RUGĂCIUNE catre MANTUITORUL a SFANTULUI DIMITRIE AL ROSTOVULUI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

   “Mantuieste-ma, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, dupa bunatatea Ta, si nu dupa faptele mele! Tu voiesti a ma mantui, Tu stii in ce chip sa ma mantuiesti. Mantuieste-ma, dar, dupa cum voiesti, dupa a Ta putere, dupa cum stii cu judecatile pe care numai Tu le cunosti, mantuieste-ma! Intru Tine, Dumnezeul meu, imi pun nadejdea si voii Tale Sfinte ma incredintez - sa faci cu mine dupa cum voiesti! De voiesti sa ma aduci intru lumina, FII BINECUVANTAT! De voiesti sa ma tii intru intuneric, FII IARASI BINECUVANTAT!! De-mi vei deschide usile milostivirii Tale, prea bine va fi atunci si nespus de frumos. De vei inchide inaintea mea usile milostivirii Tale, binecuvantat vei fi Tu, Cel ce m-ai ferecat intru dreptate. De nu ma vei nimici pe mine dimpreuna cu faradelegile mele, slava milostivirii Tale celei nemarginite! De ma vei prapadi dimpreuna cu faradelegile mele, slava judecatii Tale celei drepte! Precum voiesti, tocmeste pentru mine lucrul!”
   🙏 Sfinte Dimitrie al Rostovului, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!

                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

Invidia-i drăcească

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Invidia drăcească în om mereu se luptă
În inimă se-nfige și vrea s-o vadă ruptă
Să sfărâme-n bucăți ceea ce n-a creat
Si duce la-ntuneric în pas de marș forțat

Își varsă turbarea și-și lasă veninul
Transformă în oțet în butoaie vinul
Are îndrăzneală și mereu cutează
Și este nebună atunci când turbează

Se încălzește din furt , la lumina solară
Ar da doar odată , ca însutit să ceară
Calcă apăsat și mărunt la pas
Indiferentă este , ce-n urmă a rămas

Pe suflete-i stăpână , amar le hulește
Mereu iși face loc , peste tot domnește
Iar din tot ce prinde , ea iși face pradă
Întunecă privirea ,n-o lasă să vadă

Se arată dulce , dar este spinoasă
Pătează suflarea , calea nu-i frumoasă
Plină de ambiții , lipsită de cântare
Goală e de mila de care nu-i în stare

În pornirea ei , tot disprețuiește
Orbită de vedere , mult nesocotește
Merge înainte , nu privește-n urmă
La cei din jur se uită , socotindu-i turmă

S-ascunde în minciună , goală de virtute
E fără omenie în sufletele brute
Diavolul cel negru le este părinte
Cu poftă mare râde și atunci când minte.

31 Oct.2018
Preot Ion Predescu