Gălăgia şi lumina

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Într-o predică, un vestitor al Evangheliei spunea:

„Zilele trecute, am chemat un electrician. Mi se deranjase soneria electrică.

Sosind  electricianul, i-am zis:

- Domnule, odată cu repararea soneriei, te rog să conectezi acolo şi  o lampă electrică de iluminat!

- O, aceasta nu se poate! - a răspuns electricianul. Puterea electrică de la sonerie este prea slabă pentru a face cu ea lumină. Curentul electric furnizat de transformatorul soneriei are putere să facă gălăgie cu clopoţelul, dar nu poate face şi lumină. Pentru a face lumină trebuie un curent mai mare decât pentru a face gălăgie.

Iar eu - zicea predicatorul - m-am gândit în mine că aşa e şi cu  lucrurile mântuirii şi cu vestirea mântuirii.

 E mai uşor a face «gălăgie» - a ţine predici strigătoare şi a spune vorbe mari, decât a «lumina» şi prin faptele noastre.“

Să nu uităm cuvintele Mântuitorului: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca, văzând oamenii faptele voastre cele bune, să-L mărească pe Tatăl din cer!“ (Matei 5, 16).

Nu numai auzind predici şi învăţături se îndreaptă oamenii, ci şi văzându-le coborâte în viaţa şi faptele noastre.

După ce şi-a risipit în păcate întreaga sa avere, un avocat din Italia a fost lovit şi de o boală grea. Îşi mai rupsese şi un picior, dar el, în loc să se îndrepte, Îl înjura pe Dumnezeu mereu.

Dar, avocatul acesta avea un servitor credincios, un adevărat creştin, care îl îngrijea cu multă atenţie şi dragoste.

Servitorul, văzând cum toţi prietenii pe care îi avea l-au părăsit, i-a spus:

- Domnule, un prieten al dumneavoastră vrea să vă viziteze!

- Ce prieten - a întrebat revoltat avocatul - nu vezi că toţi m-au părăsit? Nu mai am nici un prieten!

Atunci servitorul, scoţând crucea pe care o purta la pieptul său, îi spuse:
 Iată, Hristos, Cel de pe cruce, nu vrea să ajungi la osândă! El te iubeşte şi nu te-a părăsit.

Atunci avocatul, începând a plânge  cu  amar, a chemat preotul la sine, s-a spovedit şi s-a împărtăşit, iar puţinele zile pe care le-a mai avut de trăit după aceasta au fost cu totul deosebite faţă de viaţa pe care o trăise până atunci, viaţă trăită în necredinţă şi în desfătări.

Confirmare de primire!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Azi noapte am visat că eram în Cer împreună cu un înger care îmi servea drept ghid pentru a-mi arăta împrejurimile. Am trecut printr-o cameră mare în care lucrau mulţi îngeri. Îngerul ghid mi-a arătat prima secţiune şi a zis:

“Acesta este departamentul PRIMIRI”. Aici se primesc toate petiţiile exprimate prin rugăciuni. Am privit în jur, toţi îngerii erau extrem de ocupaţi cu sortarea petiţiilor sosite din toate colţurile lumii. Am rămas impresionat.

Apoi am trecut printr-un coridor şi am ajuns la al doilea departament. Atunci îngerul a spus: “Acesta este departamentul de AMBALARA ŞI LIVRARE” Aici, binecuvântările solicitate de oameni sunt procesate şi trimise celor care le-au cerut. Am observat cât de ocupaţi erau şi aceştia.
Erau mulţi îngeri şi totuşi munca era foarte grea, de a împacheta toate binecuvântările cerute, de care era nevoie pe pământ.

În fine, în cel mai îndepărtat punct al coridorului, era uşa spre o cameră foarte mică. Spre surpriza mea acolo era un singur înger şi nu prea avea mai nimic de făcut. “Acesta este departamentul CONFIRMĂRI DE PRIMIRE” mi-a spus îngerul.

Şi cum se face că e atât de puţin de lucru aici? Am întrebat.
“E foarte trist…” a suspinat îngerul. “Dar oamenii, imediat ce primesc binecuvântările cerute uită să mai trimită confirmarea de primire… Foarte puţini fac asta”
“Şi cum se trimite confirmarea de primire unei binecuvântări”? l-am întrebat pe înger.
“Foarte simplu”, mi-a răspuns. “Trebuie doar să spui “Mulţumesc, Doamne”.
Şi l-am mai întrebat pe înger:

 “Dar care anume trebuie confirmate?”

- Dacă ai mâncare în frigider… Haine cu care să te îmbraci… Un acoperiş deasupra capului şi un loc unde să dormi… Eşti mai bogat decât 75 % din oamenii din această lume.
- Dacă ai bani în bancă, în portmoneu, monede răzleţe prin buzunar, reprezinţi 8 % din bogăţia lumii.
- Iar dacă ai propriul tău calculator şi pe el citeşti acest mesaj eşti printre cei 1 % din lume care au această şansă.”
- Mai mult… Dacă azi dimineaţă te-ai trezit mai mult sănătos decât bolnav, eşti mult mai binecuvântat decât mulţi oameni care nu ştiu dacă vor supravieţui acestei zile…
- Dacă nu ai trăit frica războiului, singurătatea închisorii, teroarea torturii sau durerea de a muri de foame, eşti mai presus decât 700 milioane de persoane din această lume.

- Dacă poţi merge la biserică fără teamă de persecuţie, arest, tortură şi moarte… Eşti de invidiat şi eşti mai binecuvântat decât 3 miliarde de oameni din lume.
- Dacă părinţii tăi trăiesc şi încă sunt căsătoriţi, eşti un caz rar.
- Dacă poţi să ţii capul sus şi să surâzi, nu eşti normal… Ci eşti unic şi te ridici deasupra celor în îndoială şi deznădejde   “Şi acum ce să fac? De unde să încep?”
- Dacă citeşti acest mesaj eşti de două ori binecuvântat; în primul rând pentru că cineva s-a gândit la tine şi te consideră un om deosebit, iar în al doilea rând eşti mai binecuvântat decât 2 miliarde de oameni care nu pot citi. Să ai o zi binecuvântată, în care să-ţi numeri motivele pentru care eşti binecuvântat şi, dacă vrei, trimite acest mesaj şi altora pentru a le aminti cât de binecuvântaţi
sunt.

În atenţia: Departamentului de Confirmări de Primire….
MULŢUMESC DOAMNE!
 “Mulţumesc pentru că mi-ai dat posibilitatea să împărtăşesc acest mesaj şi pentru că mi-ai dat atâtea persoane minunate cărora să-l pot împărtăşi.”

SFIINTII PRIETENII MEI...: Canoanele Sfantului Calinic

 urmeaza lincul...

SFIINTII PRIETENII MEI...: Canoanele Sfantului Calinic

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Canoanele Sfantului Calinic

Prin decizia Sfantului Ierarh Calinic si cu sprijinul ucenicilor sai, Policarp, Silvestru si Lavrentie, s-au introdus in manastirile Frasinei, Cernica si Caldarusani, o serie de treizeci si sapte de reguli monahale (canoane).

"Daca Domnul Hristos a zis catre Sfintii Sai Apostoli ca "de nu va prisosi dreptatea voastra in faptele cele bune mai mult decat a fariseilor, nu veti intra in imparatia cerurilor" (Matei 5, 20), cu cat mai vartos, noi, monahii, care ne-am fagaduit lui Dumnezeu a petrece toata viata in post, in rugaciune, in viata fara prihana, ca sa fim lumina lumii, iar nu sminteala. Si sa petrecem fara sminteala acestor canoane, caci canoanele si certarile sunt pentru cei fara oranduiala, iar cel ce face binele, are mare lauda de la Dumnezeu si de la oameni, caci cu urmarea lui cea buna pre multi foloseste. Calinic, nevrednic arhimandrit al Sfintei Manastiri Cernica."

Canoanele Sfantului Calinic

Canonul 1: Cei ce se duc la carciumi prin sate, mai vartos noaptea sa se certe cu 39 de lovituri la spate si cu 24 de ceasuri inchisi in beci, fara paine si apa, si cu 100 de metanii la usa bisericii. Iar mai facand a doua oara, cu asemenea canon sa se certe. Iar a treia oara de va mai face, sa se goneasca si hainele sa i se opreasca.

Canonul 2: Cu asemenea canon sa se canoniseasca si cei ce vor fura orice lucru, si cei ce vor merge la schitul de calugarite, fara binecuvantare.

Canonul 3: Cei ce nu se scoala la slujba bisericii, noaptea, sa faca 100 de inchinaciuni la usa bisericii, la pavecernita, si, cand ies parintii din biserica, cu genunchii plecati la pamant, sa zica: Iertati-ma ca n-am venit la slujba bisericeasca! Asemenea si cei ce nu vin la ceasuri de vecernie, la pavecernita, cu asemenea canon. Iar de a ramas pentru vreo neputinta sau ascultare sau pricini binecuvantate, sa se marturiseasca la duhovnic si sa-l ierte.

Canonul 4: Cei ce fac adunari la mancare, la bautura sau la vorbe desarte, mai vartos seara, cu 100 de metanii la usa bisericii sa se canoniseasca; iar facand si a doua oara, cu 39 de lovituri sa se bata si sa se intelepteasca; iar a treia oara mai facand sa se bata si sa se goneasca, ca sa se intelepteasca si altii, sa nu faca acest rau, ca din adunari iese toata rautatea.

Canonul 5: Cei ce vand orice haina de obste, ca sa n-o poarte, 100 de metanii inaintea bisericii si cu 30 de lovituri la spate si alte haine sa nu i se dea.

Canonul 6: Cei ce injura sau dau dracului sau afurisesc sau fac strigari mirenesti, cu 39 de lovituri la spate sa se intelepteasca.

Canonul 7: Cei ce cartesc pentru orice lucru sau hulesc sau zavistuiesc, 30 de metanii sa-i dea duhovnicul sa faca si, de nu se va parasi si va mai face, sa se bata si sa se goneasca.

Canonul 8: Cei ce pun mana si iau fara binecuvantare orice lucru de mancare sau altceva, oriunde va fi, fara voia nacealnicului acelei ascultari, cu 39 de metanii inaintea bisericii sa se pocaiasca si sa fie iertat.

Canonul 9: Cei ce nu pazesc slujba bisericii, cele sapte laude si ascultarea de obste si marturisirea la duhovnic si impartasirea Sfintelor Taine, sa se goneasca din obste ca un ciumat, sa nu molipseasca si pe altii.

Canonul 10: Cei ce nu se supun nacealnicilor, prin ascultari, si raspund impotriva, cu 30 de metanii sa se canoniseasca, iar mai facand a doua oara si a treia oara, cu cateva lovituri sa se intelepteasca, iar neindreptandu-se, sa se goneasca.

Canonul 11: Cine se va imbata de vin si de rachiu, 40 de zile de post, iar mai facand a doua oara sau a treia oara, 39 de garbace si 24 de ceasuri inchis fara mancare.

Canonul 12: Tinerii, vin si rachiu, afara de mare neputinta, sa nu bea. Iar cine va indrazni mai jos de 30 de ani, nu se va folosi si sunt sub neblagoslovenia noastra, ca binecuvantarea intareste casa cea sufleteasca a fiilor, iar blestemul o risipeste.

Canonul 13: Cine va vinde sau va cumpara orice rucodelie (lucru de mana) ca un mirean, 30 de metanii sa faca, iar nepocaindu-se, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca. Iar ajutandu-se unul pe altul in drept de schimb, spre pilda: unul sa-i coase, altul sa-i faca ciorapi sau sa-i dea de ale mancarii ceva, sau cinstindu-l in drept bacsis cu ceva, sunt iertati.

Canonul 14: Cine va manca carne in manastire sau in afara, doi ani sa nu se impartaseasca, iar indemnand si pe altii, cu 39 de toiege sa se certe si sa se blesteme de tot soborul.

Canonul 15: Cine se va trimite de ascultare pe afara si nu se va purta cinstit, ci va intra prin carciumi, va manca, va bea si se va grozavi, facand ocara chipului monahicesc, cu 39 de toiege si 300 de metanii inaintea usii bisericii si 40 de zile post, paine si apa; sa fie iertat cu acestea.

Canonul 16: Cine nu iese la ascultare de obste, sa-si spuna pricina nacealnicului ascultarii, ca sa-l ierte, iar fiind din lene sau din viclesug neiesirea, cu 12 metanii la usa bisericii sa se pocaiasca.

Canonul 17: Cine fuge de la ascultare, mai inainte de slobozirea tuturor, iarasi cu 12 metanii sa se pocaiasca.

Canonul 18: Cine spune desertaciuni sau glume in sobor si face pe altii de rad sau ii tine din lucru, cu 12 metanii sa se canoniseasca.

Canonul 19: Cine nu pastreaza hainele sale, sa le carpeasca, sa le scuture, sa nu se manance de molii sau sa putrezeasca, unuia ca aceluia sa nu i se dea alta haina la sorocul de dat, si sa se canoniseasca cu matanii la usa bisericii, dupa masura greselii.

Canonul 20: Cine va baga copii prin chilii si-i va tine fara binecuvantare, fie macar frati, cu 50 de metanii sa se pocaiasca, iar mai facand dupa aceasta, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca.

Canonul 21: Cine merge la arhondarie sau la portarie sau la odaie, in vreme cand se afla musafiri, nefiind chemat cu vreo trebuinta, cu 12 metanii sa se pocaiasca; iar mai facand si dupa aceasta, cu 39 lovituri sa se intelepteasca.

Canonul 22: Cine se va trimite cu ascultare pe afara, si va urma nevoia sa manance la vreo gazda si se va intampla sa fie si vreo fata femeiasca la masa, fie macar si rudenia sa, sa spuna duhovnicului sau, si cu 50 de metanii sa se canoniseasca, iar mai urmand si dupa aceasta, indoit sa-l canoniseasca. Iar in manastire nu este iertat sa manance nici cu mama, nici cu sora.

Canonul 23: Cine va pune mana unul pe altul, glumind sau imbrancindu-se, cu 50 de metanii la usa bisericii sa se canoniseasca.

Canonul 24: Cine din tineri vor avea dragoste intre dansii si poruncindu-li-se sa se departeze unul de altul, si nu vor urma, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca; iar neindreptandu-se, sa se goneasca unul care va fi mai fara rusine.

Canonul 25: Cine va ridica mana si va da in fratele sau cu mana, sau cu lemn, sau cu bulgare, asemenea sa fie si el lovit, facand metanii la usa bisericii si loviturile, metaniile sa i se dea dupa cum ii vor fi fost greselile.

Canonul 26: Cine va gasi vreun lucru pierdut sa-l aduca la usa bisericii si, vazandu-l toti si necunoscandu-l, cu stirea noastra sau a duhovnicului, sa fie al lui. Iar, nearatandu-l duhovnicului, nici aducandu-l la biserica, sa se canoniseasca ca un fur.

Canonul 27: Cine va lua carte de obste si nu o va pastra si sa o duca iar de unde a luat-o, cu 12 metanii sa se canoniseasca; iar cine va lua cu stire sau si fara stire si o va tainui sau o va strica, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca, iar mai facand si dupa aceasta, ca un fur de cele sfinte sa se certe.

Canonul 28: Cine nu umbla prin manastire cu buna oranduiala, cu mainile stranse la piept, si, cand trece pe langa un parinte sau frate, sa-si plece capul si sa zica Blagosloveste, ci umbla numai in dulama sau cu picioarele goale, sau dand din maini, cu 12 metanii la usa bisericii sa se canoniseasca; iar neindreptandu-se si dupa aceasta, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca.

Canonul 29: Cine canta mireneste din gura sau cu orice instrument, sau joaca, sau azvarle ori cu ce, cu 50 de metanii la usa bisericii sa se pocaiasca, iar mai facand si alta data, cu 39 de lovituri sa se intelepteasca,

Canonul 30: Cine vorbeste in biserica, in vremea sfintei slujbe, cu 12 metanii sa se pocaiasca.

Canonul 31: Cine nu sade pana la sfarsit, la slujba bisericii, mai cu seama in vremea Sfintei Liturghii, si va iesi mai inainte de slobozenia de la preot, fara pricina binecuvantata, de boala, sau neputinta, sau ascultare, cu 50 de metanii sa se pocaiasca, ca sa nu ramana sub blestemul celor sapte sfinte soboare.

Canonul 32: Cine nu zice la orice lucru ce-l face catre nacealnic sau catre fratele cel dimpreuna cu el nu zice: Blagosloveste, parinte, sau frate, sa fac cutare sau cutare lucru, cu 13 metanii sa se pocaiasca.

Canonul 33: Cine se lacomeste lunea, miercurea sau vinerea in tot anul, la vin sau untdelemn, nefiind slavoslovie sau nefiind bolnav, cu 50 de metanii sa se pocaiasca; iar cine indrazneste martea sau joia la peste, in postul Nasterii sau al Sfintilor Apostoli, nefiind slavoslovie: post o zi de paine si apa si 50 metanii. Ca auzim pe Domnul Hristos zicand catre sfintii sai Apostoli ca: "De nu va prisosi dreptatea voastra in faptele cele bune mai mult decat a fariseilor, nu veti intra in imparatia cerurilor" (Matei 5, 20). Cu cat mai vartos, noi, monahii, care ne-am fagaduit lui Dumnezeu a petrece toata viata in post, in rugaciune, in viata fara prihana, ca sa fim lumina lumii, iar nu sminteala. Si sa petrecem fara sminteala acestor canoane, caci canoanele si certarile sunt pentru cei fara oranduiala, iar cel ce face binele, are mare lauda de la Dumnezeu si de la oameni, caci cu urmarea lui cea buna pre multi foloseste.

Canonul 34: Cine nu pazeste masa de obste, afara din cei iertati sau in greli ascultari, sa nu li se dea bucate de obste, ci ramasitele ce vor ramane dupa masa sa le dea si lor si faramiturile de paine.

Canonul 35: Nimenea din frati sau calugari nu sunt iertati a purta alte haine, afara de lana si de panza, si cu vopsea neagra, si blane de oaie si de capra. Iar cine va indrazni sa poarte alta materie sau alta vopsea, sau isi va impodobi chilia cu asternuturi muieresti, sa nu fie iertat a le avea acestea. Iar cine le va avea, sa le lepede si cu 50 de metanii sa se pocaiasca, ca noi am venit in manastire la smerenie, iar nu la desfranare.

Canonul 36: Toti fratii de obste noi, incepatori, in vremea sfintei slujbe, in biserica sa nu sada in strani, fiind vreun parinte fara strana, ci sa iasa, ca sa sada parintii, si cand merge la inchinaciunea sfintei icoane sau a sfintei Evanghelii sau cand cadeste preotul, sa-si ia scufia din cap si asa sa faca inchinaciune si sa dea cinste tuturor, ca sa se faca calugar bun. Iar, neurmand intr-acest chip, sa se canoniseasca cu metanii la usa bisericii si, neinteleptindu-se, sa se goneasca, ca mai bine este sa fie mirean bun, decat calugar rau.

Canonul 37: La toate capetele de mai sus cate s-au pus lovituri sa se urmeze la cei darzi si semeti, iar cei ce primesc cu smerenie canonul pocaintei, in locul loviturilor sa li se dea metanii.

Iulian Predescu

Mânia

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTR

Se spune că cel care a reuşit să-şi oprească mânia,  este mai puternic decât un împărat care a biruit o împărăţie.
A-ţi învinge mânia este un lucru deosebit de greu, sau chiar imposibil pentru om, dacă nu ar interveni harul dumnezeesc. De aceea nu trebuie să îi judecăm pe cei care sunt răi la mânie, ci să ne rugăm pentru ei.
Dacă eu mă mânii uşor, aceasta arată că nu sunt avansat duhovniceşte.
Multe motive de mânie le putem evita, dar mai greu este când intervin situaţii neprevăzute.
Un om smerit, poate lupta mai uşor cu mânia, pentru că poate fi supus şi iartă uşor. El  acceptă ideea că nu i se cuvine nimic, deci nu are pentru ce se certa.
De asemenea cel care are multă dragoste, are puterea să treacă peste greşelile altora, şi poate fi îngăduitor cu semenii.
Rugăciune zilnică, de asemenea ne pune la adăpost de multe rele, ne fereşte de primejdii şi împrejurări nefavorabile.
Dar câţi sunt smeriţi, câţi au dragoste, câţi se roagă?
La mânie mulţi spun vorbe grele, jigniri, iar alţii ajung chiar la crime, nemaivorbind de sinucidere. Ajunşi la deznădejde şi cârtire ei se despart de Creatorul lor pentru totdeauna.
Într-o clipă ei pierd truda de o viaţă, pierd oamenii pe care i-au iubit, mai ales îl pierd pe Dumnezeu. Deci pierd TOTUL. Ce poate fi mai cumplit? Şi toate acestea se întâmplă de multe ori de la lucruri mărunte, care ar putea fi uşor evitate.
Când vezi că cel cu care discuţi susţine  idei (uneori chiar absurde) contrare cu cele pe care le ai şi observi că nu vrea să şi le schimbe, este bine să nu mai contiui discuţia. Cu atât mai mult dacă vezi că a început să se enerveze, este nevoie ca tu să ai puterea să taci. Altfel este ca şi cum ai pune paie pe foc.
Poţi eventual relua discuţia în alt moment când este mai calm.
Mânia este una din metodele des folosită de diavol, pentru a face dezbinare între oameni. Mânia transformă dragostea în ură şi în dorinţă de răzbunare.
Într-o ceartă,  cel mai înţelept este cel care renunţă primul la ideile susţinute.
Atunci el face loc intervenţiei divine. Dumnezeu poate schimba totul în bine (la momentul potrivit), mai mult decât putem noi ca oameni.
Iar cel care cere iertare, mai ales dacă nu este el vinovat, va primi mare plată de la Dumnezeu, pace,  linişte sufletească, şi, de cele mai multe ori, pacea, înţelegerea cu cei din jurul său.
Cerând iertare, dovedim smerenie şi dragoste, şi prin acestea biruim pe cel rău. Dacă nu pot cere iertare imediat, dar după ce mi-a trecut mânia, trebuie cât mai repede căutată împăcarea. Până ce nu este prea târziu. Se spune că nu trebuie să lăsăm soarele să apună  peste mânia noastră. Nimeni nu ştie dacă mai trăieşte până în ziua următoare.
Un creştin l-a întrebat pe un părinte duhovnicesc:
- Multe şi grele curse întinde cel rău oamenilor. Cum vom putea să le biruim?
- Prin smerenie şi prin dragoste, raspunse acesta.
Căci din mândrie a căzut lucifer, şi de aceea el nu poate să se smerescă. Smerenia îl îndepărtează. Tot aşa ura pe care ne-o insuflă poate fi stinsă prin dragostea noastră către aproapele.
Cel care vede că nu poate să-şi stăpânaescă mânia este necesar să spună acest păcat la spovedit. Mai ales că face parte din cele şapte păcate de moarte.
De asemenea putem încerca să ne  deschidem inima unui prieten credincios  şi să îl rugăm să ne ajute cu sfaturi şi să ne pomenească o vreme la rugăciune.
Cel care vine la biserică şi este certat cu cineva, trebuie mai întâi să se împace, pentru a-i fi primite rugăciunile.
De altfel este greu să te rogi, dacă nu ai pace sufletească.
Persoanele cu care intrăm mai des în conflict, trebuie , pe cât posibil, ca să le evităm.
Când eşti mânios, măcar să te abţii de a spune cuvine grele, jignitoare, ca să nu îţi pară rău mai târziu.
Dacă te mânii prea des, este bine să cauţi o perioadă să locuieşti singur.
Mânia se amplifică la persoanele care sunt anemice, care mănâncă prea puţin, precum şi la cele foarte obosite.
Un ceai calmant, sau o cană de lapte îndulcite cu o linguriţă de miere, sunt recomandate de două sau trei ori pe zi.
În cazuri mai grave, repetate des, mai ales când apar şi tremurături ale membrelor, este bine de cerut părerea umui medic, de preferinţă naturist. Se urmează un tratament complet, pe bază de extracte din plante (tincturi, sau pastile). De obicei un astfel de tratament urmăreşte atât întărirea sistemului nervos, dar şi revigorarea generală a organismului.
În prealabil trebuie făcută analiza sângelui.

1. “…iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va chema în Împărăţia cerurilor.”  Matei (5,19)
Mare înaintea lui Dumnezeu este cel care pune în practică  învăţătura creştină.
2. “Căci cel ce este mai mic între voi toţi, acesta este mai mare.”  Luca(9, 48)
Cât de înălţătoare este smerenia!