Pagini

marți, 16 aprilie 2024

Bătranul si Pisica

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“



"Bătrânul a lăsat pe ultimul său drum - nepoților - să aibă grijă de pisica Tishka, dar pisica a fost aruncată pe stradă.

Nepoții i-au promis bătrânului că va avea grijă de animalul său de companie și bunicul i-a crezut naiv, dar de fapt ei doar se prefăceau, lacomi după moștenire.
 
I-au încălcat cuvântul - bunicului fără zăbavă
Și acum pisica s-a trezit aruncată-n stradă!
Acum mănâncă mese din gunoi,
Pentru că noii chiriași, sunt niște smardoi ...
Nepoții i-au promis bătrânului,
Că vor avea grijă, și nu o vor părăsi pe Tishka!
Dar după ce a plecat bunicul, au alungat pisica.
Fără nici-o milă cu inimi ca de stâncă

Astăzi în sufletul pisicii este o toamnă adâncă!
Pisica bătrânului miaună, dar degeaba!
Nimeni nu o aude și i-au închis ograda,
Nu crede că despărțirea este pentru totdeauna -
Încă îl așteaptă crezând că se va întoarce,
Pisica a rămas sărmană, promițând că nu mai toarce.
De dor, pisica se întoarce acasă uneori,
Dar este escortată de un nepot cu bâta la subsori

I-a, cea care obișnuia să comunice cu bietul bătrânel
Acum, plânge de dor și miaună după el.
Din nou, după ploaie, e udă și flamandă
Cine să o audă, cine să-i răspundă?!
 
Pisica tremura și încearcă să adoarmă încetul cu încetul.
Visând pe bietul bătrânel, stând cu ea în brațe pe un șubred scăunel.
Și iarăși va visa la acea lume care s-a pierdut,
Unde adora să stea lângă o fereastră,
Privind duios afară, păsărele pe-o ramură de pom
Așteptând gustarea dulce a bunicului din castron.
Dar astăzi este trist și totul a tăcut
Nu a avut ea prea multe dar și astea sau pierdut!
Realitatea-i crudă și plină de defecte
Acum nu mai este nimeni care s-o aștepte..."

(E doar o poveste, luată de pe internet, dar sunt foarte multe asemenea situații din păcate, de aia am și pus-o)