http://babylenutapentrusuflet.blogspot.ro/
“Mandria este un mare rau in timp ce smerenia un mare bun. Sa nu te inalti pe tine insuti ca sa nu cazi si sa aduci si inlauntrul sufletului tau necinstea. Femeia cananeianca, s-a apropiat de Dumnezeu cu smerenie si cu credinta neclintita si nesovaielnica. Dumnezeu daruieste omului Harul Sau, nu pentru ostenelile pe care le face ca sa dobandească virtutile, ci pentru smerenie. Descopera-ti constiinta inaintea lui Dumnezeu, arata-i raniile tale si cere-i medicamentele potrivite. Drumul care ne duce catre ceruri si ne face asemenea cu Dumnezeu, nu este aroganta, ci smerenia. Vamesul la biruit pe fariseu. Dreptul, trebuie sa se teama mai mult de mandrie decat pacatosul, pentru ca pacatosul are constiinta lui, care-l osandeste si se smereste de nevoie, in timp ce dreptul se trufereste prin izbanzile lui. Smerenia este cauza si temelia, si fiinta tuturor virtutilor. Smerenia si fara fapte iarta multe pacate, faptele fara smerenie, insa, sunt nefolositoare si ne pricinuiesc multe rele. Smerenia adevarata inseamna cunoasterea de sine, pentru ca a se cunoaste omul pe sine cine este, inseamna sfarsitul lucrarii virtutilor. Harul lui Dumnezeu nu lucreaza atat prin alte virtuti, cat indeosebi prin smerenie. In smerenie, Dumnezeu daruieste Harul. Rasplatirea nu se da pentru virtute, nici pentru truda depusa fata de virtute, ci pentru smerenia care provine din virtute”
(Monahul Gavriil Aghioritul - Sfantul Munte Athos).
Preot Ioan
.