Intr-o altă omilie, spunea ascultătorilor săi: „Chiar dacă există femei care au mare slăbiciune la podoabe aurite şi la felul de a se aranja, bărbatul ei să încerce în orice chip s-o îndrepte. Cum va reuşi? Dacă va vrea să-i taie toate dintr-odată, va pierde «jocul». Va încerca deci să le taie încet-încet, şi nu cu ameninţări şi cu înfricoşări, ci cu blândeţe şi convingere. Va începe de la cele mai uşoare, de care nu s-a legat prea mult - vopseluri şi alifii, şi apoi va continua cu celelalte.
Să-i spună că aşa cum îşi face faţa nu-i place deloc, că i se pare respingătoare. S-o convingă că acest lucru îl întristează mult, că această patimă strică şi pe cele mai frumoase femei. Apoi să-i spună că şi alţii gândesc aşa ca el. Să nu-i spună nimic despre iadul viitor şi nici despre împărăţia lui Dumnezeu, deoarece le va spune in van, ci să o facă să înţeleagă că îi place faţa ei naturală, fără vopsele şi creme, exact aşa cum a zidit-o Dumnezeu.
Şi dacă n-o va convinge din prima, să nu se descurajeze, ci să reia aceeaşi procedură şi a doua şi chiar a treia oară; desigur, nu într-un mod deranjant, ci într-unul glumeţ, în felul lui. Altfel nu o va îndrepta şi se va osândi.
Nu-i vezi pe pictori? Atunci când pictează un chip frumos, câteodată şterg, câteodată pictează. Nu fi mai rău decât aceştia! Dacă aceştia, pentru a zugrăvi un om, se străduiesc atât, cu cât mai mult noi, care modelăm suflete! Este deci raţional să concepem orice fel de strategie pentru a ne atinge ţinta.
" Arhim. Vasiliu Bacoianis