miercuri, 24 aprilie 2024

... SA NU CERI SA TE SCAPE DUMNEZEU DE NECAZURI, ci, SA-TI DEA RABDARE! ...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



Bucuria mea, minunat și de Duhul Sfant luminat ne indeamna Sfantul Parinte, Sofian Boghiu:" "Cu nimeni si cu nimic nu ar trebui sa lupte crestinul ortodox, mai mult decat cu pacatele sale! Nu plecati din Sfanta Biserică Crestin Ortodoxa, indiferent ce greseli faceti, ce pacate aveti. Aici sunteti bine primiti, oricand si oricum. Aici facem rugaciuni de iertare inaintea lui Dumnezeu, aici e locul pacatosilor, al oamenilor bolnavi sufleteste, pentru ca, daca Domnul l-a cautat pe Iuda, pe cel care il vanduse, cum am putea crede ca ne va lepada pe noi, cei care ne intoarcem spre El? Sfanta Biserica nu se lupta cu lumea, nu se lupta cu vremurile, perioadele si civilizatiile lumii. Biserica nu condamna omul, ci pacatul! Biserica Ortodoxa, lupta cu pacatul si lucrul acesta il face si omul ce isi asuma calea aceasta, prin toate mijloacele ajutatoare ale Bisericii (Taina Sfintei Spovedanii, Taina Sfintei Impartasanii, Post, Rugaciune... ) ." Si la fel de minunat, intru adevar graieste si Sfantul Parinte, Efrem Katunakiotul: "Sfintii niciodata n-au cerut sa scape de necazuri, ci sa le dea Dumnezeu rabdare! Deoarece în rabdare se dobandeste rasplata. In rabdare se primeste cununa muceniceasca, nu in bucurie. De aceea sa nu deznadajduiasca omul. Ai o boala? Ai o tristete? Lasa-L pe Dumnezeu sa te conduca asa cum stie El. Ce tine de noi e sa facem rabdare si sa zicem: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!”. Fiecare om are crucea sa. Suntem crestini si-L avem ca model pe Hristos. El a urcat pe Golgota, daca intr-adevar patimim impreuna cu El, ca impreuna cu El sa ne si slavim."

HRISTOS A INVIAT, BUCURIA MEA!
                                                                                                                          Preot Ioan

marți, 16 aprilie 2024

Bătranul si Pisica

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



"Bătrânul a lăsat pe ultimul său drum - nepoților - să aibă grijă de pisica Tishka, dar pisica a fost aruncată pe stradă.

Nepoții i-au promis bătrânului că va avea grijă de animalul său de companie și bunicul i-a crezut naiv, dar de fapt ei doar se prefăceau, lacomi după moștenire.
 
I-au încălcat cuvântul - bunicului fără zăbavă
Și acum pisica s-a trezit aruncată-n stradă!
Acum mănâncă mese din gunoi,
Pentru că noii chiriași, sunt niște smardoi ...
Nepoții i-au promis bătrânului,
Că vor avea grijă, și nu o vor părăsi pe Tishka!
Dar după ce a plecat bunicul, au alungat pisica.
Fără nici-o milă cu inimi ca de stâncă

Astăzi în sufletul pisicii este o toamnă adâncă!
Pisica bătrânului miaună, dar degeaba!
Nimeni nu o aude și i-au închis ograda,
Nu crede că despărțirea este pentru totdeauna -
Încă îl așteaptă crezând că se va întoarce,
Pisica a rămas sărmană, promițând că nu mai toarce.
De dor, pisica se întoarce acasă uneori,
Dar este escortată de un nepot cu bâta la subsori

I-a, cea care obișnuia să comunice cu bietul bătrânel
Acum, plânge de dor și miaună după el.
Din nou, după ploaie, e udă și flamandă
Cine să o audă, cine să-i răspundă?!
 
Pisica tremura și încearcă să adoarmă încetul cu încetul.
Visând pe bietul bătrânel, stând cu ea în brațe pe un șubred scăunel.
Și iarăși va visa la acea lume care s-a pierdut,
Unde adora să stea lângă o fereastră,
Privind duios afară, păsărele pe-o ramură de pom
Așteptând gustarea dulce a bunicului din castron.
Dar astăzi este trist și totul a tăcut
Nu a avut ea prea multe dar și astea sau pierdut!
Realitatea-i crudă și plină de defecte
Acum nu mai este nimeni care s-o aștepte..."

(E doar o poveste, luată de pe internet, dar sunt foarte multe asemenea situații din păcate, de aia am și pus-o)



Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

Arhivă blog

https://www.diigo.com/

Postări populare

PENTRU VIZITATORI

PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

BIBLIA ORTODOXĂ

BIBLIA ORTODOXA AUDIO