Pagini

joi, 14 iulie 2022

Sfaturi...

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


– "Părinte, ce să fac, că vin după o zi de lucru acasă şi am o foame nervoasă, încât nu-mi prieşte ce mănânc? 

– Când te întorci acasă obosit şi stresat şi ţi-e foame, dacă poţi, odihneşte-te puţin întâi, sau oricum să nu mănânci imediat mâncare, ci fructe. Mâncarea cere pentru digestie multă energie. S-a observat că fructele chiar împrospătează atunci când eşti obosit. 

– Avva, tinerii sunt într-o mare dezorientare, bulversaţi de tot felul de experienţe care le consumă toată vitalitatea, dar nu le aduc nici o creştere duhovnicească. 

– Marea problemă la tineri e autodrogarea, fie prin perversiuni, trupeşti şi ale conştiinţei, sufleteşti. De la pervertirea firescului trupesc şi a propriilor secreţii, până la autodrogarea mentală, care şi ea e o drogare. Te hrăneşti cu propriul gând, repetat. Ele au două efecte foarte nocive: au memorii toxice şi creează dependenţă. 

– Părinte, ce părere aveţi de influenţa duhovnicească a acestui spirit al consumismului? 

– Marea ispită şi provocare a vremii noastre este confortul, acumularea. Omul nu mai vrea să ştie de taina sărăciei, care-l duce spre Hristos. 

– Ce să fac când am o suferinţă trupească, o boală? 

– Măi, tăticule, şi pe mine mă doare piciorul. Şi zic aşa: „Rabd şi eu, căci ce e mai important, eu sau el?” 

– Avva, cum să slujesc şi eu lui Dumnezeu, că nu sunt vrednic, mă simt cu totul necurat! 

– Facem şi noi ce putem, tăticule, că nu facem noi singuri, dacă e ceva bun, Dumnezeu face. Acestea pe care le facem sunt pietricele la temelia unei zidiri pe care Dumnezeu o construieşte. El îngăduie să se facă toate lucrurile bune şi chiar El le face de fapt."

Avva Ghelasie Gheorghe
Pateric Carpatim, pp.102 - 103.