Timpul si iubirea......

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE!

Timpul si iubirea......



A fost odata ca niciodata o insula unde locuiau sentimentele: Fericirea, Tristetea, Vanitatea, Cunoasterea si toate celalalte, inclusiv Iubirea ...

Intr-o zi au fost anuntate ca insula se va scufunda, asa ca toate si-au reparat barcile si au plecat. Iubirea a fost singura care a ramas. Ea a vrut sa persevereze pana in ultimul moment.

Cand insula era aproape inundata in intregime, iubirea s-a decis sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca mare, eleganta.

Iubirea i-a spus:

- Poti sa ma iei si pe mine ?

Bogatia a raspuns:

- Nu, nu pot. Am barca plina de aur si argint. Nu mai este loc si pentru tine aici.

Iubirea s-a decis sa o intrebe si pe Vanitate, care trecea intr-o barca frumoasa.

- Vanitate, te rog ajuta-ma!

- Nu pot sa te ajut Iubire. Esti uda fleasca si asta ar putea sa imi strice barca! ,a raspuns Vanitatea.

Tristetea era pin apropiere, asa ca Iubirea i-a cerut ajutorul.

- Tristete, lasa-ma sa vin si eu cu tine!

- Oh, Iubire ... sunt asa de trista ca am nevoie sa fiu singura!

Fericirea a trecut si ea pe langa iubire, dar era asa de fericita incat nici macar nu a auzit ca a chemat-o Iubirea.

Deodata, s-a auzit o voce:

-Vino Iubire, te voi lua cu mine, spuse un batranel.

Iubirea s-a simtit atat de binecuvantata si bucuroasa incat a uitat sa intrebe ce nume avea batranelul.

Cand au ajuns pe uscat, batranelul si-a vazut de drum.

Iubirea realizand cat de mult ii datoreaza acestuia, a intrebat-o pe Cunoastere.

- Cine m-a ajutat ?

- A fost Timpul, a raspuns Cunoasterea.

Cunoasterea a zambit si cu o adanca intelepciune i-a raspuns:

- Deoarece numai Timpul este in stare sa inteleaga cat de minunata este Iubirea!

Morala ? Nu lasati ca Iubirea sa se stinga, doar cu timpul veti intelege cat era de valoroasa!~¦

• 30 decembrie 2011
• 0 comentarii
• nici o eval

FERICIRI

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

De Preot   Sorin Croitoru

SURSA AICI

Noi îi fericim, Iisuse, pe acei ce Te-au avut,
Ți-au sorbit învățătura și-au privit câte-ai făcut,
Au băut vin bun la nuntă, golind cănile de lut,
Au mâncat pe săturate pești și pâine cât au vrut,
Au fost unși la ochi cu tină, orbi fiind, și au văzut,
Văzând marea Ta putere, Te-au slăvit cum au putut,
Văzând marea Ta iubire, Te-au iubit și au crezut,
Vărsând lacrimi de căință, la picioare Ți-au căzut,
Au primit plângând iertare de păcate ce-au făcut..

Noi îi fericim, Iisuse, pe acei ce Te-au primit,
Ce Te-au ascultat prin sate când le-ai propovăduit,
Ți s-au închinat cu teamă când furtuni ai potolit,
Te-au slăvit, văzând cum muții i-ai făcut de au vorbit,
Ți-au cântat, văzând cum șchiopii i-ai făcut de au sărit,
S-au uimit, văzând cum viață Tu dai celor ce-au murit,
S-au temut, văzând pe diavol cum răcnește îngrozit,
Au strigat, văzând cum intri pe un măgăruș smerit,
Au jelit, văzându-Ți trupul sus pe Cruce răstignit,
Au crezut că Tu ești Domnul de profeți proorocit!

Noi îi fericim, Iisuse, pe acei ce-au învățat
De la Tine că nu este loc în Cer pentru păcat,
Că acolo intră numai cel ce haina și-a spălat
Cu botezul pocăinței și în Sângele-Ți curat,
Care s-a prelins pe Cruce când mureai nevinovat..

Noi îi fericim, Iisuse, pe acei ce Te primesc
În biserici din Potire, atunci când se-'mpărtășesc
În duminici, cum ne este obiceiul creștinesc..

Da, Stăpâne Împărate, pe aceștia-i fericim,
Iar pe Tine-'n toată vremea și-'n tot locul Te slăvim!

de Sorin Croitoru 

CUVÂNT DESPRE SMERENIE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

                                                       CUVÂNT DESPRE SMERENIE

"Odată,  plimbandu-mă cu tatăl meu cand, la o cotitură, după o clipă de tăcere, el m-a intrebat:
 - In afară de ciripitul păsărelelor, mai auzi şi altceva? Mi-am ascutit auzul si, după cateva secunde, i-am răspuns:
 - Aud zgomotul unei căruţe.
 - Aşa este, - a spus tatăl meu - este o carută goală.

 L-am intrebat:
- Cum de stii ca este o carută goală, dacă incă nu o putem vedea? Iar el mi-a spus: - E foarte usor, să stii cand o carută este goală, fiindcă cu cat este mai goală, cu atat face mai mult zgomot. Astăzi, adult fiind, cand văd o persoană care vorbeste prea mult, intrerupand conversatia celorlalti, dovedindu-se inoportună, laudandu-se cu ceea ce posedă, simtindu-se atotputernică si dispretuindu-i pe cei din jurul ei, incă mi se pare că mai aud vocea tatălui meu, spunand: "Cu cat este mai goală căruta, cu atat mai mult zgomot face". 
Smerenia constă in a trece sub tăcere virtutile noastre si de a le permite altora să le descopere. Nu uitati că există oameni atat de "săraci", incat nu au nimic altceva decat BANI ?i MÂNDRIE. Nimeni nu este mai gol la suflet, decat cel care este plin de sine insusi". Smerenia este temelia Sfinteniei. Smerenia ii alungă pe draci. Smerenia fără nici-o osteneală a mantuit pe Fiul risipitor, pe Vames, pe Talharul cel de-a dreapta, care putine cuvinte au grait catre Dumnezeu si s-au mantuit.

Preot Ioan.