Iartă-ma Iisuse Doamne,

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

Iartă-ma Iisuse Doamne, 

Ca tare păcătos mai sunt,

Am inima din piatră și nu din carne 

Si ochii nu-i mai ridic din pământ. 

M-a orbit atâta bogăție 

Si un întuneric m-a înconjurat,

Fără ca vreodată să-ți mulțumesc Ție 

Pentru toate câte Tu mereu mi-ai dat.

Plâng în locul meu icoane,

Si chiar călugări ascunși în mănăstiri 

Nu știu ce mi se-ntâmplă Doamne...

E o luptă între cele doua a mele firi.

Asi vrea sa nu le mai am pe toate,

Sa fiu cu mintea limpede si-atat.

Sa-mi plâng  într-una relele-mi păcate, 

Sa-mi cer iertare Doamne și atât.

 Mihaela Stoica-Cucoanes