AM CERUT...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Am cerut putere

Si Dumnezeu mi-a oferit dificultati pentru a ma face puternic

Am cerut intelepciune

Si Dumnezeu mi-a oferit probleme de rezolvat

Am cerut prosperitate

Si Dumnezeu mi-a oferit brate si minte sa muncesc

Am cerut curaj

Si Dumnezeu mi-a oferit primejdii de depasit

Am cerut rabdare

Dumnezeu m-a pus in situatii unde eram fortat sa astept

Am cerut dragoste

Si Dumnezeu mi-a oferit oameni tulburati pe care sa-i ajut

Am cerut favoruri

Si Dumnezeu mi-a oferit oportunitati

Nu am primit nimic din ceea ce am cerut

Am primit tot ceea ce-mi era necesar!

RUGACIUNILE MELE AU FOST ASCULTATE...

Din cer, se intampla uneori, sa coboare ingeri pe pamant. Ingeri pe care daca ii intalnesti ajung sa iti transforme clipele in cele mai magice trairi. Sa iti aduca fericirea.

Sunt acei oameni care atunci cand singur ratacesti pe o veranda veche si mucegaita de ganduri si framantari, de nesperanta si deziluzii, ingandand cu lacrimi sparte furtuna inimii, apar ei, care cu o simpla atingere iti preschimba universul in lumina si culoare. Sunt acei oameni care iti patrund in suflet si nu mai pleaca de acolo niciodata. Acei oameni fara aripi care stiu intotdeauna sa fie langa tine atunci cand ai nevoie, stiu cum sa iti stearga lacrimile cu palmele lor, cum sa iti arate frumos unde ai gresit. Care zambesc pentru bucuria ta.

Sunt acei oameni ce poarta cu ei o lumina aparte, o vibratie deosebita ce patrunde in tine ca o stare de caldura si dragoste, ca o raza de speranta.

Sunt acei oameni a caror loc nu este pe pamant. Fiindca puritatea lor nu ar trebui sa se amestece cu praful noastre. Ingerii nu ar trebui sa planga. Caci lacrimile lor in cadenta lovesc uscatul cu o durere mai presus de strigat.

Ei sunt acei oameni frumosi care au renuntat la aripile lor pentru a oferi altora aripi. Sunt acele suflete calde pe care ajungi sa le iubesti cu o iubire mai presus de intelesuri ....

PACEA INIMII ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, Sfantul Parinte, Serafim de Sarov ne indeamna asa: "Trebuie sa ne obisnuim sa tratam jignirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. O astfel de practica ne poate aduce PACEA INIMII si o poate face lacas al lui Dumnezeu Insusi." Si te rog sa tii minte ca nu vei fi niciodata barfit de oameni mai buni ca tine, ci de cei care ar vrea sa fie ca tine dar nu pot. In mintea ingustă incape multa barfa! Sfantul Parinte, Ambrozie de la Optina zice asa: “A ști să taci este o virtute mai mare decât a stii sa vorbești”.

 Iar, Sfantul Parinte, Iustin Parvu ne spune asa: “Daca nu ne vom așeza genunchii la pocainta, dragii mei, nu vom reusi nimic. Daca ne vom ruga, insa, cu ravna, daca ne vom osteni in rugaciune, Dumnezeu va face ca totul sa fie posibil”. In Patericul egiptean scrie asa: “Se spunea despre avva Arsenie ca toata vremea vietii lui, cand sedea sa lucreze, avea o carpa pe piept din pricina lacrimilor care-i curgeau din ochi. 

Auzind avva Pimen ca s-a savarsit, a zis cu lacrimi: ferice de tine, avva Arsenie, ca te-ai plans pe tine in lumea aceasta. Fiindca, cel care nu se plange pe sine aici, se va plânge veşnic acolo. Ori de voie aici, ori în chinuri acolo, e cu neputinţă să nu plângi”. Cine are minte sa ia aminte la aceste Sfinte cuvinte, cine nu, sa mearga spre iad, inainte! Amin si Aliluia!
                                                                                                                                    Preot Ioan 🛎.