SFATURILE UNUI PREOT..PENTRU ENORIASII LUI

Pr. Valentin Mordasov
Editura Sophia, 2007
Recenzie de Ciprian Voicilă
Traim intr-o lume in care suntem asaltati de carti care pretind ca ne livreaza retete de “cum sa fii fericit”, “cum sa ai succes in afaceri”, “cum sa iti gasesti jumatatea”, “cum sa comunici eficient cu iubita, sotia sau copiii”, “cum sa slabesti intr-un timp cat mai scurt”, “cum sa cresti in masa musculara cat mai repede”, mai nou, “cum sa vorbesti despre cartile pe care nu le-ai citit”. Oamenii nu se mai incred in capacitatile lor de cunoastere nemijlocita a realitatilor si vor sa afle dintr-un “studiu” scris de “specialisti” CUM SA…
Cu toate acestea, in viata duhovniceasca, cand apare o carte cu sfaturi practice, trebuie sa marcam si sa remarcam ineditul si utilitatea ei. Pentru cititorul de literatura duhovniceasca este evident faptul ca aici predomina masiv perspectiva teoretizanta si generalizatoare.
Un preot rus despre care nu aflam din “prologul editorului” decat ca era inzestrat cu darul calauzirii sufletelor si ca era un mare iubitor de oameni, care cauta sa ii placa in primul rand lui Dumnezeu, ofera sfaturi scurte, incisive la intrebari punctuale.
Volumul are urmatorul motto: “mica este carticica, dar scumpa caci poate inlocui toata Filocalia”. Din cele 309 pagini ale cartii am extras cateva intrebari si raspunsuri care m-au surprins prin dimensiunea lor nebanuita sau prin eficacitatea lor. Parintele Valentin Mordasov isi intemeiaza, de foarte multe ori, raspunsurile, pe trimiteri la Sfintii Parinti.
“ De ce trebuie sa fim inconjurati de lucruri ziditoare acasa si oriunde mergem?
In aceasta lume, orice obiect si impresia care o lasa asupra noastra ne provoaca, in consecinta, anumite ganduri, dorinte, aspiratii etc. Iata de ce toate lucrurile care ne inconjoara trebuie sa ne zideasca. Sunt lucruri care nu trezesc in noi ganduri si simtiri patimase, insa ne pot distrage de la mantuire si ne indeparteaza de Dumnezeu. Pe vremuri, de pilda, casa unui crestin te folosea mult duhovniceste, caci in interiorul ei erau lipite peste tot foi cu versete din Biblie si rugaciuni, o multime de icoane, imaginea Infricosatoarei Judecati, fotografii ale staretilor, duhovnicilor, schimnicilor, nevoitorilor din manastiri si biserici”.
“In ce situatie este inutila munca noastra?
Daca prin munca nu reusim sa devenim mai buni, nu avem nici un folos din ea”.
“Cand putem spune ca un om este impatimit de lucruri?
Cand omul este impatimit de un lucru sau de mai multe se manifesta astfel: isi admira lucrul sau obiectul, se supara si se contrazice cu ceilalti pentru el, iar cand il pierde, se mahneste si se zbuciuma”.
“De ce ne apar uneori ganduri de hula asupra lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a sfintelor icoane si a Sfintelor Taine?
Sa incetam a-l judeca pe aproapele nostru si, astfel, gandurile de hula vor inceta sa ne bantuiasca. Sa nu cugete nimeni la faptul ca poarta vreo vina pentru aparitia lor. Este bine cand omul nu le primeste si nu le asculta, caci aceste ganduri sunt de la diavol. De aceea, sileste-te sa nu le iei in seama. (Cuviosul Ioan Scararul)”
“Cum trebuie sa-i cinstim pe preoti?
Trebuie sa-i cinstim mai mult decat pe parintii trupesti. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Stiti voi cine este preotul? Este Ingerul Domnului. De aceea, preotii trebuie cinstiti mai mult decat parintii trupesti, caci sunt slujitorii Domnului pe pamant. Cei care-i cinstesc pe ei, Il cinstesc pe Hristos”.
“Cum sa ne purtam cu aproapele nostru?
Priveste-l si poarta-te cu aproapele, ca si cum in locul lui te-ai afla tu”.
“Cum sa ne luptam cu patimile?
Crestinul trebuie sa se lupte astfel impotriva lor: daca vreo patima il indeamna la vorbirea desarta, atunci sa se sileasca sa taca; daca este ispitit sa manance peste masura, atunci sa se infometeze si asa mai departe”.
“Cum sunt vazute de Dumnezeu sarbatorile praznuite in chip lumesc?
In Biblie este scris: “Sarbatorile voastre le uraste sufletul Meu” (Is.1, 13-14), adica acele sarbatori religioase pe care omul le petrece in betii, distractii, lacomie nemasurata si altele. In general, in timpul acestui fel de praznuire, se risipeste tot ce a fost adunat in zilele de munca.”
“Cum sa-l invatam pe copil frica de Dumnezeu?
a. Sa-l obisnuiti pe copil sa faca metanii, sa se inchine inaintea Sfintei Cruci, inaintea icoanelor si sa le sarute.
b. Sa-l aduceti mai des la biserica.
c. Cu manuta lui, sa aprindeti lumanari si sa le puneti in sfesnice, sa lasati pomelnicele, sa dati milostenie, sa puneti un banut in cutia milei.
d. Sa-l impartasiti des cu Sfintele Taine.
e. Sa-idati prescura si aghiasma inainte de masa.
f. Sa-l invatati rugaciuni.
g. Sa-l aduceti la preot pentru binecuvantare.
h. Invatati-l sa citeasca rugaciuni si, in timpul slujbelor, indemnati-l sa intoneze dupa cantarile bisericesti.
i. In prezenta copilului, vorbiti mai des despre Dumnezeu si despre mantuirea sufletului.
j. Deprindeti-l sa fie darnic: sa ofere fratilor, surorilor, apropiatilor din dulciurile sale, din jucariile sale si chiar din bucatica sa de paine”.
“Ce folos avem din stradaniile noastre?
Ce folos putem avea din stradaniile noastre: postul, rugaciunea, citirea Sfintei Scripturi s.a., daca nu am invatat sa ne smerim, sa iertam obida, sa-i iubim pe vrajmasi si sa ne rugam pentru necajiti?!”.
“Ce este mai folositor pentru linistea sufletului?
Multe le-am incercat in viata, dar nu am gasit nimic mai bun pentru pacea si linistea sufletului meu decat primirea cumpatata a hranei, aflarea intr-un singur loc si indeletnicirea sarguinciasa cu Cuvantul Domnului (Ieroschimonahul Stefan)” .
“Ce inseamna groparii tineretii?
Sunt sapte gropari ai tineretii: necredinta in Dumnezeu, betia, desfraul, mania, necinstirea parintilor, prieteniile rele si trandavia”.
“Ce vor oamenii acestei lumi de la noi?
Oamenii care traiesc in duhul razvratit si necredincios al acestei lumi doresc cu tot chipul sa ne supunem voii lor si nu voii lui Dumnezeu. Ei incearca sa ne abata de la calea cea dreapta care duce in Imparatia Cerurilor”.
“Unde sa ne indreptam atentia in timpul nevointelor?
Sa ne indreptam atentia mai putin asupra nevointelor din afara (de pilda: post, metanii, dormirea pe loc tare etc.). Desi trebuincioase, acestea sunt doar ajutatoare. Cu ajutorul lor, se zideste cetatea, dar ele nu sunt cetatea, pentru ca ea este in inima. Deci, la lucrarea inimii sa va indreptati intreaga atentie (adica sa nu va tulburati, sa nu va suparati, sa nu judecati, sa iertati, sa alungati gandurile rele si dorintele pacatoase si asa mai departe)”.
“Este bine sa fim sinceri si deschisi cu oricine?
Nu trebuie sa fim deschisi cu toata lumea. Este gresit sa dezvaluim totul oricui. Ar fi mai bine ca unele lucruri sa le tainuim”.
“Ce este important cand muncim?
Cand munciti, sa observati starea voastra interioara, cum si in ce duh faceti lucrul (cu cartire sau manie, cu nemultumire sau vorbe desarte,cu ganduri necurate sau cu rugaciune si cugetare dumnezeiasca si asa mai departe)”.
“Cum sa pastrez in minte invataturile din sfintele carti?
Ca sa pastrezi in minte invataturile mantuitoare din sfintele carti, spune-le fratelui”.
“Cum sa ne folosim neputintele la lucrarea virtutilor?
Daca esti neputincios, foloseste-ti neputintele in lucrarea virtutilor, si anume: cultiva-ti prin ele smerenia, recunoasteti nevrednicia si ticalosia”.
“Cand nu este recunoscuta de Dumnezeu fapta noastra buna?
Toate lucrurile care se fac pentru Dumnezeu sunt insotite de necazuri. Sfintii Parinti spun ca fapta buna neinsotita de necazuri nu este recunoscuta de Dumnezeu”.
“Cine este fericit in viata?
Este fericit in viata cel care-i face pe altii fericiti”. 

Parintele Cleopa - Sfintele Icoane si Sfanta Cruce

Despre Sfintele Icoane

Poate fi icoana confundata cu idolul ?

- Icoana nu poate fi confundata cu idolul pentru ca icoana este reprezentarea unei fiinte existente in mod real, pe cand idolul este o nascocire ( inchipuire ) a mintii omenesti, slabita de pacat. Asa se explica faptul ca idolul, ca si chip cioplit, a fost oprit a se face, prin porunca lui Dumnezeu :

" Sa nu-ti faci chip cioplit " ( Iesire 20, 4 ).

Dar tot atunci, Dumnezeu a poruncit lui Moise sa faca icoane, spunandu-i : " Sa faci doi heruvimi de aur si sa-i faci ca dintr-o bucata, ca si cum ar rasari din cele doua capete ale capacului " ( Iesire 25, 19 ).

Deci, daca admitem ca textul din Iesire 20, 4 vorbeste despre icoane, atunci s-ar contrazice cu cel din Iesire 25, 19. Asadar, primul text vorbeste despre idoli ( sa nu faci ) si al doilea text despre icoane ( sa faci ) si nu mai avem nici o contradictie, ci dimpotriva, o precizare foarte clara :

Sa nu-ti faci idoli, dar sa-ti faci icoane.

De ce scrie in Isaia 44, 17 ca idolii sunt facuti din lemnele padurii ?

- Intr-adevar, se scrie in Isaia ca idolii sunt facuti din lemnele padurii, dar si chipurile de heruvimi poruncite de catre Dumnezeu au fost facute tot din lemnele padurii si din aur, dar nu aceasta este important, ci semnificatia lor, ceea ce reprezinta ei insisi. Chipurile ( icoanele ) de heruvimi reprezentau ceva sfant, unde Dumnezeu se descoperea lui Moise:

" Acolo, intre cei doi heruvimi, de deasupra chivotului legii Ma voi descoperi tie si-ei voi grai de toate cate am a porunci prin tine fiilor lui Israel " ( Iesire 25, 22 ).

Dar oare hartia Sfintei Scripturi nu este facuta tot din lemne ?

- Bineinteles ca si hartia Sfintei Scripturi este prelucrata tot din lemn. Noi insa nu cinstim materia, ci chipul celui zugravit pe ea, dupa cum nu cinstim hartia Sfintei Scripturi, ci ceea ce este scris in ea, pentru ca cuprinsul ei contine:

" Cuvintele vietii celei vesnice "

( Ioan 6, 68 ).

Mantuitorul a cinstit icoanele ?

- Mantuitorul a cinstit icoanele, pentru ca, mergand la templu, nu a poruncit sa le scoata afara, ci, dimpotriva, a scos afara pe cei ce le necinsteau prin pacatele lacomiei lor, dupa cum scrie ca : "I-a scos pe toti afara din templu si oile si boii si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele" ( Ioan 2, 15 ).

Pentru ce sa cinstim si noi icoanele ?

- Noi trebuie sa cinstim icoanele pentru ca ele reprezinta pe Dumnezeul nostru Cel intrupat si pe sfintii lui Dumnezeu ca exemple de sfintenie, care ne cuceresc chioar si prin sfintenia privirii lor. Insusi Mantuitorul Iisus Hristos este numit icoana Tatalui :

"Fiind stralucirea slavei si chipul fiintei lui Dumnezeu " Evrei 1, 3.

Cu ce am mai putea asemana icoana ?

- Icoana poate fi asemanata si chiar numita o " Biblie zugravita ". Icoanele reprezinta textul biblic. Spre exemplu :

" Cand se lumina de ziua intai a saptamanii, a venit Maria Magdalena si cealalta Marie ca sa vada mormantul si iata ca s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului coborand din cer si venind a pravalit piatra si sedea deasupra ei " ( Matei 28, 1-2 ).

Ce inteles au idolii dupa Noul Testament ?

- Dupa Noul Testament, idolii au si intelesul de patimi sau pacate grele, dupa textele din Coloseni si Efeseni :

" Drept aceea, omorati madularele voastre - ale omului pamantesc - : desfranarea, necuratia, patima, pofta rea si lacomia, care este o inchinare la idoli " ( Coloseni 3, 5 ). Si :

"Aceasta sa o stiti bine ca nici un desfranat sau necurat sau lacom, care este un inchinator la idoli, nu are mostenire in imparatia lui Hristos "

( Efeseni 5, 5 ).

Asadar, idolul ca patima ne pagubeste, pe cand icoana ne zideste, inaltandu-ne sufleteste cand o privim, cum ar fi icoana Rastignirii, a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, a Inaltarii si altele.

Despre Sfanta Cruce

Crucea este un simplu semn ?

- Crucea nu este un simplu semn, ci un semn insotit de putere, precum s-a dovedit inca din Vechiul Testament, cand Moise se ruga cu mainile ridicate in semnul Sfintei Cruci.

Iar : "Cand isi ridica Moise mainile, biruia Israel, iar cand isi lasa el mainile, biruia Amalec " ( Iesire 17, 11).

Sfantul Apostol Pavel zice :

" Cuvantul crucii pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu " ( I Corinteni 1, 18 ).

Crucea este semnul biruintei, care se va arata pe cer la sfarsitul veacurilor.
" Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului in putere si slava multa " ( Matei 24, 30 ).

Ce semnificatie mai poate avea Sfanta Cruce ?

- Sfanta Cruce mai poate avea semnificatia de altar, cel mai sfant altar pe care s-a adus cea mai sfanta jertfa.

"Altarele Tale, Doamne al puterilor, Imparatul meu si Dumnezeul meu " (Psalmul 83, 4)

Crucea poate fi vrajmasa lui Hristos, asa cum se spune uneori?

- Crucea nu poate fi vrajmasa lui Hristos, ci, dimpotriva, textul Sfintei Scripturi ne spune ca Mantuitorul a veni ca :

" Sa-i impace cu Dumnezeu pe amandoi, uniti intr-un singur trup prin cruce, omorand prin ea vrajmasia " ( Efeseni 2, 16 ).

Ce inteles mai poate avea crucea ?

- Crucea mai poate avea inteles de suferinta, dupa cuvantul Mantuitorului :

" Daca vrea cineva sa vina dupa Mine,sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie " ( Matei 16, 24 ).

Putem sa ne luam noi insine crucea suferintelor de buna voie ?

- Noi suntem chiar sfatuiti sa ne luam crucea suferintelor de buna voie, daca vrem sa fim ai lui Hristos, pentru ca :"Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele " ( Galateni 5, 24 ).

Ce se intampla daca nu ne luam crucea suferintelor infranarilor de buna voie ?

- Daca nu ne luam crucea infranarii de buna voie, vom purta crucea grea a mustrarilor de constiinta pentru pacatele savarsite, prin neinfranare si lipsa de rabdare, ca si bogatul nemilostiv care striga :
" Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie " (Luca 16, 24 ).

Dar Crucea, pusa de Dumnezeu pe umerii nostri, cum trebuie sa o intelegem ?

- Crucea, pusa ca suferinta de Dumnezeu pe umerii nostri trebuie sa o intelegem ca un medicament vindecator al pacatelor, precum i s-a dat chiar si Sfantului Apostol Pavel :

" Si pentru ca sa nu ma trufesc cu inaltimea descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe in trup, un inger al satanii, sa ma bata peste obraz ca sa nu ma trufesc " ( II Corinteni 12, 7 ).

Si ca un prilej de intarire in credinta, asemenea crucii pusa pe umerii lui Iov, fapt constatat si de Psalmist, care zice :

" De multe ori s-au luptat cu mine, din tineretile mele, si nu m-au biruit " ( Psalmul 128, 2 ).

Daca e grea crucea suferintelor luate de bunavoie, crucea suferintelor ca urmare a faradelegilor e groaznic de chinuitoare.