UNUI CREȘTIN

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

de Preot Sorin Croitoru

Unui creștin, Domnul îi cere
Să nu se teamă de nimic,
Ci să zâmbească în durere,
De vrea să-I fie ucenic!

Unui creștin, Domnul îi cere
Să fie-'n vorbă cumpătat,
Să spună numai adevărul,
Căci ce-i în plus.. este păcat!

Să se ferească de ispita
De-a deveni judecător:
Deși păcatele sunt multe,
Să-I lase Lui povara lor!

Unui creștin, Domnul îi cere
Să ierte când a fost rănit,
Să își imite-'Nvățătorul,
Ce cu răbdare-a suferit.

Căci El Își binecuvânta călăii,
Din dinți strângând, lacrimi vărsând
Și i-a îmbrățișat pe Cruce,
Pe toți iubind, pe toți iertând!

Unui creștin, Domnul îi cere
Să își adune-'n Cer comori,
Să dea săracilor prisosul,
Râvnind ai Învierii zori..

Să nu se amăgească singur,
Zicând c-ar da, dar n-are cui:
E plin în jur de mâini întinse,
Căci Lazări astăzi.. sunt destui!

Unui creștin, Domnul îi cere
Să nu se piardă în plăceri:
Vrem după scurta desfătare,
O veșnicie în dureri?..

Căci nu se poate-'n viața asta
Să te desfeți ca un emir,
Și-apoi să zbori în Cer la Domnul,
Când trupu'-ți zace-'n cimitir!

Căci ce striga Avraam bătrânul
Acelui suflet cu suspin?
"Când tu râdeai, Lazăr plângea,
Acum e-'n Rai, iar tu la chin"!

Să știți că-i simplă tare legea
Mântuitorului Iisus:
Plusul în Cer devine minus,
Iar minusul devine plus!

Tot ce vedem în lumea asta,
În Cer va fi exact pe dos.
Nu este-a mea învățătura,
E chiar a Domnului Hristos!

Va plânge cel ce astăzi râde,
Iar cel sătul, va flămânzi.
Cel ce acu'-i slăvit de oameni,
În colț de iad, stingher va fi!

Deci să-'mplinim cu mare grijă
Tot ce ne cere-al nostru Domn,
Și ne vom bucura cu Lazăr,
Când va veni al morții somn!
amin

sursa  https://web.facebook.com/profile.php?id=100008644746019&sk=about

CE LUME, DOM'LE, CE LUME!

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

       Vin la mine persoane și îmi cer să mă rog pentru reușita lor în fel și fel de chestii pe care și le-au propus. Afaceri, găsirea unor locuri de muncă bune, cumpărări de case, de mașini, etc., etc.. Persoane care nu dau pe la biserică luni de zile. Și dintr-o dată, hop, la preot cu cereri! Parcă eu aș fi mâna dreaptă a lui Dumnezeu! Parcă eu aș fi Maica Domnului la nunta din Cana Galileei! "Faceți tot ce vă va spune".. Dar eu sunt doar un amărât de preot, și dacă-I cer ceva lui Dumnezeu trebuie să am o bază, să-I ofer ceva în schimb. "Doamne, a promis că se va pocăi, că se va schimba, că va ține posturile Bisericii".. Sau: "Doamne, a miluit "sinagoga" (biserica), vrednic este să-L ajuți", ca să-i parafrazez pe contemporanii Domnului. Dar cei care vin să ceară rugăciuni, nu oferă nimic în schimb. Nici post, nici pocăință, nici milostenie, nici schimbarea vieții, nimic.. Și atunci, cu ce curaj mă prezint eu la Cel Care-Și trimite slujitorii în lume? "Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, și Eu vă trimit pe voi". Dar ca ce ne-a trimis pe noi Fiul în lume? Ca prestatori de servicii? Ca împlinitori de dorințe? Ca executanți de hocus-pocus?

La urma-urmei, ce vrea Dumnezeu de la noi? Nimic pentru El, totul pentru noi! Vrea mântuirea noastră, vrea să ne câștigăm veșnicia, dreptul de a rămâne în casa Sa în veci de veci! Dar fiind noi atât de indiferenți și nepăsători față de cele spirituale, ne "prinde" în cârlig prin cele materiale. De aceea l-a numit Domnul pe Petru "pescar de oameni". Pentru că, folosind momeala (pretextul) celor materiale, slujitorul Său trebuie să-l atragă pe credincios spre cele spirituale. Cum spune Sfântul Vasile cel Mare în Liturghia sa: "Dăruiește-ne cele cerești, în locul celor pământești, cele veșnice în locul celor vremelnice". Iar El chiar asta vrea să ne dea, cele cerești, adică. Totuși noi ne încăpățânăm în materialismul nostru absolut..

Vă rog, pe toți cei care citiți aceste rânduri, "Nu-L mai obosiți pe Dumnezeul vostru" cu planurile voastre lumești! El are propriile Sale planuri în privința voastră, și pe acelea le va împlini, dacă veți colabora cu El. Dacă nu.. nu știu ce să vă spun. Dar nu luați în râs slujitorii Sfintelor Altare, considerându-i Harry Potteri cu baghete magice!

Domnul să ne înțelepțească înaintea ceasului al doisprezecelea, amin.

Preot Sorin Croitoru, Mantova, Italia

VERIFICARE

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...



de Preot Sorin Croitoru

Ortodocșii mei iubiți,
Stați puțin și vă gândiți:
Suntem botezați de mici

(Și sunt nevoit să spun:
Ăsta-i lucru foarte bun!),
Dar suntem cu-adevărat
"CREȘTINI", cum ne este titlul

După ce ne-am botezat?..
Căci să știți, nu-i lucru mic
Să primești de la Hristos
Nume sfânt, de ucenic..

Pentru astăzi mi-am propus
Ca să ne verificăm:
Cinstea Domnului Iisus,
Oare.. chiar o merităm?

Da', atâta-i de frumos
Numele sfânt de "creștin"..
Dar să ne gândim puțin:
Chiar suntem ai lui Hristos?

Mai întâi, avem habar
De credința creștinească?
Știm că a venit Iisus,
De iad să ne mântuiască?

Credem cu adevărat
În Prabunul Dumnezeu?
Respectăm a Sa prezență,
Fugind de păcat mereu?

Îl iubim cu tot ce suntem,
Ca niște cuminți copii?
Ne gândim în toată clipa
Cum să-I facem bucurii?

Ne împotrivim la maxim
Relelor învățături?
Încercăm, pe cât se poate,
Să trăim după Scripturi?

Cerem Tatălui iertare,
Atunci când păcătuim?
Când avem pâinea pe masă,
Ne oprim și-I mulțumim?

Îi aducem în biserici
Cuvenita-'nchinăciune?
Îl slăvim cum se cuvine
În a noastră rugăciune?

Ne-'nchinăm fără de grabă
Și la Tatăl iubitor,
Și la Fiul Său iubit,
Iisus, Blândul Păstor?

Îl rugăm pe Duhul Sfânt
Ca să vină peste noi,
Cu-al Său har să ne umbrească
În necaz și în nevoi?

Față de Măicuța noastră
Arătăm sfântă iubire,
Adunându-ne-'n biserici
În zile de prăznuire?

În bisericile sfinte
Suntem cuviincioși, cuminți?
Ne rugăm la Dumnezeu,
Maica Domnului și Sfinți?

Când participăm la slujbe,
Ducem daruri la Altar?
Respectăm Sfințiții preoți,
Ca pe dătători de Har?

Casa Domnului iubim,
Cumpărând odoare sfinte?
Ne-'ngrijim de ai Săi preoți,
Dăruind sfinte veșminte?

Ținem posturile care-s
Rânduite-'n calendar?
Renunțăm la kilograme,
Ca să ne umplem de Har?

Ne sfiim, privind de-a dreptul
Frumuseți de sex opus?
Încercăm să-'nvingem pofta,
Prin chemarea lui Iisus?

Pe copii îi creștem bine
Și îi educăm frumos?
Viața noastră, le e pildă
De slăvire-a lui Hristos?

Zicem numai adevărul
Când cu alții noi vorbim?
Când privim în ochi amicii,
Spunem ceea ce gândim?

Ținem gurile închise
Când prietenii bârfesc?
Facem parte dintre-aceia
Ce de alții nu vorbesc?

Ne-'ntristăm de întristarea
Celor de necaz loviți?
Suntem plini de fericire,
Văzând pe-alții fericiți?

Ne-'nsemnăm cu Sfânta Cruce
Când intrăm și când ieșim?
Din belșugul pâinii noastre,
Și la alții dăruim?

Văzând oameni nevoiași,
Ne grăbim să-i ajutăm?
Pe flămânzi și dezbrăcați,
Îi hrănim și-i îmbrăcăm?

De vom răspunde-afirmativ
La toate-aceste întrebări,
Să știți că fericiți umblăm
Pe ale Domnului cărări!

Dar dacă dăm din colț în colț
Și-apoi o dăm în bâlbâială,
Să știți că mântuirea noastră,
Noi o lucrăm.. de mântuială!

E drept că la Botezul nostru
Primit-am numele "CREȘTIN",
Dar până-l merităm pe-acesta,
E cale lungă și cu chin..

N-aș vrea, iubiților, să credeți
Că-a fi creștin, este ușor.
E-o cale strâmtă, doar ne-a spus-o
Al nostru Scump Mântuitor!

Dar va veni și ceasul groazei,
Când vor scăpa de veșnic chin
Doar cei ce au avut ȘI NUME,
ȘI VIAȚĂ DE ADEVĂRAT CREȘTIN!

amin !

E toamna iar Iisuse

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...
sursa

Stela Mocanu 

· 

E toamnă iar, Iisuse! În rodul plin de soare
Se ţese cu migală nectarul de lumină...
Şi fiecare frunză când cade, plânge, doare,
Dar visul primăverii durere le-o alină.

E toamnă iar, Iisuse! Prin Vie bate vântul,
În boabele de aur pulseaz-al Viţei Sânge,
Năvalnic curge Vinul, Potirul preaumplându-l
Înmiresmând Jertfirea ce-n teasc tăcut se frânge.

E toamnă iar, Iisuse! Te-aşteaptă roduri coapte,
Crescute în Iubire, culese-n sărbătoare,
Atinse de Lumina din ziua fără noapte
Adăpostind sămânţă cu dor adânc de soare.

E toamnă iar, Iisuse! Din vârf de deal se vede
O trenă de Lumină brodată-n rod de aur,
Ca o arvună sfântă-n inima ce crede
Şi a trimis în ceruri nepreţuit tezaur.

E toamnă iar, Iisuse! Aproape e culesul,
Pe ramul meu atârnă doar roadele amare...
Atinge-Te de ele, căci dorul li-e surâsul
Şi sufla peste ele, şi dă-le gust de Soare...

E toamnă iar, Iisuse! Din frunzele ce-mi scutur,
Mai plină de culoare, e cea din Veşnicie...
Din ea îmi fac aripă, şi-n ultim zbor de flutur
Ajung din nou Acasă prin lunga pribegie.

E toamnă iar, Iisuse! Ţi-aştern în fapt de seară
Îngenuncheat, nelinişti şi temeri şi osânde
Ce-mi sfâşie lăuntrul cu cea mai neagră gheară…
Dar mă încred Iubirii din Cer, de Har pulsânde!

E toamnă iar, Iisuse! O lacrimă-mi mai plânge
Pe locu-n care Paşii, au revărsat belşugul...
Primesc azi rodul Viţei şi Pâinea ce se frânge:
Ştiu, dincolo de toamnă m-aşteaptă, Veşnic, Rugul…

Amin!