
de Preot Sorin Croitoru
Mă tem că va veni o vreme,
(Nu-mi cereți însă când va fi),
Când vom începe a ne teme
Și vom începe-a ne căi.
Nu știu de-i vorba despre zile,
Va fi târziu, va fi curând..
Știu doar că ale vieții file
Se vor epuiza pe rând
Și vor veni acele vremuri
De care cine va scăpa?..
Și tu, cel ce citești și tremuri,
Vei trece prin așa ceva..
Veni-vor vremuri profețite,
Nu azi, ci într-un viitor,
Când toate cele săvârșite
Își vor primi răsplata lor.
Și nu doar faptele făcute,
Ci chiar și cele ce-am vorbit,
Și nu doar vorbele rostite,
Ci chiar și cele ce-am gândit,
Și nu doar relele neplânse,
Ba chiar și binele omis,
Să știți că toate au fost strânse
Pe zapisele ce s-au scris..
Noi am crezut că-i o vacanță
A noastră viață pe pământ,
Dar se va pune pe balanță
Și vorba aruncată-n vânt..
Noi am crezut că sunt o glumă
Poruncile lui Dumnezeu,
Dar trupul se va-ntoarce-n humă,
Iar sufletul, adică EU?..
Nu vom scăpa de-această frică,
Deci eu vă spun de mii de ori:
Din tot ce-aveți, o părticică
S-o împărțiți la cerșetori.
Fiți milostivi cu amărâții,
Să faceți bine cât puteți,
Strângeți-vă comori în ceruri,
Să dați mereu din ce aveți!
Iar când veni-va ziua-n care
Stăpânul vă va cerceta,
Hristos, în mila Sa cea mare
Va zice: „Voi.. de-a dreapta Mea!”
Amin
(6 iunie 2025)