SENTIMENTELE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...


                      SENTIMENTELE BUNE NE FAC SANATOSI


Nu e nevoie sa fi expert in psihologie ca sa intuiesti ca sanatatea se afla in stransa legatura cu sentimentele noastre si ca depinde de ele. O banuiala care astazi e dovedita stiintific *

                                                    Un ucigas nevazut: gandurile negre

Gandurile negative pot pune in miscare forte uriase, izbutind sa provoace chiar moartea unor persoane sanatoase. Dar si in situatia cand nu se ajunge la un deznodamant fatal, starile depresive ne fac mai vulnerabili in fata bolilor. Frica si stresul accentueaza tendinta de coagulare a sangelui, iar acesta se ingroasa. In urma unui studiu efectuat cu participarea a 20.000 de oameni, cercetatorii britanici au ajuns la concluzia ca rata deceselor cauzate de un infarct miocardic este de aproape trei ori mai mare la depresivi decat la pacientii de aceeasi varsta care nu au inclinatii depresive.
E un adevar pe care medicina oficiala, cu pragmatismul ce o caracterizeaza, a refuzat multa vreme sa-l recunoasca: sentimentele noastre influenteaza corpul, starea noastra de spirit se reflecta in functionarea organelor. Si nu intr-un viitor oarecare, ci instantaneu. Nu intr-un fel oarecare, ci in modul cel mai concret. Tot mai multi neurobiologi, geneticieni, internisti si chirurgi se implica in aceste investigatii, descoperind ce transformari pot declansa in organismul nostru mania si ura, bucuria si fericirea. Observatiile lor de data recenta sunt pe punctul de a revolutiona stiinta medicala. In prezent, specialisti de prim rang confirma pe baza de experimente ceea ce a fost trecut multa vreme drept sentimentalism ieftin sau veleitati ale profanilor, nonsens ezoteric si leacuri aduse din Extremul Orient, aruncate pe piata din simpla dorinta de a face bani.
Andrew Steptoe, de la Universitatea din Londra, a demonstrat prin cercetarile sale ca afectele pozitive pot ameliora starea de sanatate. Sentimentele bune nu reduc doar tensiunea arteriala, frecventa batailor inimii si hormonii stresului; si factorii inflamatori si valorile coagularii sangelui regreseaza datorita emotiilor placute. Desi sangele persoanelor optimiste devine si el mai putin fluid, in situatii conflictuale si stresante, valorile revin mai rapid la normal. Asa se explica riscul mai redus de infarct, tromboze si accidente vasculare cerebrale, la semenii nostri fericiti. Care, in treacat fie spus, sufera mai rar si de tuse, guturai si raguseala.
Oamenii de stiinta gasesc mereu noi dovezi ce atesta forta trairilor noastre afective. Astfel, la membrii de familie ai bolnavilor de Alzheimer s-a evidentiat faptul ca ingrijirea neintrerupta a pacientilor, 24 de ore din 24, produce un stres cronic, care genereaza pesimism si, totodata, slabeste sistemul imunitar. Aceste rude apropiate, care isi asuma indatoriri de insotitor si infirmier, se imbolnavesc mai des, sunt mai sensibile la virusii herpetici si Epstein-Barr, iar leziunile li se cicatrizeaza mai lent.

                                                         Puterea tamaduitoare a iubirii

                               Sentimente ca bucuria si speranta, linistea sufleteasca si entuziasmul imbunatatesc sanatatea: afectiunea si optimismul calmeaza durerile si grabesc vindecarea. De exemplu, un numar de pacienti cu hipertensiune au fost tinuti sub observatie, pentru a vedea ce efect produce asupra inimii si sistemul lor circulator sprijinul afectuos, primit din partea tovarasului de viata. Cei carora seara li se oferea ocazia sa spuna tot ce aveau pe suflet si primeau un sarut dragastos de noapte buna au avut tensiunea redusa cu 2,5 puncte. De asemenea, grosimea peretelui stang al inimii s-a micsorat, in vreme ce la bolnavii care aveau relatii lipsite de caldura sufleteasca, a crescut. Dilatarea peretelui cardiac indica anomalii provocate de hipertensiune.

                                           Rata infarctului este de trei ori mai mare la depresivi

"Sotia dvs. arata ca va iubeste?" - aceasta intrebare le-a fost pusa tuturor pacientilor de sex masculin. In grupul celor ce au raspuns afirmativ, bolnavii care au suferit un infarct au fost de doua ori mai putini, comparativ cu cei ce nu aveau sentimentul ca sunt iubiti. Chiar atunci cand colesterolul si tensiunea sunt marite, barbatii par sa beneficieze de o anumita protectie, asigurata de sentimentul ca sunt iubiti. Constatarea este valabila si pentru ulcerul duodenal. Cei ce nu se simteau ocrotiti de iubirea unei femei erau mai frecvent afectati de suferinte abdominale. La femeile cu cancer mamar, sansele de supravietuire au fost mai mari daca partenerul le-a acordat sprijin moral. Dimpotriva, daca bolnavele cu tumori maligne au avut sentimentul ca primesc prea putina afectiune, ele au murit mai curand.
Chiar si gripele, disconfortul gastric si crizele de bila sunt mai dese la femeile maritate cu barbati care prefera sa priveasca un meci la televizor ori sa joace carti cu prietenii, in loc sa le scoata pe ele la o plimbare. Cand au o relatie armonioasa, ambii parteneri se imbolnavesc mai rar. Si, oricat de absurd ar putea sa para: cine are un caine sau un hamster, cateva orhidee, un ficus ori un cactus, risca mai putin sa faca un infarct sau un accident vascular cerebral. Ingrijirea unui animal de companie, ca si a unei plante de camera, mareste rezistenta la boli. Asa cum reiese din rezultatele unui studiu, animalele de casa ii sunt mai de folos inimii decat partenerul. Probabil pentru ca nu poarta discutii in contradictoriu.
Aceste observatii ar trebui, de fapt, sa produca o cotitura in medicina contemporana. In prezent, aproape jumatate din pacientii care se prezinta la un cabinet medical sufera de tulburari psihosomatice. Adica, ii chinuie durerile de cap, inima le bate neregulat, ii tine un junghi in spate, digestia o ia razna - dar pentru toate aceste neplaceri, nu se gaseste nici o cauza organica. Simptomele au origine psihica - enervari la serviciu, necazuri cu partenerul, probleme nerezolvate.
Pacientilor de acest tip nu le sunt de folos endoscopiile si examenele radiologice, operatiile si medicamentele. Medicina ar trebui sa se bazeze pe resursele bolnavilor insisi, activandu-le capacitatea de autovindecare. In felul acesta, medicul ar deveni un partener ce acorda sustinere pacientului, ajutandu-l sa-si depaseasca problema cu forte proprii. In loc sa faca asta, doctorii privesc resemnati cum deprimarea si proasta dispozitie ne scurteaza viata. Consecinta: bolnavii alearga de la un cabinet la altul si, in final, se simt frustrati, fiindca nici unul din medici nu-i asculta, nu-i crede si, mai ales, nu-i poate ajuta.
Cat de puternica este influenta exercitata de afecte asupra starii noastre de sanatate o dovedeste si urmatorul experiment. Cativa pacienti, carora le fusese extirpata vezica biliara, au fost instalati pentru recuperare in saloane diferite. Unii aveau vedere spre parc, pe cand ferestrele celorlalti dadeau catre o parcare. Cei ce se putusera bucura de privelistea naturii s-au refacut cu mult mai repede.
O intamplare traita de scriitorul Mark Twain ne arata cum te poate insela imaginatia. Intr-o vara fierbinte, el a innoptat intr-un hotel din Mississippi. Se sufoca din pricina aerului inchis si nu reusea sa adoarma. Dupa ce se rasucise in asternut cateva ceasuri, ajuns la limita rabdarii, a luat un pantof si l-a azvarlit in fereastra. A auzit zgomotul de sticla sparta, a simtit adierea unui vanticel racoros si a adormit. A doua zi dimineata, Twain s-a desteptat odihnit. Atunci a vazut ca, de fapt, sparsese o oglinda. Ceea ce ajutase sa se racoreasca fusese numai puterea gandului. Cat de importanta este imaginatia pentru procesul de vindecare - aceasta este o tema studiata deja de mai multa vreme de cercetatorii efectului placebo. Ei au observat, de exemplu, ca pacientii considera o injectie cu atat mai eficienta, cu cat acul este mai gros, iar pastilele le inspira incredere, cu cat sunt mai mari, mai scumpe si mai colorate.
Mai puternic decat propria imaginatie actioneaza insa energia pe care doi oameni si-o pot da unul altuia. Neurologul Michael Meany a evidentiat faptul ca soarecii dezvolta mai multi receptori pentru hormonii stresului si suporta mai bine solicitarile, daca au fost linsi mult de mamele lor, pe vremea cand erau pui. Psihosomaticienii au afirmat dintotdeauna in mod insistent ca o legatura stransa cu mama in prima etapa de viata confera copilului o rezistenta fizica mai buna.
              Specialistii gasesc acum dovezi in sprijinul acestei teorii. In cadrul unui studiu, au fost constituite trei grupuri de femei care avusesera o convietuire mai indelungata cu partenerul lor. Toate au fost supuse unui test de stres. Primele nu si-au vazut partenerul inainte de test. Altora li s-a permis sa stea de vorba cu el. Al treilea grup a avut contact fizic timp de zece minute, sub forma unui masaj la ceafa si umeri. Participantelor li s-a cerut sa rezolve o serie de exercitii dificile, contra-cronometru si cu prezenta unui public in sala. Cele ce fusesera atinse de partenerul lor au avut o cantitate mai mica de hormoni ai stresului in saliva, inima le batea mai regulat, iar rezolvarea exercitiilor a fost mai rapida. Femeile sustinute verbal de partenerii lor n-au avut acelasi randament de gestionare mai buna a stresului - atat nivelul substantelor de alarma din sange, cat si pulsul erau marite, la fel ca in cazul femeilor care nu-si intalnisera partenerul inainte de a intra la test. In aceeasi ordine de idei, s-a constatat ca, printre cei divortati sau ramasi singuri prin decesul partenerului, bolile de inima, diabetul si cancerul sunt mai frecvente decat la oamenii casatoriti.

                                                                Infarctul sufletesc

           Desigur, conflictele si certurile lasa si ele urme in corpul nostru. E important sa retineti: gresim, crezand ca facem bine organismului, daca "ne descarcam". Sa spunem deschis ce ne supara, da - insa ocarile si insultele n-au salvat nici o relatie si, in plus, dauneaza starii noastre de sanatate. Pentru a proba acest lucru, li s-au facut unor cupluri leziuni superficiale pe brat, de marimea unei monede.

                          Imbratisarile reduc tensiunea, suferintele abdominale si cancerul                                                                                            mamar

Mai intai, participantii la test au fost consiliati de psihologi, care le-au explicat cum pot fi rezolvate conflictele in spirit constructiv. Apoi au fost pusi sa dezbata impreuna o tema sensibila, care isca mereu certuri intre ei. Tuturor li s-au vindecat ranile mai repede dupa aceste discutii. Fusesera activate coagularea sangelui si sistemul imunitar. Dimpotriva, dupa o cearta fara consiliere psihologica, sistemul de alarma al organismului s-a ambalat vizibil: leziunile s-au cicatrizat mai lent, iar germenii patogeni n-au fost combatuti cu tot atata eficienta. Surprinzator pentru cercetatori a fost faptul ca, la cuplurile care pastrau o atitudine cordiala in timpul disputei, vindecarea ranilor a fost prejudiciata doar intr-o foarte mica masura. In schimb, la partenerii care au strigat unul la celalalt si si-au aruncat cuvinte jignitoare, factorii inflamatori din sange erau inca mariti, chiar si in dimineata zilei urmatoare.
In prezent, starile depresive sunt socotite un risc de infarct la fel de periculos ca hipertensiunea. In sangele depresivilor se gasesc mai multe substante inflamatoare. "Este uimitor", remarca psihocardiologul Karl-Heinz Ladwig din Mnchen, "ca organismul reactioneaza cu o crestere a valorilor inflamatorii nu numai la intoxicatii si raniri, ci si la suferinta sentimentala". Efectele sunt diferite, in functie de tipul solicitarii psihice: frica provoaca mai curand aritmii cardiace, depresiile duc la rigidizarea vaselor coronariene, enervarea si frustrarile accentueaza riscul de ateroscleroza.
Depresia dauneaza chiar si oaselor. La oamenii melancolici, continutul de minerale din schelet se reduce dramatic - probabil din cauza nivelului ridicat al cortizonului - incat, cu prilejul unui studiu desfasurat pe o perioada de zece ani, specialistii au inregistrat, la depresivi, cu 40% mai multe fracturi.

                                                       Sentimentele care ataca pielea

                   Si bolile de piele se agraveaza, adesea, din pricina stresului. Specialistii au urmarit simptomele unor pacienti cu neurodermita sau psoriazis, punandu-i intr-o situatie stresanta. Li s-a cerut sa simuleze un interviu de angajare, sub ochii publicului. Apoi au trebuit sa numere inapoi, din 17 in 17, pornind de la un numar cu patru cifre. Organizatorii testului ii grabeau pe participanti, strigandu-le intruna: "Mai repede!". Bolnavii cu neurodermita au reactionat imediat. La zece minute dupa aceasta proba solicitanta, in sangele lor erau activate mai multe celule cu actiune inflamatoare, iar pielea le era acoperita de eruptii. Interesant este ca reactia inflamatorie la stres se manifesta mai puternic la pacientii cu neurodermita decat la persoanele care n-au probleme dermatologice. Cei ce sufera de neurodermita sau psoriazis nu sunt neaparat mai sensibili. Insa pe pielea lor, tensiunile se exteriorizeaza mai vizibil.
Acelasi lucru este valabil si pentru oamenii predispusi la herpes. Catorva subiecti li s-au aratat fotografii dezgustatoare - imaginile unor farfurii nespalate, cu muste care se plimbau in voie pe resturile de mancare. Altor participanti la experiment li s-au oferit privelistile unor pajisti presarate cu flori. La 40% dintre cei ce vazusera fotografiile respingatoare au aparut vezicule herpetice. In grupul celor care privisera imagini placute nu s-au observat modificari ale pielii. Organismul reactioneaza la diverse evenimente si experiente - in situatii-limita, ca si in viata de toate zilele. El are capacitatea de a se adapta. Invata lucruri noi, mai uita de cele vechi si sterge urmele.
Si dupa o perioada de deprimare, corpul devine iarasi receptiv la sentimentele profunde, la bucuriile vietii si satisfactiile fizice. Iar semnalele pozitive se imprima din ce in ce mai apasat, asa cum musculatura unui sportiv de performanta se face cu timpul mai viguroasa decat a unui ins lenes si sedentar. Daca acele cai nervoase pe care se transmit multumirea si bucuria sunt intrebuintate frecvent, daca pe ele circula des hormoni ai fericirii, grabiti sa ajunga la destinatie, atunci aceste cai nervoase "pozitive" se extind, iar centrii satisfactiei si exuberantei din creier se maresc.

                                                         Cararui pentru ganduri bune

La inceput, s-ar putea ca traseele pe care sunt trimise mesajele optimiste sa fie deocamdata inguste. Dar cu cat sunt folosite mai des, cu atat caile nervoase devin mai robuste. Croiti, asadar, cararui pentru gandurile bune si apoi ajutati-le zi de zi, ceas de ceas, sa se transforme in niste splendide alei. Va va lua ceva timp, insa merita.

18 adevaruri mai mult sau mai putin placute despre gandurile bune si sanatoase
1. Si cei ce sunt iubiti vor muri, bineinteles, dar nu asa curand.
2. Depresia slabeste inima, chiar si oasele. In categoria depresivilor, decesele survenite in urma unui infarct sunt de trei ori mai frecvente decat printre persoanele de aceeasi varsta care nu manifesta tendinte depresive.
3. Stresul agraveaza herpesul si poate declansa alte afectiuni cutanate.

                                             Faceti carari, zi de zi, pentru gandurile bune

4. In situatii conflictuale si stresante, sangele devine mai putin fluid si la oamenii care n-au motive deosebite de nemultumire, insa in cazul lor, valorile revin mai repede la normal. Asa se explica faptul ca semenii fericiti prezinta un risc mai redus de infarct, tromboze si accidente vasculare cerebrale. Si tusea, guturaiul si raguseala ii viziteaza mai rar.
5. Membrii de familie care ingrijesc zi si noapte bolnavii de Alzheimer au de suportat un stres cronic, care le creeaza stari depresive si, totodata, le slabeste capacitatea naturala de aparare a organismului. In consecinta, persoanele apropiate care-si asuma ingrijirea batranilor se imbolnavesc mai des, sunt mai sensibile la virusurile herpetice si Epstein-Barr, iar ranile li se cicatrizeaza mai lent.
6. Afectiunea si optimismul calmeaza durerile si sustin procesul de vindecare. Specialistii au constatat ca bolnavii carora li se acorda o atentie deosebita seara, oferindu-li-se ocazia sa spuna tot ce aveau pe suflet si primind un sarut dragastos de noapte buna, au avut tensiunea redusa cu 2,5 puncte. De asemenea, grosimea peretelui stang al inimii s-a micsorat, in vreme ce la pacientii implicati in relatii lipsite de caldura sufleteasca a crescut.
7. La barbatii care nu aveau sentimentul ca sunt iubiti s-au inregistrat de doua ori mai multe cazuri de infarct, comparativ cu cei care se simteau iubiti.
8. Barbatii care nu aveau langa ei o femeie iubitoare au fost mai frecvent afectati de suferinte abdominale.
9. La femeile cu cancer mamar, sansele de supravietuire sunt mai mari daca partenerul lor le acorda sprijin moral. Dimpotriva, cand femeile cu tumori maligne au sentimentul ca primesc prea putina afectiune, ele mor mai curand.
10. Dupa o operatie de extirpare a colecistului, e important spre ce iti indrepti privirea: pacientii care s-au simtit aproape de natura s-au vindecat considerabil mai repede.
11. Simptomele difera in functie de tipul solicitarii psihice: frica provoaca mai degraba tulburari ale ritmului cardiac, depresiile duc la rigidizarea vaselor coronariene, enervarea si frustrarile maresc riscul de ateroscleroza.
12. Preparatele placebo actioneaza asupra acelorasi receptori si prin mecanisme identice cu ale medicamentelor.
13. Falsa medicatie potoleste durerile, intareste sistemul imunitar si ajuta in starile depresive.
14. Daca medicul nu pune perfuzia cu mana lui, chiar si efectul morfinei este mai slab.
15. Atentia si intelegerea ii ajuta adesea pe pacientii cu dureri mai mult decat o injectie cu morfina.
16. Fie ca sunt energizante ori somnifere - actiunea medicamentelor depinde, nu in ultimul rand, de culoarea lor: pastilele rosii, galbene si portocalii sunt percepute in general ca fiind stimulatoare, pe cand despre cele verzi si albastre se presupune ca ar avea un efect calmant.
17. Increderea pacientilor in tratamentele medicamentoase se ghideaza dupa niste criterii fixe: injectiile trebuie sa doara, pastilele sa fie mari si colorate, iar toate la un loc sa coste mult. Pare mai putin important de stiut ce substanta activa contin.
18. Marimea conteaza... Uneori, mai mare inseamna mai bun. Cand e vorba de pastile, cele mari produc un efect mai puternic, chiar daca n-au inauntru cine stie ce.

Postări populare de pe acest blog

AICI -CANTARI BISERICESTI- LITURGICE

O PILDĂ DESPRE PUTEREA RUGĂCIUNII PENTRU APROAPELE

De ce trebuie sa ne spovedim la preot si nu direct lui Dumnezeu ?

Păcătuit-am, Doamne

Ce trebuie să facă un creştin ortodox