ADAM CĂZUT

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

Mi-e dor de Tine, Doamne, de Măretia Ta,
De prima mea zidire făra prihană-n ea
Mi-e dor de armonia, Creatiei de Sus
De prima zi de viata, când Tu in Rai m-ai pus !

Nu cunosteam durerea, eram nemuritor
In Raiul Tău, o, Tată, eram stăpânitor!
Dar sarpele prin Eva, ispita mi-a adus
Si am căzut cu groază din Raiul cel de Sus .

Pământul mi-a fost casă si trupul inchisoare
Am câstigat merinde cu truda si sudoare
Am fost străin de Tine, am fost pribeag in lume
Trait-am tineretea cu visele-mi nebune !

Am socotit că timpul ce-l am, nu se sfârseste
Am socotit ca viata de rele mă fereste,
Nu am stiut ce-amar si crud este tributul
Placerilor ascunse ce imi sapau mormântul !

Nu am stiut că-n vârful plăcerilor desarte
Pândeste-ntunecată...si stă..vicleana moarte..
Strigat-am către Tine, lumina mea sa fii
Să mă ridici din beznă, sa-mi faci din noapte zi.

Intorsu-m-am la Tine, eu, fiul rătăcit
Ce sfânta-Ti mostenire in van am risipit,
Să schimbi Tu, a mea zdreantă in haină de lumina
Si sa m-asezi iar, Tata, in Sfânta Ta Gradina !

Eliana Popa
.