SCRISOARE CATRE UN PRIETEN SPECIAL

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Un baieţel împreună cu părinţii săi au plecat într-un alt oraş, unde sperau să ducă o viaţă mai uşoară. Dar tatăl nu găsi de muncă mult timp, iar mama se imbolnăvi. Au ajuns într-o mare sărăcie.Băieţelul vedea acest lucru şi suferea foarte mult, însă îşi aminti ceva: auzise de la un coleg de şcoală că Domnul Iisus poate ajuta pe oricine, aşa că luă un stilou şi scrise următoarele: ''-Scumpul meu Iisus, m-am mutat cu părinţii mei în acest oraş ,dar mama e bolnavă. Nu vrei să-i trimiţi Tu ceva care s-o vindece ? Trimite,te rog frumos şi ceva tatălui meu de lucru, ca să îmi ia haine şi ceva de mâncare.Şi dacă vrei, fă aceste lucruri repede, căci mi-e frig şi foame! Noi locuim pe strada 135. Micul Tău amic.'' Citi apoi scrisoarea şi scrise pe plic :'' PENTRU IISUS DIN CER ''.

Funcţionara, care sorta plicurile, rămase mirată când o găsi...era ciudată.O deschise şi o citi. Ochii i se umplu de lacrimi şi-şi zise zise:'' Credinţa acestui copilas nu va fi dezamăgită !'' Aşa că puse într-un pachet haine pentru toţi, alimente şi o ofertă de muncă pentru tatăl copilului împreună cu o scrisoare în care îi trasmitea băieţelului că plicul lui a ajuns în mâinile slujitorilor lui Iisus şi că aceştia îi ţrimteau din partea Stăpânului lor acele daruri.

GLASUL PĂSTORULUI CELUI BUN

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Omule, făptura mea
Pentru ce m-ai părăsit
Şi pe alte căi mergând,
Drumul vieţii l-ai greşit ?

Iubitor de oameni sunt
“Şi al milei Dumnezeu”
Pentru ce te-ai făcut
Rob “potrivnicului Meu”

Pentru tine, Eu – din veac
 - Mântuire am lucrat,
Pogorându-mă de sus,
Cerurile am plecat.

Căci luând Eu chip de rob,
Din Fecioară m-am născut
Şi smerit, şi prea sărac,
Pe pământ am petrecut.

Suferit-am prigoniri,
 Vorbe rele şi ocări,
Trupul Meu spre rane am dat
Şi obrazul la scuipări.

Pogorându-mă din cer,
 Ca să te ridic la el,
 Chipul slavei am lăsat,
Pentru tine cel ”mişel“!

Necinstire am răbdat,
Ca din nou să te slăvesc;
Întru tot sărac am fost,
Ca să te îmbogăţesc.


Rane grele am primit,
Sângerându-Mă de tot,
 Ca să-ţi vindec rana ta
Şi din “sângiuri“ să te scot.


Strop de sânge n-am cruţat
Şi de chip Eu m-am lipsit,
Ca să-ţi curăţ sufletul,
Întru patimi ponosit.


Tu greşind de la-nceput,
Împotriva Tatălui,
Ţi-am luat asupra Mea
Sarcina păcatului.

Birnic morţii tu erai
- Pe vecie osândit -
Dar luând Eu vina ta
”Birul morţii“ am plătit.

Fiere beau şi cu oţet
Şi pe lemn mă răstignesc,
Ca din ”lemnul cel amar“,
 Rod prea dulce să-ţi gătesc.

Răstignit între tâlhari,
Socotitu-m-am “blestem”,
Ca, pe tine iar moştean
- La viaţă să te chem.

Pentru această dragoste,
 Urâciune Îmi plăteşti
Şi ”pogorământul“ meu
Pururea dispreţuieşti!

Căci, în loc să vii acum,
Cu iubire să-mi slujeşti
Tu iubeşti păcatele
Şi de patimi te robeşti.

Care lipsă, spune-Mi dar,
Întru Mine ai aflat,
De întârzii rătăcind
- De la Mine depărtat - ?

Dacă vrei tot binele,
Eu sunt “binelui izvor”,
Şi aicea pe pământ,
Şi în veacul viitor.

Fericirea veşnică,
Dacă vrei s-o dobândeşti,
Eu sunt singur “Dătător
Fericirii sufleteşti”.

Frumuseţea tu dorind
Desfătare ca să ai,
“Podoaba” lumii sunt
Şi “dulceaţa cea din rai”.

De râvneşti la nem slăvit,
 Eu sunt “Unul cel născut”
Din Fecioară negrăit
Şi din cel fără-nceput.

Cauţi slavă şi puteri
Ca să ai neîncetat,
Eu sunt “Domn Puterilor”
Şi “al Slavei Împărat”.

La averi fără sfârşit
 Dacă (poate) ai râvnit,
Eu sunt “Veşnic Vistier
Bunătăţilor din cer”.


Înţelept voind să fii,
Fă-te Mie următor,
Eu sunt “Raza Tatălui”
Şi “al tău luminător”.

Cu prieten credincios,
Dacă vrei mereu să fii,
Eu sunt “Mire” sufletesc
În “cămara” Mea să vii.

Iar dreptate căutând,
De la oameni n-ai să scoţi,
Eu sunt “Drept judecător”
Nemitarnic pentru toţi.

Întru scârbe şi nevoi,
Când mă chemi în ajutor,
Pretutindenea degrab,
Eu îţi sunt ajutător.

La durere nu slăbi,
Amărându-te prea rău,
Eu sunt “Doctor trupului
Şi al sufletului tău”.

De-ntristare şi necaz
Dacă eşti împresurat,
Alinarea ta sunt Eu,
 Suflete nemângâiat.

Obosit de greutăţi
Pe al vieţii tale drum
Eu în veci odihnă sunt,
Totdeauna şi acum.

Pacea sufletului tău
 Dacă rău s-a tulburat,
 Către Mine, vino iar,
Eu sunt Păcii Împărat.

Frica morţii dacă ai
Crede nu te tulbura,
Eu sunt “viaţa tuturor”
Şi acum şi pururea.

Negura păcatelor
Cuprinzându-ţi viaţa ta,
Eu sunt “Soare neapus”,
 Vino la lumina Mea!

Adevăr neprihănit
Pe pământ nu căuta,
Eu sunt “Sfântul Adevăr”
Pentru mântuirea ta.

Rătăcindu-te mereu
Într-al vieţii greu noian,
Eu sunt “calea fără greş”
Care duce la liman.

Iar acuma dacă n-ai
Povăţuitor la cer,
Eu “Păstorul tău cel Bun”
Nu te voi lăsa stingher.

Dacă nu cutezi să vii,
 (De păcate ruşinat)
Eu, să ştii că sunt la toţi,
“Primitor prea îndurat”.

Căci am zis să vie toţi
- Către Mine-cei ce au
Osteneală şi poveri,
Ca, odihnă să le dau! -

Statornicia în credinţă

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

În regatul Bungo (ce aparţine Japoniei), o nobilă familie creştină a fost greu maltratată ca să-şi părăsească credinţa. Văzând că nu izbuteşte, regele a dat ordin ca fiul cel mare din familie să fie adus înaintea sa, spre a fi sugrumat. După două zile, a fost adusă ştirea, tatălui, că copilul a fost sugrumat şi acum regele cere pe fiica lui s-o pedepsească la fel. „Du-te - zise tatăl fiicei sale - şi arată păgânului rege că virtutea la noi creştinii nu se măsoară după ani, ci după puterea credinţei“. După aceasta regele a cerut pe fiul cel mic. Şi pe acesta l-a trimis tatăl spre mărturisire. După două zile a venit părinţilor ştirea, că şi copilul acesta a fost sugrumat şi acum regele cere să i se prezinte tatăl şi mama copiilor. S-ai prezentat, însă nu a fost posibil a-i abate de la credinţa lor. Văzând aceasta regele, a poruncit să se ridice perdeaua din faţa părinţilor şi iată copiii lor, crezuţi morţi, erau acolo sănătoşi. Regele le-a lăudat tăria credinţei şi i-a eliberat. Ce bucurie pe bieţii părinţi. 
Tot asemenea şi Dumnezeu în ceruri, pentru toată jertfa adusă pentru Numele lui, va da răsplata cuvenită. Nici cea mai neînsemnată binefacere, nu va rămâne nerăsplătită

Ritual păgân al unei secte din Chile

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

 Au aruncat un bebeluş în flăcări încercând să salveze lumea de                                         ANTICRIST 

http://www.antena3.ro/life-show/bizar/ritual-pagan-in-chile-au-aruncat-un-bebelus-in-flacariincercand-sa-salveze-lumea-de-anticrist 212366.html
 Poliţia chiliană a arestat patru persoane acuzate că au dat foc unui copil, într-un ritual sectant. Liderul acestei secte credea că sfârşitul lumii este aproape, iar copilul reprezenta întruchiparea anticristului. Copilul, care se născuse cu trei zile în urmă, a fost dus pe vârful unui deal din localitatea Colliguay şi a fost aruncat de viu în flăcări. Mama copilului, Natalia Guerra, de 25 de ani, se pare că a fost de acord cu sacrificarea bebeluşului şi acum se află printre cei arestaţi. "Nou-născutul era o fetiţă. I-au lipit bandă adezivă în jurul gurii, pentru a nu i se auzi ţipetele. 
Au pus-o apoi pe o placă de lemn şi au început să invoce spiritele după care au aruncat bebeluşul în foc", a declarat pentru AP, Miguel Ampuero, reprezentantul poliţiei locale. Autorităţile susţin că secta are 12 membri, a fost formată în 2005 şi este condusă de Ramon Gustavo Castillo Gaete, în vârstă de 36 de ani, care se află încă în libertate.
 Anchetatorii spun că el a fost văzut ultima dată în Peru, de unde cumpăra ayahuasca, o plantă halucinogenă folosită de membrii sectei pentru a intra în transă. "Toţi aceşti sectanţi aveau studii superioare şi erau licenţiaţi în diferite ramuri profesionale. Spre exemplu, unul dintre ei era medic veterinar, o femeie era însoţitoare de bord, altul era regizor de film", a precizat Ampuero.