Ce nu se vede e veşnic

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

Un flăcău trufaş, zicea unui preot că nu crede în Dumnezeu de vreme ce el crede numai în ceea ce vede.

Atunci preotul îi aduse o mică maşină electrică, si-l întrebă:
- ?Ce vezi aici?"
Şi flăcăul îi răspunse:
- "Văd nişte sârmă, o rotiţă şi două fire."
- "Numai atât?
- "Da."
Preotul îi puse atunci un fir de sârmă într-o mână şi altul în cealaltă. Pe urmă, învârti mânerul maşinii. Se produse un puternic curent electric, care, trecând prin mâinile flăcăului, îl zgudui aşa de tare, că începu să tipe .

- "Ei, prietene, ai văzut ce ţi-a trecut prin mâini?"
Tânărul răspunse cu teamă:
- "N-am văzut, dar de aici încolo n-am să mai zic că cred numai ce văd.?

Mila lui Dumnezeu

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

A fost  întrebat Avva Mios de un  ostaş,  dacă primeşte  Dumnezeu pocainţa. Iar el după ce l-a sfătuit cu multe cuvinte, a zis către dânsul:

"Spune-mi, iubitule, de ţi se va rupe haina, o lepezi afară?" Zis-a: "Nu, ci o cos şi o port". Zis-a către dânsul bătrânul: "Aşadar, dacă
ţie îţi este milă de o haina, lui Dumnezeu nu-i va fi milă de zidirea sa?" (Pateric, Avva Mios).

RUGĂCIUNE CĂTRE MÂNTUITORUL NOSTRU IISUS HRISTOS

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...

            Împărate al veacurilor, Cel Ce Te porți pe scaun de heruvimi și din prisosul milostivirii Tale ai binevoit a lua trup din Fecioară Preacurată, ca să ne aduci pe noi, cei încremeniți în scaunul păcatului, la înălțimea cunoștinței de Dumnezeu și la paza poruncilor Tale, Însuți Stăpâne, Iubitorule de oameni, caută spre nevrednicii Tăi robi, cei împovărați cu grele păcate și ridică de deasupra noastră jugul cel greu al patimilor. În pustiul împietririi umblăm și nu am aflat om care împreună să pătimească acum cu noi, dar Tu, Cel Ce pe slăbănog l-ai ridicat din pat, ridică-ne și pe noi din păcat spre a merge pe cărarea pocăinței. Cel Ce ai înviat pe fiul văduvei, înviază și sufletele noastre omorâte de răutățile cu care pururea Te mâhnim și ne dă a pune început în viața cea îmbunătățită. Cel Ce din mormânt ai scos pe Lazăr, mai presus de nădejde omenească, și pe noi, cei de toți osândiți pentru stăruința în păcat, trezește-ne din somnul greu al mândriei, dezleagă legăturile păcatelor cu care ne-am legat și din mormântul egoismului trage-ne cu mâna Ta cea tare la lumina dragostei de frați. Cel Ce pe cel orb din naștere l-ai tămăduit, și sufletul meu cel orbit încă din pruncie de loviturile păcatelor îl luminează și dă-mi a Te vedea limpede și cu ochi duhovnicești pe Tine, Cel ascuns în poruncile Tale. Cel Ce pe femeia cea cu scurgere de sânge ai vindecat, oprește și curgerea cea nemăsurată a patimilor mele și în râul pocăinței mă curățește de toate gândurile cele viclene ce întinează inima mea. Cel Ce ai înmulțit pâinile și peștii spre hrănirea poporului istovit de apăsarea neputinței trupești, înmulțește și întru mine pâinea rugăciunii și așează pe masa sufletului meu ca un pește și înțelepciunea minții prin care să pătrund adâncurile cele nemăsurate ale milostivirii Tale și să scot mărgăritarele cuvintelor duhovnicești, cu care ucenicii Tâi vânau, ca niște pescari de oameni, pe cei rătăciți, aducându-i la lumina cunoștinței Tale. Cel Ce de femeia cananeiană Te-ai milostivit și ai slobozit pe fiica ei de demonul cel cumplit, milostivește-Te și de sufletul meu cel ținut în legăturile patimilor și, măcar că nu am credința aceleia, dăruiește-mi-o Tu ca un milostiv. Cel Ce ne-ai lăsat minunile Tale ca pildă de nădejde și de stăruință în rugăciune ca să dobândim cele spre mântuire, nu ne trece cu vederea acum pe noi, cei gârboviți de păcat, ci ca pe femeia cea neputincioasă, și pe noi, cei ce stăm cu nevredncie în sfânt locașul Tău, ne ridică la înălțimea cunoașterii Tale, ca să aducem și noi cu cetele îngerești prinosul laudelor spre slava Celui Neîncetat slavoslovit în ceruri. Așa Stăpâne, Iubitorule de oameni, nu trece cu vederea pe robul Tău, ci pururea mă acoperă de toate uneltirile celui rău, ca prin pocăință să ajung și eu în Împărăția Ta cea cerească, lăudând pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, în veci. Amin.