Dacă poţi avea credinţă, nu-l huli pe cel ateu,
ci te roagă, căci i-o poate s-o dea şi lui Dumnezeu.
Că credinţa-ntâia oară e un dar dumnezeiesc
şi numai apoi e-un merit al acelor ce-o doresc.
ci te roagă, căci i-o poate s-o dea şi lui Dumnezeu.
Că credinţa-ntâia oară e un dar dumnezeiesc
şi numai apoi e-un merit al acelor ce-o doresc.
Dacă poţi avea curajul de-a-nfrunta pe-un inamic,
nu-l huli pe cine n-are şi nu râde pe cel mic,
că şi îndrăzneala este tot un dar primit din cer
şi numai apoi e-un merit al acelor care-o cer.
Dacă poţi avea răbdare când ajungi la mare greu,
nu-l huli pe cine strigă şi se vaietă mereu,
căci şi a avea răbdare este tot un dar divin
şi numai apoi e-un merit al acelor care-o ţin.
Dacă poţi tăcea-n prigoană şi poţi suferi-n cuptor,
nu-l huli pe cel ce plânge când lovirile-l prea dor,
căci şi a tăcea când suferi este tot un dar de Sus
şi numai apoi e-un merit cui priveşte la Iisus.
Ci mai bine înţelege-i şi te roagă umilit,
că nu ştii când de-o ispită te trezeşti şi tu trântit
şi nu ştii când pe el harul îl ridică şi mai sus;
când te-ncrezi smerit în Domnul, înţelegi şi taci supus.
TRAIAN DORZ din ”Cântările Căinței”, ediţia a II-a