe pânză
Cu chipul Meu pătimitor.

La fel şi tu, ştergându-ţi tina
Cu lacrima din ochii tăi,
Atuncea, Eu voi scrie iară
În tine chipul cel dintâi.

Mă roagă Prea Curata Maică,
Să fiu spre tine răbdător
Iar tu de lucrul mântuirii
Mereu rămâi nepăsător!

Veninl cel dintru păcate
Prin care tu Mă necinsteşti
Măcar acum cu lacrimi calde,
Făptura Mea, să-l îndulceşti.

Iar dacă Sfânta umilinţă
La tine n-are încă spori
Să verşi măcar prin nevoinţă
Duhovniceştile sudori!

Iar dacă zaci în suferinţă
Sau trupul ai neputncios
Măcar oftează, cu credinţă
Ca vameşul cel păcătos!

Precum am ridicat de voie
Povara Crucii, oarecând,
Şi astăzi Eu ridic povara
Păcatelor de pe pamânt.

În urma Mea pe drumul Crucii,
Aleargă vameşi şi curvari
Şi mulţi ca Simon Chirineanul,
Ridică Crucea spre Calvar.

Mărturisindu-Mă pe Mine
Mulţimea cea de Mucenci,
Îmi scaldă urmele cu sânge
Pe drumul Crucii – până aici -

Cu sărutarea cea vicleană
A Iudei mă batjocoreşti,
Când Trupul Meu îl iei spre hrană
Iar ura nu o părăseşti!

În urma Mea, pe drumul Crucii
Aleargă mii de călători
Şi mulţi, ca Simon Chirineanul,
Ridică Crucea râvnitori.

Iar cuvioşii din pustie
Şi toţi creştinii râvnitori,
Îmi scaldă urmele cu lacrimi
Şi cu mulţime de sudori.

Pe calea strâmtă şi spinoasă
Înflăcăraţi de sfântul dor,
Aleargă mulţi tâlhari şi vameşi
Iar tu rămâi nepăsător.

Aleargă cei aprinşi la suflet
Cu dorul sfintei mântuiri
Şi cu suspinuri bat la uşa
Cereştilor milostiviri.

Făptură, vino cu credinţă
Că Eu te-aştept la Cruce iar
Să-ţi dau a Mea făgăduinţă
Ca celui credincios tâlhar.

RUGĂCIUNEA "TATĂL NOSTRU"

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

In Sfanta Scriptură, in Evanghelia după Matei (6:9), Iisus Hristos ii invată pe Sfintii Apostoli si pe toti cei ce cred in El: ,,Deci voi asa să vă rugati: ,,Tatăl nostru, Care esti in ceruri, Sfintească-se numele Tău, Vie Imparatia Ta; facă-se voia Ta, precum in cer si pe pămant. Painea noastră cea spre fiintă dă-ne-o nouă astăzi; Si ne iartă nouă gresalele noastre, precum si noi iertăm gresitilor nostri; Si nu ne duce pe noi in ispită, ci ne izbăveste de cel-rău. Ca a Ta este Impărătia si puterea si slava in veci. Amin"

1. Să nu spui: "TATĂL", dacă nu te comporti zilnic, ca un fiu. 
2. Sa nu spui: "NOSTRU", daca esti egoist.
3. Sa nu spui: "CARE ESTI IN CERURI", daca te preocupa doar lucrurile pamantesti. 
4. Sa nu spui: "SFINTEASCA-SE NUMELE TAU", daca nu-l respecti. 
5. Sa nu spui: "VIE IMPARATIA TA", daca o confunzi cu succesul material. 
6. Sa nu spui: " FACA-SE VOIA TA", daca nu o accepti cand e dureroasa.
7. Sa nu spui: "PAINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE, DA-NE-O NOUA ASTAZI", daca nu te gandesti si la cei infometati. 
8. Sa nu spui: "SI NE IARTA GRESELILE NOASTRE", daca nu uiti raul pe care ti l-a facut fratele tau. 9. Sa nu spui: "SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA", daca continui sa mai pacatuiesti. 
10. Sa nu spui: "SI NE IZBAVESTE DE CEL VICLEAN", daca nu lupti impotriva pacatului".

            Omule, gandeste-te bine, ca: TARIA, FRUMUSETEA PODOABA si PUTEREA sunt 

DESERTĂCIUNI!

 Doar sufletul tau este nemuritor. Sa ai grija, sa-l mantuiesti! 

                                                                                                              Preot Ioan.

vineri, 20 ianuarie 2017

Parintele Teofil – Despre compromis


Interlocutor: – Într-o lume coruptă, cum este lumea noastră, le este permis creştinilor să facă unele compromisuri legate de viaţa socială?

Parintele Teofil: – Dragă, compromisurile, în general, nu sunt binecuvântate de Dumnezeu. Nu se pune problema compromisului, ci, cât poţi, trebuie să te fereşti de astfel de împrejurări; pentru că ce faci te şi face, şi-apoi, cu vremea, ajungi să fii gata mai mult de compromisuri decât de lucruri limpezi.

(arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei)

http://www.sinaxa.net/abc/2012/09/parintele-te...

Din viaţa Sfântului Eftimie cel Mare

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE..


                                    O poveste înfricoşată 

 În Mânăstirea Sfântului Eftimie din Palestina era un călugăr de la Roma cu numele Emilian; acesta din tinereţile lui avea viaţă cu fapte bune, era curat la trup şi foarte cumsecade şi înţelept. Pe acest frate monah l-a pizmuit diavolul şi într-o duminică i-a dat mare război trupesc, şi nemaiputând răbda ispita, primea în mintea lui acele gânduri spurcate şi se învoia îndulcindu-se de ele. Şi când s-a dus noaptea în Biserică pentru a citi utrenia, Sfântul Eftimie s-a întâmplat să fie lângă acel frate care avea războiul trupesc şi simţea că ieşea mare putoare de la acel frate. Sfântul a înţeles ispita vrăjmaşului şi certându-l, duhul cel necurat, duşmanul omenirii l-a aruncat pe acel frate la pământ, muncindu-l. Şi el văitându-se şi plângând scotea spume din gură. Atunci Sfântul a poruncit să aducă lumină că era noapte şi întuneric, şi zise către ceilalţi părinţi: „Vedeţi fraţilor pe acesta care are fapte bune şi e curat din tinereţile lui, cum se tăvăleşte acum pe pământ la picioarele noastre, vedere jalnică şi de plâns, numai că a primit gândurile cele spurcate în mintea lui. Deci să ia seama bine fiecare şi să se împotrivească gândurilor celor spurcate, şi să le gonească din mintea lui, chiar de la început când nu au mare putere. Iar dacă le primim cu bună plăcere îndulcindu-ne, măcar că nu ne apropiem de trupul altuia, dar cu sufletul am curvit, după cum zice la Sfânta Evanghelie, şi ca cei prea curvari ne vom osândi în ziua aceea a judecăţii, când cele ascunse şi cele nepricepute se vor descoperi“. 1 Ascultaţi şi altă pildă înfricoşată: Mi-au spus nişte Părinţi din Egipt, că într-un oraş era unul care se părea că avea viaţă minunată şi plină de sfinţenie la arătare. Dar într- ascuns mult mânia pe Dumnezeu cu gândurile cele deşarte şi cu mişcările inimii, care se învoia cu gândurile cele necurate. Dar cu fapta niciodată nu a păcătuit, însă cu mintea de multe ori curvea. Odată s-a îmbolnăvit greu de moarte, şi toată lumea din oraş se întrista şi plângea, socotind că moartea lui e paguba tuturor. S-a întâmplat să fie în acea zi un Bătrân Sfânt care era cu Darul înainte văzător, şi văzând pe toţi trişti şi plângând s-a dus şi el în grabă să ia iertare şi blagoslovenie de la dânsul. Şi când a sosit acolo, vede Arhiereul cu toţi clericii lângă dânsul, ţinând lumânări aprinse în mâini, aşteptând să-şi dea sufletul. Grăbindu-se Sfântul l-a ajuns că încă mai sufla. Şi vede o minune înfricoşată şi de cei mulţi nevăzută, dar jalnică şi vrednică de plâns. Un uriaş înfricoşat care avea în mâini o furcă de foc cu trei dinţi, o înfigea în inima lui şi i-a smuls sufletul cu multă silă şi fără nici o milostivire. Şi a auzit glas de sus care zicea: „După cum acest suflet nu m-a odihnit nici o zi, aşa şi tu să nu te leneveşti, nici să încetezi străpungându-l pre el şi prea aspru să-l chinuieşti“. Acestea spunându-le la părinţi Sfântul Eftimie, îi învăţa să ia seama şi să-şi aducă aminte întotdeauna de ieşirea sufletului, să ia pildă de la Emilian şi de la alţii, ca să nu păţească şi dânşii tot la fel ca ei. Şi făcând rugăciune Sfântul Eftimie pentru cel bolnav, s-a umplut tot locul acela de o putoare nesuferită ca de pucioasă şi din fum s-a auzit glas zicând: „Eu sunt duhul curviei“. Le spunea şi aceasta, Sfântul, dacă cineva are gânduri nepotrivite şi murdare numaidecât să le mărturisească la cei mai cu multă practică ca să-i poată îndrepta.

BINECUVANTARE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea ochi cu care sa vezi numai ceea ce este frumos in oameni, adică partea cea bună din ei.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea o inima care să ierte si cele mai mici greseli.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea un suflet care să nu-si piardă niciodată credinta.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea multa bucurie si lumina in sufletul tău.
Azi, chiar de nu vei fi un FAR, ci doar o CANDELĂ, iti ajunge. Si chiar de nu vei fi nici macar o CANDELĂ, ci un opait mic, tot iti ajunge, fiindcă important este sa te străduiesti să aprinzi lumina in sufletele celor din jurul tău. Amin!

                                                                                        Preot Ioan.

joi, 19 ianuarie 2017

RUGACIUNE si BINECUVANTARE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


   Doamne, Indurate si Milostive, Indelung-rabdatorule si Mult-milostive, asculta rugaciunea mea si ia aminte la glasul cererii mele: Fa cu mine semn spre bine, ca sa umblu intru adevarul tau; veseleste inima mea ca sa ma tem de numele Tau cel Prea-Sfant, pentru ca mare esti Tu si lucruri minunate faci. Tu esti singurul Dumnezeu si nu este nimeni asemenea Tie, Doamne: Puternic in mila si Bun in tarie, spre a ajuta, a mangaia si a mantui pe toti cei ce nadajduiesc in numele Tau cel Sfant. Nadejdea mea este TATAL, scaparea mea este FIUL, acoperamantul meu DUHUL SFANT, Treime Sfanta, slava Tie!
Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucura-te ceea ce esti plina de Har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre. Miluieste-ne, Maica Luminii!
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!
                                                                                                                                                 Preot Ioan.


miercuri, 18 ianuarie 2017

R U G Ă C I U N E

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...



Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să te miluiască.
Domnul Iisus Hristos să-ti implinească toate cererile cele bune.
Domnul, Cel in toate puternic, să te izbavească de tot necazul si de toată boala.
Domnul să te invete pe tine. Domnul să te inteleptească.
 Domnul să-ti ajute. Domnul să te mantuiască. Domnul să te apere.
Domnul să te pazească. Domnul să te curete.
 Domnul să te umple de bucurie duhovnicească.
Domnul să-ti fie sprijinitor sufletului si trupului tău.
Domnul, ca un bun, milostiv si de oameni iubitor, să-ti dea iertare de păcate. Domnul Dumnezeu, Iisus Hristos, la ziua judecătii să te miluiască si să te binecuvanteze in toate zilele vietii tale.
Ca aceluia se cuvine toata slava, cinstea si inchinăciunea, impreună si Parintelui Celui fară de inceput si Preasfantului, bunului si de viată facatorului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

CALENDAR ORTODOX PE 100 DE ANI !

https://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/?year=2024

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO