FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...
Preot Ioan
O tânără profesoară, cu vizibile tendinţe liberale, explica micuţilor ei elevi faptul ca ea este atee şi-i întreba dacă nu cumva sunt şi ei. Neştiind, de fapt, ce-i acela un ateu şi dorind să fie şi ei ca şi
profesoara lor, micuţii îşi ridicaseră mânuţele în aer. Dar iată şi o excepţie.
O fetiţă pe nume Maria nu se luă după mulţime, şi nu ridica mâna. Profesoara, observând-o, o întrebă de ce s-a decis să fie diferită.
– Pentru că nu sunt atee. Profesoara o întrebă din nou:
– Dar tu ce eşti?
– Sunt creştin-ortodoxă. Puţin deranjată profesoara se înroşi.
O întrebă, totuşi, de ce este creştină.
– Ei bine am fost crescută să-L cunosc şi să-L iubesc pe Domnul Iisus Hristos. Bunicii au fost creştin-ortodocşi, mama este creştin ortodoxă, tata este creştin ortodox, fraţii mei sunt creştini ortodocşi, naşii mei sunt creştin ortodocşi aşa cum de fapt este poporul român începând cu anul 40. d. Hr., când ne-a încreştinat Sfântul Apostol Andrei.
Profesoara s-a înfuriat:
– Asta nu este un motiv, spuse ea în gura mare. Ce-ar fi dacă mama ta ar fi o idioată şi la fel şi tatăl tău? Ce ai fi tu atunci ?
Fetiţa tăcu puţin şi zâmbind finuţ îi zise:
– Atunci … aş fi atee!
(Sfântul Inochentie, Arhiepiscop al Odessei).
Profesoara s-a înfuriat:
– Asta nu este un motiv, spuse ea în gura mare. Ce-ar fi dacă mama ta ar fi o idioată şi la fel şi tatăl tău? Ce ai fi tu atunci ?
Fetiţa tăcu puţin şi zâmbind finuţ îi zise:
– Atunci … aş fi atee!
(Sfântul Inochentie, Arhiepiscop al Odessei).
