POCAINTA si SMERENIA

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne: „Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


  

            Bucuria mea, iata ce zice Sfantul Ignatie Briancianinov: "Daca omul nu pune POCAINTA si SMERENIA ca radacina la toate faptele, gandurile si cuvintele lui, chiar de ar si face fapte bune, nu se va mantui, ci se va asemana din ce in ce mai mult cu duhurile cazute (diavolii), avand aceeasi soarta, lepadarea vesnica”. Iar Starețul Tadei de la Manastirea Vitovnita, ne indeamna asa: "Nu mai dati atata insemnatate intamplarilor din afara. Fiti mai mult in launtrul vostru, in inima, cu Domnul, iar pe celelalte lasati-le! Trebuie doar sa fiti cuviinciosi, linistiti si buni fata de toti”. Sfantul Serafim de Sarov zice: "De vei trai dupa trup, iti vei pierde si sufletul, si trupul; iar daca vei trai dupa Dumnezeu, pe amandoua le vei mantui”. Asadar, sa ne pocaim, sa ne smerim si sa ne rugam cat mai mult posibil.

   Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!

   Miluieste-ma, Maica Luminii!

   Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau. 

                                                                                                                                       Amin si Aliluia!