Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“
S-au intalnit pe-un colt de gand,
„Suflet frumos” cu „suflet bland”,
Si se plimbau mergand la pas,
Prin toamna ce le-a mai ramas,
Aveau atatea sa isi spuna,
Cate in soare si in luna,
Dar ei doar se plimbau duios,
Sufletul bland si cel frumos,
Ei isi spuneau in sinea lor,
In doi e totul mai usor,
Daca mereu sunt gand la gand,
Suflet frumos si suflet bland, I
ntr-un tarziu suflet frumos,
Privind la frunze ce cad jos,
Pe suflet bland il intreba,
Nedumerit in sinea sa:
- Cum poti sa fii atat de bland,
Cand peste tot sunt nori si vant?
Dar suflet bland dar curajos,
Ii spuse lui suflet frumos:
- Eu nu am fost atat de bland,
De cand cutreier pe pamant,
Dar viata m-a facut sa fiu,
Bland, rabdator, dar totusi, viu, Dar tu?
Cum esti asa frumos?
Cand toate parca-ti sunt pe dos,
Mereu lovit cu vorbe grele,
Insingurat sub cer cu stele,
- Eu sunt frumos fiindca iubesc,
Tot ce e simplu si firesc,
Iubesc si campul plin cu flori,
Si ploaia care cade-n zori,
Si-asa frumos isi povesteau,
Cate pe suflet ei aveau,
Pribegi prin vise si prin gand,
Suflet frumos si suflet bland.
Bucuria mea, sufletul omului este darul lui Dumnezeu, care este Viata si Datatorul de viata. Episcopul de Kalavrita, Ilie Miniat, spune ca sufletul este intiparirea vie a Sfintei Treimi si chipul lui Dumnezeu in om, dupa fire, dupa Har si dupa slava”.
Amin si Aliluia!
Primit de la Preot Ioan .
S-au intalnit pe-un colt de gand,
„Suflet frumos” cu „suflet bland”,
Si se plimbau mergand la pas,
Prin toamna ce le-a mai ramas,
Aveau atatea sa isi spuna,
Cate in soare si in luna,
Dar ei doar se plimbau duios,
Sufletul bland si cel frumos,
Ei isi spuneau in sinea lor,
In doi e totul mai usor,
Daca mereu sunt gand la gand,
Suflet frumos si suflet bland, I
ntr-un tarziu suflet frumos,
Privind la frunze ce cad jos,
Pe suflet bland il intreba,
Nedumerit in sinea sa:
- Cum poti sa fii atat de bland,
Cand peste tot sunt nori si vant?
Dar suflet bland dar curajos,
Ii spuse lui suflet frumos:
- Eu nu am fost atat de bland,
De cand cutreier pe pamant,
Dar viata m-a facut sa fiu,
Bland, rabdator, dar totusi, viu, Dar tu?
Cum esti asa frumos?
Cand toate parca-ti sunt pe dos,
Mereu lovit cu vorbe grele,
Insingurat sub cer cu stele,
- Eu sunt frumos fiindca iubesc,
Tot ce e simplu si firesc,
Iubesc si campul plin cu flori,
Si ploaia care cade-n zori,
Si-asa frumos isi povesteau,
Cate pe suflet ei aveau,
Pribegi prin vise si prin gand,
Suflet frumos si suflet bland.
Bucuria mea, sufletul omului este darul lui Dumnezeu, care este Viata si Datatorul de viata. Episcopul de Kalavrita, Ilie Miniat, spune ca sufletul este intiparirea vie a Sfintei Treimi si chipul lui Dumnezeu in om, dupa fire, dupa Har si dupa slava”.
Amin si Aliluia!
Primit de la Preot Ioan .