AZI NE INTALNIM LA SFANTA LITURGHIE (in rugaciune)

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Bucuria mea, astazi este zi de duminica, zi de sarbatoare si de odihna. Astazi trebuie sa implinim porunca a 4-a, mergand la Sfanta Liturghie. In fiecare duminica, in fiecare Sfanta Biserica Ortodoxa, Iisus Hristos se aduce pe Sine insusi, Jertfa nesangeroasa, in fata lui Dumnezeu Tatal, ca sa ne mai rabde pe pamant.

Sfantul Parinte Arsenie Boca, spune ca: "Doar Sfanta Liturghie mai tine lumea." Iar Parintele Mitropolit, Bartolomeu Anania zice: "Liturghia este Imparatia lui Dumnezeu pe pamant. Binecuvantand Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, preotul binecuvanteaza Sfanta Liturghie, care urmeaza sa se desfasoare”.

Si tot Mitropolitul Bartolomeu Anania, ne-a mai lasat acest cuvant de invatatura: "Cand te gasesti in fundul prapastiei, SA NU DISPERI, iar daca ai ajuns in varful muntelui, SA NU AMETESTI. Si sa stii ca aceasta a doua primejdie este mai mare decat cea dintai. Pentru ca in “fundul prapastiei” fiind, apelezi la rugaciune ca la un izvor de putere. Cand ai ajuns in varful muntelui insa, uiti de rugaciune."

Si pentru ca nu exista alta armă mai puternică in cer si pe pamant decat chemarea cea Sfanta a Domnului nostru Iisus Hristos si a Maicii Domnului, sa zici cat mai des asa:

Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!

Miluieste-ma, Maica Luminii!

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

DIN ADÂNC DE SUFLET PLÂNS..

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“La început de an bisericesc vă propun o poezie de pocăință:




de Preot Sorin Croitoru

Din adânc de suflet plâns
Izvorăsc prelungi suspine.
Mult amar în el am strâns
Supărându-Te pe Tine..

Multă vreme am umblat
Pe cărări rătăcitoare
În greșeală și-n păcat,
Azi îmi amintesc și doare..

Doare, Doamne, căci ai vrut
Să îmi dai un strop de har
Să-nțeleg că în trecut
Am trăit cam în zadar..

Și acum mâhnirea mea
Simt că mă apasă greu
Pentru viața mea cea rea
Fără nici un Dumnezeu..

Doamne, Cel ce-ai vrut să-mi dai
Har să văd și har să plâng,
Har să înțeleg ce trai
Am trăit ca un nătâng,

Dă-mi, Te rog, și har să pot
Din păcat să mă ridic,
Din pierzare să mă scot
Și să-Ți fiu un ucenic..

Înviază-mă acum
Ca pe Lazăr din mormânt,
Pune-mi soarta pe un drum
Plin de Duhul Tău Cel Sfânt!

Numai Tu, Iisuse, poți
Pe tâlhari să-i mântuiești,
Tu i-ai vindecat pe toți
De greșelile lumești.

În adânc de suflet greu
Am văzut lumină mare:
Domnul Dumnezeul meu
Mi-adusese ușurare..